CUM ARATĂ PRIMUL AVION SUPERSONIC ROMÂNESC. Inginerii de la ARCA lucrează la prototip. VEZI AICI SIMULARE VIDEO ŞI GALERIE FOTO CU E-111

CUM ARATĂ PRIMUL AVION SUPERSONIC ROMÂNESC. Inginerii de la ARCA lucrează la prototip. VEZI AICI SIMULARE VIDEO ŞI GALERIE FOTO CU E-111

ARCA lucrează la primul avion supersonic românesc, care va fi folosit pentru lansarea rachetelor în spaţiu şi, poate, la turism spaţial

Asociaţia Română pentru Aeronautică şi Cosmonautică (ARCA) a proiectat şi vrea să finalizeze în anul 2012 primul avion supersonic românesc, modelul E - 111. "Sunt şi sisteme de avionică pe care le vom achiziţiona din străinătate, dar în ceea ce priveşte structura mare a avionului, 90% o facem noi, integral. Toţi cei care lucrează la proiect sunt specialişti români, nu am apelat la nimeni din străinătate. Cât de eficient va fi avionul vom şti abia după lansare", a declarat pentru gândul Dumitru Popescu, preşedintele ARCA. Asociaţia pe care acesta o conduce este înscrisă în concursul Google Lunar X Prize, care pune la bătaie 30 de milioane de dolari pentru prima echipă privată care va reuşi să trimită un robot pe lună. ARCA a lansat, anul acesta, prima rachetă românească la altitudinea de 45.000 de metri, utilizând un balon solar pentru ridicarea rachetei până la altitudinea de 16.000 de metri. Pentru că primele încercări au dat greş, din cauza balonului, care era dificil de manevrat, ARCA plănuieşte să folosească din 2012 avionul supersonic, capabil de viteze de Mach 1,5, pentru lansarea rachetelor în spaţiu.

De altfel, avionul este proiectat în special pentru zborul ascensional, având un motor de rachetă. "Majoritatea avioanelor de vânătoare sunt dotate cu motor turboreactor. Numai că motoarele turboreactoare, la înălţimi mari îşi pierd din viteză. Ca să vă dau un exemplu, un MIG-21 pleacă de la sol cu o tracţiune de circa şase tone. Până ajunge sus mai rămâne cu circa 400 de kilograme. Pe când noi plecăm de jos cu o tracţiune de o tonă şi ajungem sus cu o tracţiune de o tonă şi jumăte. Datele nu sunt cele reale, dădeam doar un exemplu... Ideea e că motorul de rachetă se simte foarte bine sus", a precizat Dumitru Popescu.

Hidroavionul supersonic

Pentru a putea utiliza avionul la lansarea rachetelor în spaţiu, este necesar ca acesta să decoleze de pe suprafaţa Mării Negre, astfel că, supersonicul românesc va fi, de fapt, un hidroavion. "O să ruleze pe suprafaţa apei până ajunge la 150 de kilometri pe oră, după care se va desprinde, o să urmeze un zbor în palier, adică orizontal la circa 600 de kilometri la oră, după care începe o urcare destul de accentuată până la 16.000 de metri, iniţial la un unghi de înclinaţie mai mic, după care, spre final, zborul va fi aproape pe verticală", a declarat Dumitru Popescu. La această altitudine avionul va elibera racheta care va urma programul de zbor propriu. Avionul E - 111, fără sarcina utilă acroşată, va reveni planat pe suprafaţa mării. "E o încercare dificilă pentru România, pentru că nu s-a mai întâmplat asta vreodată la noi în ţară. În ceea ce priveşte viteza ascensională, iarăşi va fi unul dintre cele mai rapide avioane din lume. Va urca până la 16.000 de metri în două minute", a precizat Dumitru Popescu.

Turism spaţial

Dumitru Popescu a adăugat că aparatul de zbor ar putea fi folosit şi ca platformă de turism spaţial, în viitor, echipa lucrând deja la proiectarea unui avion similar care poate urca până la 30.000 de metri. "Ne gândim foarte, foarte serios şi la partea aceasta. La 30.000 de metri apare şi o peridoadă de imponderabilitate, ca privelişte avem pătura aceea albastră a atmosferei, deja se vede dunga albastră din jurul plantei, fiind o altitudine foarte mare... Este o industire la început, dar apar tot mai mulţi jucători în domeniul acesta. La nivel mondial, în trei - patru ani vom avea astfel de zboruri la un preţ de 200.000 de dolari, Virgin Galactic lucrează deja la acest lucru. Iar preţurile vor scădea, cu siguranţă", a spus Dumitru Popescu.

ARCA nu a dorit să dezvăluie costurile programelor sale, afirmând doar că sunt susţinute prin sponsorizări şi donaţii. Dumitru Popescu a adăugat, însă, că de când ARCA a început să obţină rezultate, situaţia sponsorizărilor s-a îmbunătăţit. "Este un avantaj reciproc, mă refer la sponsorii mari, cei care contribuie cu resurse mai mici o fac din pasiune. În cazul celor mari, ei vor rezultate, nu investesc nişte bani doar de dragul de a ne vedea pe noi făcând rachete. Când sunt rezultate vin şi banii, când nu sunt rezultate, banii sunt retraşi. De când am lansat prima rachetă în spaţiu s-a îmbunătăţit situaţia sponsorizărilor. Credibilitatea grupului a crescut... Iar dacă faci lucruri la care oamenii se uită cu interes, sponsorii apar", a spus Popescu.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine