no author
Simona TUDORACHE
4364 vizualizări 22 mar 2017

Printre efectele substanţiale pe termen scurt ale renunţării la fumat se numără: revenirea treptată în limitele normale ale tensiunii arteriale, scăderea nivelului de monoxid de carbon din sânge, îmbunătăţirea circulaţiei sangvine, în câteva săptămâni, îmbunătăţirea funcţiilor plămânilor, în câteva luni, şi îmbunătăţirea simţurilor - miros, gust. Totodată, pe termen lung, renunţarea la fumat scade riscul de cancer, de boală cardiovasculară şi riscul de apariţie al altor boli cronice netransmisibile. 

Fumul de ţigară poate să persiste în aer circa 2,5 ore, chiar şi cu fereastra deschisă, iar  inspirarea acestuia poate avea urmări nefaste asupra sănătăţii, expuşi fiind mai ales copiii. Fumatul poate provoca infarctul de miocard, prin ocluzia arterelor inimii, accidentul vascular cerebral, arterita la nivelul membrelor – până la gangrenă şi amputaţie. Fumul de ţigară conţine peste 4.000 de substanţe chimice, multe toxice şi iritante, iar unele dintre acestea sunt asociate cu dezvoltarea unor tipuri de cancer. 

Fumatul pasiv are repercusiuni serioase asupra aparatului cardiovascular şi respirator, fiind un factor de risc major pentru boala coronariană şi cancerul pulmonar, mai arată datele de specialitate.

Aproximativ 5 milioane de persoane mor anual, în întreaga lume, din cauza bolilor asociate fumatului. Acestora li se adaugă aproximativ 600.000 de decese corelate cu fumatul pasiv, potrivit unui raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Dacă măsurile de reducere a poverii fumatului nu vor fi intensificate, în cât mai multe regiuni de pe glob, prin politici restrictive şi programe de supraveghere, aproximativ 1 miliard de persoane vor muri, în decursul secolului acestuia, în întreaga lume, doar din cauza fumatului.

„Societatea Română de Pneumologie sărbătoreşte un an de la intrarea în vigoare a legii „antifumat”, un an de la instituirea unui drept fundamental pentru fiecare dintre noi: dreptul la sănătate. Dreptul la prevenţie pentru cel mai rău dintre toate cancerele: cancerul pulmonar, cancerul a cărui supravieţuire la cinci ani este sub 5%. Dreptul la prevenţie pentru cel mai de temut factor de risc pentru cancerul pulmonar, chiar înaintea fumatului – bronhopneumopatia cronică obstructivă. Dar şi bronhopneumopatia cronică obstructivă apare şi este datorată tot fumatului. Prin urmare, amândouă, atât cancerul, cât şi BPOC-ul, au drept numitor comun fumatul. Doresc ca felul în care această lege va aplicată să fie un beneficiu şi în acelaşi timp o speranţă pentru tinerele generaţii”, a declarat prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie.

Pe plan internaţional au fost identificate numeroase efecte pozitive ale legii anti- fumat în spaţiile publice închise. De exemplu, în Scoţia, dacă înainte de implementarea legii, în 2006, cazurile de astm bronşic creşteau anual cu 5%, ulterior, rata acestora a scăzut cu 18%. În Anglia, mortalitatea neonatală s-a diminuat cu 7,6% după ce a fost implementată o lege similară. În Italia, în urma adoptării legii care interzice fumatul în spaţiile publice închise incidenţa infarctului în rândul populaţiei cu vârsta între 35-74 de ani s-a redus cu 11,2%-15,3%. În Statele Unite, numărul internărilor pentru boli cardiace a scăzut cu 39%, după primul an de lege anti-fumat, şi cu 47%, după trei ani. 

În 2010 aproximativ 31% din populaţia României era fumătoare, potrivit Organizaţiei Mondiale a Săntătăţii, şi dacă eforturile de control al consumului de tutun vor fi intensificate, se preconizează că, până în 2025, procentul fumătorilor va scădea până la 23% din populaţie. Aceeaşi sursă a estimat, în 2010, că aproximativ 41% dintre bărbaţi şi 22% dintre femei fumau. Până în 2025, ratele vor fi de aproximativ 29% dintre bărbaţi şi 18% dintre femei.

 

 

Citește și: