CTP îţi recomandă filmul „E pericoloso sporgersi“
Regizorul Nae Caranfil, la filmări /// Foto: Publimedia/Laszlo Raduly
Unul dintre cele mai bune filme româneşti din toate
timpurile
La Mall rulează Amintiri din Epoca de Aur al lui Cristian Mungiu & friends. Merită să-l vedeţi, aşa cum ziceam tot în cadrul acestei rubrici. Dar primul film de soiul acesta l-a făcut Nae Caranfil în '92-'93, pe un protoscenariu scris de el însuşi înainte de '89. Se numeşte "E pericoloso sporgersi", după inscripţia pusă pe vremuri la baza geamurilor vagoanelor CFR în italiană, germană şi franceză: "Nu vă aplecaţi în afară". Un film excepţional după părerea mea, care nu poate lipsi din niciun top al filmelor româneşti din toate timpurile. Filmând la Caracal epoca Ceauşescu, cu un har al povestirii cinematografice pe care nu îl are nici un alt regizor român, Nae Caranfil răspunde unor întrebări puse în proză de Mircea Cărtărescu: "Cui îi păsa de UTC, de televizor sau de ziare? Cine făcea cel mai mic efort ca să înţeleagă lumea în care trăia? Magnetofonul, ceaiurile, discurile jerpelite, revistele porno erau realitatea. Unde era suferinţa?"
Din când în când, în cinematografia română se produce o venire în fire, o dezmeticire. Ea apare după lungi perioade de bezmeticire, în care cineaştii se izbesc ca nişte muşte ameţite de geamurile murdare fabricate de ei înşişi. În bâzâitul general, o voce, de obicei a unui regizor de 30 şi ceva de ani, spune deodată: "Alo, domnilor, de fapt despre ce naiba vorbim noi aici?"
Tânărul Nae (avea pe atunci 33 de ani) se înscrie la cuvânt după Lucian Pintilie cu "Reconstituirea", în 1970, şi Mircea Daneliuc cu "Probă de microfon", în 1981, pentru a rosti, încă din 1993, acest necesar: "Despre ce vorbim?"
Despre o Românie a anilor '80 plină de torţionari
electronizaţi, ieşind din catacombe să hărţuiască cetăţenii, despre
grupuri de rezistenţă în munţi conduse, eventual, de Nicolae
Manolescu sau Gabriel Liiceanu, despre pactul cu Satana, semnat cu
hemoglobină, într-un decor baroc? "Hai să-nnebuneşti!", cârâie un
personaj din film la auzul unor "texte" asemănătoare, dar de semn
opus.
România caracaleană a lui Caranfil, un fel de fiică miserupistă a celei caragialene, sugerează o constatare de bun-simţ: în anii '80, la noi era - în lipsă de altceva - mai mult timp pentru dragoste decât acum. Era pe-atunci o cotârceală naţională pe cinste, o, ce ploaie şi ce vânt! Acum suntem ocupaţi să ne împatronăm, să ne managim, să facem politică, afaceri, bani. După excitaţia video la liber, s-a dus amorul, a rămas violul. Iar Satana tinerilor de-acum 10 ani era un fel de Aghiuţă, adică tot un drac, dar mai vesel.
Umorul ţâşneşte din scenele şi dialogurile imaginate de Nae Caranfil ca un şuvoi cald şi binefăcător. Râzi cu lacrimi, sănătos, neintelectual. (Subtitrarea în franceză nu face decât să pună în evidenţă pierderile uriaşe suferite de film prin traducere - cum să transpui într-o limbă de circulaţie ziceri quintesenţiale pentru decenii din viaţa poporului român ca: "Fii cu ochii pe ea ca pe butelie!"?
O singură dată râsul îngheaţă, dar e de-ajuns: când actorul Jean urlă în goana trenului, desfigurat de ură, la soţia prietenului său, care nu vrusese să-i cedeze: "Bărbat-to spune bancuri politice pe scenă, tu ai relaţii cu străinii, o să vă torn pe-amândoi de nu vă vedeţi!..." Aici se văd coarnele diavolului mare, clocind în fiecare dintre noi, mai solzos şi mai negru decât toate Securităţile şi poliţiile.
Aceasta e ţara în care, peste câţiva ani mai târziu, va fi "izbucnit" Revoluţia. Dincolo de râsete, acest film induce pentru mine un adevăr crunt: Revoluţia din '89 a fost un accident, o paranteză în istoria noastră, o boală scurtă şi violentă, provocată. Starea de revoluţie nu reprezintă acest popor - de-ajuns să ne uităm acum în jur ca să avem confirmarea deplină.
Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine
















26 Comentarii [+] Adauga un comentariu
nu se putea sa nu ne indulceasaca seara, DOMNUL CRISTIAN TUDOR POPESCU cu ceva pe cit de adevarat,pe atit de tragic.!CU RESPECT, FELICITARI SI MULTUMESC!
in sfirsit ,in fine,at last,finalment ,finalmente,äntligen s-au trezit romanii. Intrebarea asta ,personal am pus-o de nenumarate ori:DESPRE CE VORBIM DE FAPT?DESPRE CE TEROARE SI TORTIONARI?Nu mai le e frica romanilor sa fie considerati comunisti si securisti daca spun adevarul ,neisterizat.Da era bine in anii 80,da ,ma p*is*am pe tv si cele 2 ore de program si cind nu faceam asta vedeam o piesa lunea un film miercurea teleenciclopedia si dallas simbata.mergeam la teatru si cinema,aveam timp de familie.da stateam in 2 camere si aveam dacia, DAR ERAM LIBERI.fara teroarea facturilor taxelor si impozitelor iar de dobinda stiam ,doar ca se da ,nu ca se si ia de banca....eram privilegiati si scutiti de nenorocirile lumii si nu stiam asta.si intreb si eu ca cel din film:UNDE ERA SUFERINTA?
Sa le-o dau la * si sa-i fout in bot pe zdrentele de la westgate care iau pe un pat 270 euroi pentru garsonu' de 25 m2 (desi mint ca iau 120) dar mai ales pentru ca, ca niste jigodii postdecembriste, au interzis trecerea prin zona, chiar acum cand au venit ploile si este noroi pe partea cu nefamilistii. cu ce mortzii vostrii va deranjeaza ca trec si altii pe acolo? ce neajunsuri va fac cei cativa care trec prin zona? jigodiile *...
LIVIU NEGOITA
astept un comentariu
CTP-ule, aici ai nimerit-o. Bun film. Nae Caranfil e singurul producator roman post-revolutie care stie sa povesteasca cu adevarat. Stai si asculti povestea fermecat. O placere pentru ochi si suflet.
ce ma oftic ,pentru ca eu nu prind procinema la mine. nu merg in deplasare.
ctp-ule, nu tie rusine sa promovezi,in ziar, clipul toxic al iresponsabilului presedinte dezastru? asta ti-e obiectivitaea clamata: democratie vs dictatura?
micul regizor,fiind un nimeni in acea vreme,face niste filme cu fapte false,inexistente,"din burta"!poate aceste kitch-uri sunt la comanda absconsa a unei anumite propagande de bataie de joc la adresa acestei perioade de istorie,impuse cu forta, poporului nostru.
este evident ca si acum traim din infrastructura construita in acei ani. mai mult, nu am fost si nu suntem in stare sa producem,macar sa o intretinem si sa ne intretinem(vezi, situatia econmica actuala dezastroasa,dupa 20 de ani!).
sa vii acum sa critici perioada aceia cand "duduiau" toate: constructii,industrie, agricultura,transporturi,export,politica externa,turism,invatamant,sanatate,proiectare-cercetare,sport,sa, suna "ca nuca in perete"!
asa ca, baieti,nu mai puneti botul la propaganda antiromaneasca,eventual restimulati spiritul de constructor,prezentand adevaratele realizari ale poporului nostru din epoca anterioara!apucati-va de treburi serioase,caci tara datorita voua si altora ca voi,nu vedeti,se duce de rapa!
ps.
uite aici legenda urbana reala din ziua de azi la care ai contribuit *,alti regizori de "succes",volodea,horica patibularu,licheeanu,gds,22,sa-platiti din banii nostrii: http://www.adevarul.ro/articole/theodor-stolojan-am-ajuns-datori-70-de-miliarde-de-euro-si-n-am-facut-nimic.html
Absolut genial, jos palaria in fata celui mai inteligent roman in viata!
pentru romanismul trecut, prezent si viitor... pentru nationalismul cu doua fete, pentru ipocrizia in desfasurare care cauta si gaseste farisei incolacindu-se in jurul monstrilor si protejandu-i...... respect, domnule Popescu! Caci, aratand inca o data cu degetul si demonstrand ca vedeti, va autodenuntati. Voi, formatorii de opinie din aceasta tara ati produs haosul si deruta sociala, nu poporenii ce trag la jug pentru a-si creste decent copiii si a umfla burdihanele mogulilor afisati si neafisati.