Câte feluri de alimente au românii pe masă

Produsele ecologice nu trebuie să conţină aditivi alimentari

Stilul de viaţă sedentar şi alimentaţia nepotrivită sunt cauza a peste 70 % din bolile care macină sănătatea apreciază prof.dr. Gheorghe Mencinicopschi

Alimentaţie sănătoasă, diversificată şi echilibrată, adaptată fiecărei persoane în funcţie de vârstă, sex, stări fiziologice speciale şi moştenire genetică sunt factori ce asigură o stare de sănătate durabilă, previn bolile şi îmbătrânirea precoce. Aceasta este doar una dintre concluziile prof. dr. Gheorghe Mencincopschi, pe care specialistul în nutriţie le expune în cea mai recentă lucrare a sa, «Noua ordine alimentară».

Potrivit specialistului, dieta nu înseamnă doar consumul alimentelor, ci şi adoptarea unui stil de viaţă sănătos şi activ, atenţionând asupra tipurilor de alimente ce se regăsesc pe masa românului astăzi.
Mencinicopschi clasifică alimentele după modul de obţinere - convenţionale (obţinute din agricultura superintensivă, care utilizează pesticide, hormoni), ecologice (obţinute din agricultura ecologică, în care nu se utilizează îngrăşăminte chimice de sinteză) modificate genetic şi Novel Food (cele care nu au tradiţie de consum în UE până în 2007), dar şi după modul de acţiune asupra organismului - în periculoase (junk food, fast food), funcţionale - nutraceutice (alimentele care afectează benefic una sau mai multe funcţii ţintă ale organismului) şi dietetice (pentru sugari, pentru sportivi, pentru diete energetic-restrictive, pentru utilizări medicale speciale).

Nu orice e dietetic e sănătos

Mencinicopschi atenţionează că nu orice poartă denumirea de dietetic este şi sănătos. La fel, confuzii pot apărea şi la încadrarea unor alimente ca fiind «light», sugerându-se fals că acestea ar fi mai sănătoase prin înlocuirea zahărului cu edulcoranţi intenşi de sinteză, notează specialistul în «Noua ordine alimentară». Astfel de alimente pot fi mult mai nocive decât variantele lor normale.

Astfel, edulcoranţii de sinteză - precum zaharina, deşi au calorii, în final îngraşă prin declanşarea unui complex mecanism insulinic cefalic, sau unele grăsimi artificiale sunt mai cancerigene decât grăsimile naturale (untură sau unt).

Cum ştii că un produs e ecologic

Atenţie la alimentele tradiţionale, spune specialistul, menţionând că astăzi apar tot felul de produse aşa-zis «tradiţionale» fără însă a îndeplini cerinţele necesare pentru a fi denumite astfel. Produsele tradiţionale nu trebuie să conţină organisme modificate genetic, aditivi alimentari de sinteză, arome artificiale.

Prof. Mencinicopschi spune că în supermarketuri se găsesc cele mai multe alimente aşa-zis tradiţionale, în realitate falsuri, datorită seriei de aditivi alimentari de sinteză, E-uri şi grăsimi artificiale conţinute.
Orice aliment tradiţional pentru a fi sănătos trebuie să corespundă criteriilor de calitate, nu numai senzoriale, dar mai ales a celor nutriţionale, conchide specialistul, explicând şi criteriile după care un aliment este catalogat drept ecologic, organic sau biologic. Niciun aliment ecologic nu este sănătos în cazul în care echivalentul său convenţional nu este sănătos, scrie Gheorghe Mencinicopschi în «Noua ordine alimentară».

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine