Criza şi publicitatea de stat ameninţă libertatea presei în România

Criza şi publicitatea de stat ameninţă libertatea presei în România /// Foto: Publimedia/Andrei Spirache

Cadrul economic în care funcţionează presa afectează libertatea de exprimare a jurnaliştilor şi calitatea produselor media, apreciază agenţiile de monitorizare a presei

"Conform rapoartelor, este alarmant ce se întâmplă în media din România. (...) Pe timp de criză, proprietarii media şi jurnaliştii fac compromisuri pentru a securiza supravieţuirea propriilor publicaţii", a spus Matthias Barner, director al programului Media South East Europe al fundaţiei Konrad Adenauer, la Convenţia Organizaţiilor de Media, care are loc în perioada 3-4 mai, la Bucureşti.

Potrivit raportului "Libertatea presei în România 2009", realizat de Agenţia de Monitorizare a Presei şi citat de Mediafax, cele mai importante evenimente cu impact asupra libertăţii de exprimare în anul precedent au fost criza economică, care a dus la concedierea a 3.000 de angajaţi din mass-media (4.000 cu cei concediaţi şi în 2010), închiderea a zeci de publicaţii şi prăbuşirea veniturilor din publicitate, lucruri care au făcut mass-media vulnerabile la presiuni politice şi economice. În nenumărate cazuri, presa a fost folosită ca instrument de luptă electorală, cu puţină rezistenţă din partea redacţiilor. Un alt factor care afectează libertatea de exprimare este nerespectarea normelor deontologice, se arată în raport.

Centrul pentru Jurnalism Independent a lansat, tot luni, de Ziua Mondială a Libertăţii Presei, raportul "Publicitatea publică", potrivit căruia actuala legislaţie privind publicitatea din bani publici permite autorităţilor să abuzeze de astfel de fonduri, distribuindu-le în baza unor criterii bazate pe interesul personal sau de grup. "Principalii cumpărători de spaţiu media în 2009 au fost Ministerul Turismului şi Ministerul Mediului. Din informaţiile parţiale primite pentru 2010, rezultă că s-au alocat pentru publicitate (prin bugetul de stat) peste 47 de milioane de lei (peste 11 milioane de euro, aproape un million de euro pe lună). S-ar putea spune că, în ansamblul său, Cabinetul a intenţionat să îşi menţină rolul de jucător important pe piaţa de publicitate", scrie raportul.

O altă problemă prezentată de CJI este abdicarea jurnaliştilor de la misiunea lor de a servi interesul public. "Unii jurnalişti se plasează în conflict de interese, acceptând funcţii plătite de autorităţile locale. Aceste funcţii sunt exercitate în paralel cu meseria de jurnalist şi rămân necunoscute publicului".

Un alt raport prezentat la Convenţie arată că circa 94% din managerii de presă cred că, în viitorul apropiat, mass-media care nu se vor dezvolta online vor avea de pierdut. (R.I.)

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine