Cum calmezi crizele de isterie pe care le fac copiii

16 Comentarii [+] Adauga un comentariu

#1 Chitule, Chitule... 23.02.2010 20:00

• Raspunde

Tu n-ai aflat inca de cuvantul "specialista"? De ce zici "specialistul" Munteanu? Ti se pare ca o faci mai specialista? Cum ar ca, in loc de soarece, sa-ti zicem tie, soricica sau soricioaica? Ti-ar place?

 

#2 tataia 23.02.2010 21:31

• Raspunde

Da de ce zice "inainte de a iesi la shopping" si nu "inainte de a iesi la cumparaturi"? Sa-mi explice si mie cineva, ca sunt un ramolit de 80 de ani care nu poa`sa priceapa de unde provine pasareasca asta

 

#3 despre copiii neascultatori 23.02.2010 21:53

• Raspunde

, necredinciosi, desfrânati. toti parintii luati aminte! ceilalti de asemenea ca sa nu alunecati în aceleasi. copii îndaratnici sunt din urmatoarele pricini: 1. parintii n-au pazit niciodata postul si nu s-au putut înfrâna de la pofta trupeasca si asa au calcat zilele si vremile neîngaduite care sunt acestea: *, vinerile, duminicile, sarbatorile si posturile întregi. aceasta e o categorie, un fel de vremi neîngaduite. toti acestia sunt neascultatori de parinti si îndaratnici pentru ca nici parintii nu au ascultat de porunca lui dumnezeu a pazirii zilelor obisnuite. întrebati-va cugetul si va va spune ce-i îngaduit altfel îi veti vedea plângând si veti plânge si voi si asa veti ispasi pacatul în care i-at zamislit. desigur ca va doare dar daca nu le-ati fi facut nu v-ar durea. 2. mamele nu s-au pazit pâna la curatie deplina si aaa se nasc copii ce se umplu de bube si pot muri. si daca în vremea aceea tatal a mai fost si beat se naste un copil ce va fi slabanog fie cu mintea fie cu trupul sau cu amândoua. iata cum vei avea pocanie de la dumnezeu în propriul tau rod. 3. în vremea sarcinii nu te-ai pazit de barbat. de aci multi copii se nasc *, mor tineri sau daca traiesc aluneca în c urvie pentru ca s-a întiparit pecetea c urveasca pe ei înca din sânul maicii lor. se gaseste asta în sfânta scriptura. caci toate prin care trece mama în vremea celor noua luni, fie bune fie rele, se întiparesc si-n copil. când va creste mare toate îi vor rasari în cale.

 

#4 despre copiii lepadati 23.02.2010 21:54

• Raspunde

------ alta durere mare pe care o aveti voi mamele, dar care atârna si-asupra tatilor, sunt copiii lepadati. e pacat strigator la cer! e ucidere la mijloc, nu e ceva mai usor. e pacat strigator la cer. ascultati toti cu luare aminte. sângele lor striga razbunare. de aceea nu vei avea noroc cu ceilati ci plâns si jale. razbunarea sângelui varsat se face fara mila, ori ca îti ia dumnezeu si pe ceilalti, ori vor cere însasi capul mamei. stiti bine ca aceasta se întâmpla la multe atunci pe loc. iar aceasta asa se tocmeste, ca atata suparare vei avea în casa încat îtai pierzi cumpatul si uiti de marea mila a lui dumnezeu ce o are cu toti pacatosii. si se apropie diavolul de tine si-ti baga-n cap gandul sa-ti iei lumea în cap si sa-ti faci capatul. asta e glasul împotriva tuturor celor ce fac asa. mare ispitire patesc mamele care au ucis copii. iar daca vrei sa scapi tu si ceilalti copii pe care i-ai facut trebuie sa pui în loc tot atatia copii ai altor femei sarace si sa-i botezi. iar daca nu, ia-i si botezati gata caci stie dumnezeu cât te mai tine. si sa grijesti de dânsii ca si de copiii tai, cu îmbracaminte si încaltaminte frumoasa, bani de scoala, pâna-s în stare sa-ai câatige singuri pâinea. si ce scoti din copiii tai aceea sa iasa si din aceia. iar toate necazurile ce le vei avea în vremea asta fie pentru ei fie de la ei sa le rabzi toate nadajduind mila lui dumnezeu, ca-ti va ierta pacatul. caci prin rabdare ispasetti pacatul. iar milostenia cu osteneala biruie înaintea judecatii. acesta e un cuvânt de mângâiere pentru voi. dar sa faceti ce v-am spus si nu cu tandaleala. si sa cresteti copii nu numai cu pâinea voastra ci si cu hainele voastre, cu banii vostri. caci de dumnezeu nu te poti plati cu minciuna. si-ti va spune diavolul ca i-ai dat destul. asta numai ca sa te bage dator, ca sa-i fi si lui datornic, sa nu-ti platesti fata de dumnezeu datoria. si sa învete pe cele tinere sa nu faca si ele aceleasi stiind tu câta frigare în suflet ai patimit tu pe urma. vrei copii putini? nu te atinge de barbat. însa ca sa puteti face lucrul acesta trebuie sa va înfrânati cu postul, iar eu zic cu foamea. caci trupului acestuia de pe noi nu-i pasa daca ne baga în focul iadului. de aceea ar trebui ca nici noua sa nu ne pese de poftele lui ci sa le mai ucidem cu postul. te sfatuieste barbatul saucizi copiii? sfatul e ucigaa, nu-l asculta ci mai bine rabda sa fii alungata de la casa lui si va vedea dumnezeu osteneala ta si nu te va parasi, ca te va milui de vei fi vrednica. în toate astea de pâna aici se încurca oamenii care nu postesc. caci aceia sunt izbiti de toate relele, dupacum au zis parintii, ca toate relele de la stomac încep, dupa cum vazura-ti iar eu va spun ca si de la brâu în jos.

 

#5 vrajba in casa 23.02.2010 21:55

• Raspunde

sa ascultati pricinile pentru care o au si apoi ce sa faca ca sa nu le mai aibe. vrajba în casa vine din pacate. toate îsi au izvorul în pacate. neaparat vine vrajba în casa daca: 1. casatoria s-a început cu stângul adica cu desfrânarea. 2. mai vine apoi daca sotii traiesc în casatorie nelegiuita sau fara cununia bisericeasca. e un pacat pe care toti îl platesc cu vrajba. de aceea toti trebuie sa intre la cumintenie si sa se legiuiasca daca sunteti asa. 3. din c urvii nemarturisite facute înainte sau dupa casatorie. astfel au intrat într-o casa noua cu o pecete draceasca pe sufletul si pe trupul lor. si pentru ca nu s-au marturisit acel pacat are sa le sparga casa tocmai pentru ca n-au omorât pe diavolul care e cel care face acest lucru. 4. lacomia de avere a unui parinte când si-a maritat fata sau si-a casatorit feciorul. o asemenea casatorie nu �ine pentru ca s-a facut cu o lucrare a diavolului. de o vei marita pe fata ta numai pentru avere casatoria lor va sfarsi cu vrajba si cu spargerea casei aceleia. prin urmare cumintiti-va parintilor cu sfaturile când va maritati fetele sau va casatoriti feciorii. 5. nepotrivirea de vârsta, caci sunt parinti care îsi marita fetele de 14-15 ani tot din lacomie de avere sau numai ca s-o stie maritata. si la 17-18 ani fata lor e vaduva si cu un copil. asta pentru nepotrivirea de vârsta pentru ca ce poate face o copila fata de un vlajgan. acesta e pacat înaintea lui dumnezeu. de aceea casa aceea nu tine ci se sparge. si parintii aceia trebuie sa recunoasca ca au dat un sfat prost. 6. din negrija de suflet a celor din casa aceea se ajunge de asemenea la vrajba. din negrija de spovedanie, de sfânta împartaaanie si de rânduielile bisericii care sunt poruncile lui dumnezeu. si daca nu le pazesc cum sa aiba liniste? caci de nu pazeste cineva poruncile lui dumnezeu pazeste pe ale diavolului si atunci te arzi. 7. si mai vine vrajba si din petrecerea fara post. cei ce se umplu de marire sunt cei plini de fiere care se înmulteate în corpul omului atunci când manânci carne mults ai când nu postesti. plin de fiere fiind se umplu de mânie si astfel îsi sar în cap. asa pentru o vorba cât de neînsemnata, pentru o bucata de lemn care i se pare ca nu sta la locul ei, îi sare în cap celuilalt. 8. si-o ultima pricina este desfrânarea tuturor. dar sotii cum desfrânaeaza când sunt legiuiti? aaa bine caci nu mai tin nici o seama de miercuri, vineri, de zilele de post, de sarbatori. nu mai tin nici o rânduiala. si bate dumnezeu nerânduiala ca sa se faca rânduiala

 

#6 Pai, cum oare altfel ? 24.02.2010 10:23

• Raspunde

Cu melodia preferata a lui Boc. Pusca si cureaua lata.

 

#7 lucy 24.02.2010 10:38

• Raspunde

NU toti copii fac astfel de lucruri! Este vina parintilor care nu stiu sa-i hraneasca, sa-i educe si sa le organizeze viata. Un copil mic nu trebuie imbuibat cu dulciuri(mai ales ciocolata), trebuie sa-si faca programul de somn, nu trebuie scos la cumparaturi! Hrana copilului trebuie sa fie cat mai naturala si sa fie pregatita in casa. Am crescut doi copii urmand aceste principii si slava Domnului nu am avut astfel de probleme. Trebuie ca parintii sa aiba o atitudine ferma si constanta fata de copil. Sunt parinti care alinta copii peste masura iar apoi cand nu-i mai pot stapani le aplica corectii fizice. Din toate aceste motive avem copii isterici!

 

#8 Black 24.02.2010 13:52

• Raspunde

La noi in Marginimea Sibiului ciobanii au o vorba : copii se pupa doar in somn ! In traducere libera: rasfatul,strica un copil..De mic trebuie sa asculte de parinti ! Cand tata sau mama zice nu atunci trebuie sa stie ca ramane NU ! fara negocieri,fara compromisuri ! Si asta se invata de la peste varsta de l an si pana la moarte...a parintilor,evident ! Doar asa vei avea parte de autoritate parinteasca si poate si de respect mai mult...altfel,vei fi doar o vaca buna de muls...si oricat i-ai da,nu va ajunge..si odata sa nu-i da ceva,apoi va nega ca i-ai dat ceva vreodata...Ingratitudinea este regula iar restul...exceptia..2 parinti pot creste lo copii dar 10 copii,rar pot avea grija de doi parinti..

 

#9 r3nxo 24.02.2010 21:23

• Raspunde

teologilor de mai jos...voi a-ti citit vreodata din Biblie?...stiti altceva in afara de traditia bagata pe gat de popa? daca da...ma mir ca tot ii dati cu posturi si sarbatoarea sfintei duminici...

 

#10 Despre apocalipsa si semnele timpului Semnele timpului 24.02.2010 21:28

• Raspunde

Despre apocalipsa si semnele timpului
Semnele timpului

de Cuv. Paisie Aghioratul
Antihrist
- Parinte, spuneti-ne ceva despre Antihrist.
- Sa spunem mai bine despre Hristos... Cat putem, sa fim langa Hristos. Daca suntem cu Hristos, ne vom teme de Antihrist? Oare nu exista duh antihristic acum? Raul face duhul antihristic. Si daca se va naste si un monstru antihrist si va face unele neghiobii, va fi luat in ras la sfarsit. Se vor petrece multe evenimente. Poate veti apuca sa traiti si voi multe din semnele scrise in Apocalipsa. Incet-incet destule incep sa iasa la iveala. Strig si eu netrebnicul de atatia ani! Situatia este infricosatoare, ciudata. Nerozia a intrecut limitele. A venit lepadarea si ramane ca acum sa vina "fiul pierzarii" (2 Tes. 2,3). Totul va deveni un spital de nebuni. In harababura ce va stapani, fiecare stat se va ridica sa faca orice-i spune cugetul. Dumnezeu sa ajute, ca interesele celor mari sa fie astfel incat sa ne ajute. Din ce in ce vom auzi de ceva mai nou. Vom vedea facandu-se lucrurile cele mai neasteptate, mai nerationale. Numai ca evenimentele se vor derula cu repeziciune.
Ecumenism, piata comuna, un stat mare, o religie dupa * lor. Acesta este planul diavolilor. Sionistii pregatesc pe cineva de Mesia. Pentru ei Mesia este imparat, adica va stapani aici pe pamant. Martorii lui Iehova si ei viseaza la un imparat pamantesc. Sionistii vor prezenta unul si martorii lui Iehova il vor primi. Vor spune "Acesta este". Se va face mare zapaceala. In mijlocul acestei zapaceli toti vor cere un Mesia, ca sa-i mantuiasca. Si atunci vor prezenta pe unul care va spune: "Eu sunt Imam, eu sunt al cincilea Buda, eu sunt Hristos pe care-l asteapta crestinii, eu sunt acela pe care-l asteapta Martorii lui Iehova, eu sunt Mesia evreilor". Va avea cinci "eu"-uri ! ...
Evanghelistul Ioan atunci cand in prima sa epistola spune: "Copiii mei... ca vine antihristul, iar acum multi antihristi s-au aratat..." (1 In. 2, 18), nu intelege ca asteptatul Antihrist va fi ca prigonitorii Maximian si Diocletian, ci ca Antihristul cel asteptat va fi intr-un fel ca un diavol intrupat, care se va prezenta poporului israelian ca Mesia si va insela lumea. Vin ani grei, vom avea incercari mari. Crestinii vor avea mare prigoana. Si uita-te: oamenii nici nu inteleg ca traim in semnele vremurilor, ca pecetluirea inainteaza. Traiesc ca si cum nu s-ar intampla nimic. De aceea spune Scriptura ca va cauta sa insele, de va fi cu putinta, si pe cei alesi (Mt. 24,24; Mc. 13,22). Cei care nu vor avea intentie buna, care nu vor fi luminati, se vor insela in anii apostaziei. Pentru ca cel ce nu are harul dumnezeiesc, nu are claritate duhovniceasca, asemeni diavolului.
- Parinte, sionistii cred cele despre Antihrist?
- Acestia vor sa stapaneasca toata lumea. Ca sa le reuseasca scopul, folosesc vrajitoria si satanismul. Satanolatria o vad ca pe o putere, care ii va ajuta in planurile lor. Adica vor sa stapaneasca lumea cu putere satanica. Pe Dumnezeu nu-L pun in socoteala lor. Se vor binecuvanta asadar de Dumnezeu? Din asta Dumnezeu va scoate multe lucruri bune. Celelalte teorii satanice au tinut cel putin 70 de ani; ale acestora nici 7 ani nu vor tine.
- Parinte, atunci cand aud despre Antihrist simt o frica inauntrul meu.
- De ce te temi? Va fi mai infricosator decat diavolul? Acesta este om. Sfanta Marina l-a batut pe diavol si Sfanta Iustina a alungat atatia. La urma urmei noi n-am venit sa ne aranjam in aceasta lume.
Imparatul pamantesc al evreilor
Semnul ca se apropie implinirea proorociilor va fi daramarea templului lui Omar din Ierusalim. Il vor darama, ca sa rezideasca Templul lui Solomon, care, precum se spune, a fost zidit in locul acesta. In cele din urma sionistii il vor aseza acolo pe Antihrist ca Mesia. Am auzit ca evreii deja se pregatesc sa rezideasca Templul lui Solomon.
- Parinte, evreii, desi citesc Vechiul Testament, cum de nu cred in Hristos?
- Nu te duci sa le-o spui asta evreilor? Evreii au avut fanatism de la inceput. Ei inteleg, dar egoismul ii orbeste. Daca ar fi luat putin aminte, n-ar fi ramas nici un evreu (necrestinat).
- Cele pe care le-au citit, cum le-au explicat ?
- Cum le-au explicat si cum le explica ? Noimele duhovnicesti le fac materiale. De pilda, ceea ce spune proorocul Isaia "au inflorit pustiurile Iordanului" (Is. 35,2), sa vezi cum au explicat-o. Ca sa arate ca a inflorit pustiul, au intors inapoi un rau, au facut diguri, gradini, au sadit banani, lamai, portocali, au facut numai livezi, asadar spun ca "a inflorit pustiul". Pe toate asa le explica. In timp ce cuvintele acestea ale Proorocului se refera la renasterea lumii prin Sfantul Botez, prin baia nasterii din nou.
- Acum asteapta pe imparatul pamantesc?
- Da, pe Antihrist. Rabinii stiu ca a venit Mesia si ca L-au rastignit. Am aflat de la o persoana ca, atunci cand un evreu trage sa moara, merge rabinul si-i spune la ureche: "Mesia a venit". Vezi, ii mustra constiinta, pentru ca se simt vinovati, dar nu se smeresc.
- Si ce castiga ca o spun in vremea aceea ?
- Nimic. O spun asa, deoarece ii mustra constiinta si cred ca, spunand-o, sunt in regula.
- Ceilaiti nu aud ?
- Nu, caci i-o spun la ureche. Si unii copii ai evreilor s-au razvratit impotriva rabinilor. "Mesia a venit - spun ei; pe care Mesia il asteptati ?". In America un grup de tineri care se ocupa istoriceste de Sfanta Scriptura scot o revista in care este scris: "Mesia a venit. Celui care nu crede ca a venit Mesia ii vom trimite in dar revista, pana ce va crede. Cel care crede, sa trimita ajutor, ca s-o trimitem si altora ca sa creada".
- Acestia sunt evrei ?
- Da, evrei.
- Au devenit crestini ?
- Ei, daca au crezut tot e ceva.
- Se poate sa existe rabini crestini in ascuns ?
- Rabini sa fie crestini in ascuns ? Daca se face crestin, mai ramane rabin ? Adica sa invete pe evrei ca n-a venit Mesia si atunci cand trag sa moara sa le spuna ca a venit ?
Pecetea - 666
- Parinte, peste cat timp se vor petrece aceste evenimente ?
- Intarzie din pricina ta si a mea, ca sa dobandim o stare duhovniceasca buna. Dumnezeu inca mai rabda, pentru ca de se vor intampla acum ne vom pierde amandoi. Nu se spune nicaieri in invatatura lui Hristos despre un anumit timp (Mt. 24,36; Mc. 13,32; F.Ap. 1,7; I Tes. 5,1 insa Scriptura spune ca semnele vremurilor vor instiinta despre venirea lor (Mt. 24,29 s.u.; Mc.13,24 s.u; Lc.21, 25 s.u. Sa fim intotdeauna gata si le vom vedea atunci cand se va apropia timpul. Atunci vom fi mai siguri. "Timpul si experienta le vor descoperi celor treji" (Sf. Andrei al Cezareii - "Explicarea Apocalipsei Sf. Ioan Evanghelistul", Cap. 38, pg 106, 340C) - spune Sfantul Andrei al Cezareii.
Mi-a cazut in mana o carte care avea pe coperta un 666 mare. Ei, oameni lipsiti de marime de suflet ! O fac ca sa-l prezinte frumos pe 6 si sa obisnuiasca lumea cu el. Astfel, incet-incet va veni si pecetluirea.
- Parinte, si nasturii ce se cos la haine se vand prinsi pe niste hartii care au numarul 666.
- Mai, si diavolul asta ! Pe cartelele de credit l-au pus de mult timp. Acum si pe nasturi. Multi pun pe 666 ca firma, ca sa fie preferate produsele lor. Unul il sprijina pe altul. Adica 666 sa ia de la 666. S-a scris ca atunci cand va circula reclama cu sarpele ce isi mananca coada, asta va insemna ca evreii vor stapani toata lumea. Acum si-au pus numarul si pe unele bancnote. 666 a cuprins si China si India.
- Parinte, cum de stiu si totusi pun acest numar ?
- Sfantul Evanghelist Ioan stia ce va face diavolul, precum si proorocii au proorocit ca-L vor vinde pe Hristos pentru "treizeci de arginti" (Zaharia 11, 1-13, ca-L vor adapa cu otet (Ps. 68, 22), ca-I vor imparti hainele (Ps. 21, 19). Cu 2000 de ani in urma s-a scris in Apocalipsa ca oamenii se vor pecetlui cu numarul 666. "Cine are pricepere sa socoteasca numarul fiarei; caci este numar de om. si numarul ei este sase sute saizeci si sase" (Apoc. 13,18). Pentru evrei numarul 666 este simbolul economiei. Evreii, precum se arata in Vechiul Testament, au pus impozit concret neamurilor pe care le-au supus in diferite razboaie. Impozitul anual era de 666 talanti de aur (3 Regi 10,14 si 2; Par. 9,13). Acum, ca sa supuna toata lumea, pun iarasi acest numar de impozit vechi, care se leaga de trecutul lor slavit. De aceea nu vor sa-l inlocuiasca cu alt numar. Adica 666 este simbolul lui mamona. L-au luat de la greutatea aurului - nu stiau aceasta ce o spune Sfantul Ioan in Apocalipsa - dar nu inceteaza sa fie mamona. Evanghelia insa spune: "sau Hristos sau mamona". "Nu puteti sluji lui Dumnezeu si lui mamona" (Mt. 6,24).
Lucrurile inainteaza in mod programat. In America cainii umbla fiind pecetluiti cu un emitator si, pac!, ii gasesc. Asa stiu unde se afla fiecare caine. Cainii care nu au marcaj si sunt fara stapan, ii omoara cu raze laser. Dupa aceea vor incepe sa-i omoare si pe oameni. Au pecetluit tone de pesti si-i urmaresc din satelit in ce mare sunt. Acum iarasi a aparut o boala, pentru care au aflat un vaccin care va fi obligatoriu si, ca sa-l poata face cineva, il vor pecetlui. Cati oameni nu sunt deja pecetluiti acolo cu raze laser, unii pe frunte si altii pe mana. Mai tarziu, cel care nu va fi pecetluit cu nr. 666 nu va putea nici vinde, nici cumpara, sau sa ia imprumut, sa fie numit intr-un post etc. Imi spune gandul ca Antihrist cu acest sistem vrea sa prinda toata lumea si, daca cineva nu este in sistem, nu va putea lucra etc., fie el rosu, fie negru, fie alb, adica toti. Va supraveghea astfel printr-un sistem economic care va controla economia mondiala si numai aceia care au primit pecetea cu numarul 666 vor putea avea acces la schimburi comerciale.
Dar ce vor pati oamenii care se vor pecetlui !... Mi-a spus un specialist ca prin razele laser se pricinuiesc vatamari. Oamenii care se vor pecetlui vor atrage astfel razele soarelui si vor fi atat de vatamati, incat isi vor manca limbile de durere (Apoc. 16,10). Cei care nu se vor pecetlui vor petrece mai bine decat ceilalti, pentru ca Hristos ii va ajuta pe cei ce nu s-au pecetluit. Acesta nu este putin lucru !
- Parinte, cand ii va ajuta ? Dupa aceste evenimente ?
- Nu, chiar atunci.
- Parinte, daca nu vor putea vinde si cumpara, cum vor putea petrece mai bine ?
- Sa vezi, Dumnezeu stie un mod, il stiu si eu. Asadar..., m-a preocupat mult subiectul acesta si mi-a trimis dupa aceea... o telegrama. Mai, mai, cum ne iconomiseste Dumnezeu !
- Parinte, de ce pecetluirea se numeste si increstare ?
- Pentru ca nu este la suprafafa. Ce inseamna "a incresta" ? Nu inseamna a trage linii adanci, crestaturi ? Pecetluirea va fi increstare, pe care o vor pune mai intai pe toate produsele si dupa aceea vor impune sa se faca si cu raze laser pe mana sau pe fruntea oamenilor. Acum doi ani i-am spus unui medic din Toronto despre pecetluire si acum, mi-a spus acela, a citit intr-un ziar ca in loc de cartela cer amprentele ( Staretul se referea la imaginea palmei ce inlocuieste cartela ) de la mana. Ei inainteaza dar nu putem spune ca va fi asta sau aceea. Unele televizoare trimise in ultimul timp in Grecia au si un aparat care urmaresc pe cei ce privesc la televizor. Peste putin toti cei ce vor avea televizor vor privi la televizor, dar vor fi vazuti si ei. Adica vor urmari si vor fi urmariti. Li se va controla astfel prin computer toata viata lor; ce spun, ce fac, totul. Vezi la ce fel de dictatura s-a gandit diavolul ! La Bruxelles au o cladire intreaga cu 666, in care-si adapostesc computerul. Acest computer poate controla miliarde de oameni - sunt aproape 6 miliarde toata lumea. Toate le vor fi cunoscute printr-o rasucire de buton. Unii europeni s-au impotrivit, deoarece se tem de dictatura mondiala. Noi, ortodocsii, ne impotrivim, pentru ca nu-l vrem pe Antihrist si, fireste, nici dictatura. Ne asteapta evenimente, dar nu vor dura mult. Pe cat s-a vatamat Ortodoxia prin comunism, pe atat se va vatama si acum.
Noile buletine de identitate
- Parinte, a spus cineva: "Cum de folositi bancnota de 5.000 de drahme care are pe ea nr. 666 ? Acelasi lucru este si cu buletinul."
- Hartia de 5.000 este ban - si lira Angliei are pe ea pe regina Elisabeta; asta nu vatama. "Cele ale Cezarului, Cezarului" (Mt. 22,21; Mc. 12,17). Aici insa este vorba de identitatea mea, este ceva personal; nu este ban. Identitatea inseamna ceea ce inseamna si cuvantul; adica cineva se identifica cu cele pe care le declara. Ei pun pe diavolul si sa semnez ca il primesc. Cum sa fac asta ?
- Parinte, ce legatura are acest buletin de identitate cu pecetluirea ?
- Buletinul de identitate nu este pecetea; este introducerea pecetluirii.
- Parinte, lumea intreaba ce sa faca in legatura cu noile buletine de identitate.
- Atunci cand va intreaba, voi cel mai bine sa le spuneti oamenilor sa intrebe pe duhovnicii lor si sa faca rabdare sa vada cum va actiona Biserica, pentru ca multi pun intrebari, dar putini inteleg raspunsurile. Deoarece eu am scris clar in brosura "Semnele vremurilor": fiecare sa actioneze potrivit cu constiinta lui. Desigur, unii spun: "Ei, acestea sunt o parere a unui calugar; nu este pozitia Bisericii". Eu insa nu mi-am spus parerea mea, ci am formulat simplu cuvintele lui Hristos, ale Evangheliei, pentru ca propria noastra parere trebuie s-o supunem voii lui Dumnezeu, ce se exprima in Evanghelie. Altii, spun cele contrare celor ce le-am spus eu, spunand ca le-a zis Parintele Paisie. Unii, care le aud, desi lucrurile sunt asa de serioase, nu intreaba daca sunt asa, daca intr-adevar le-am spus, ci le cred. Eu nu ma tem; le spun cu curaj. Vin si la Coliba si arunca 666 in cutie. In sfarsit, asta nu-i nimic ! Intr-o zi mi-au pus o inscriptie pe usa ... Am crezut ca a venit cineva, nu m-a gasit si a scris "lipseste", ca s-o vada si altcineva. Dar ma uit mai bine, si ce sa vad ? Era scrisa o ocara. O astfel de ocara n-am auzit nici cand eram mirean. Toata aceasta situatie va primi o maturatura buna, dar vom trece si noi o furtuna. Lumea s-a ridicat, trebuie sa ne ridicam si noi cu multa rugaciune.
Pe unii ii intereseaza subiectul buletinelor de identitate, altii il exploateaza si creeaza probleme. Biserica trebuie sa ia o pozitie corecta. Sa vorbeasca; sa explice credinciosilor ca sa inteleaga ca de vor lua buletinul de identitate, asta va constitui o cadere. In acelasi timp sa ceara de la stat ca noul buletin cel putin sa nu fie obligatoriu. Daca Biserica ia o pozitie serioasa se va respecta libertatea credinciosilor, asa incat cel ce vrea isi va lua noul buletin, iar cel ce nu vrea, sa-l pastreze pe cel vechi; atunci vor plati numai cateva nuci tari, pentru ca ceilalti le vor sta impotriva. Cea mai multa lume isi va face treaba sa. Cei ce vor voi sa se foloseasca (lumeste) vor avea noul buletin, iar ceilaiti, sarmanii, cei credinciosi, vor avea buletinul vechi si-i vor chinui.
Acum, fiindca ministrul a fagaduit sa nu puna 666 in buletinele de identitate, nici la vedere, nici nevazut, si asta e ceva. Vom avea rabdare si se va vedea ce va fi si numai faptul ca spun ca nu il pun pe 666 este ceva. Se leapada si ei insisi. Sa vedem in cele din urma ce vor pune. Pana sa circule noile buletine de identitate, poate veni urgia lui Dumnezeu. Dupa aceea, nu inseamna ca in 24 de ore toti vor trebui sa-si scoata buletine noi. Sa iasa primele; se vor examina, sa iasa ministrul mincinos, si atunci lupta va fi dreapta. Daca acum continuam protestele, aceia vor spune: "Iata, acestia pricinuiesc tulburare. Desi nu s-a pus problema, ei striga si protesteaza". Cainele, daca e pazitor bun, latra atunci cand vine hotul. Cand pleaca, tace. Daca insa continua sa latre, atunci nu e pazitor bun.
- Parinte, au mai spus ca, deoarece avem toleranta religioasa, sa nu se mai treaca apartenenta religioasa in noile buletine de identitate.
- Da, pe ei nu-i intereseaza, pe mine insa ma intereseaza, pentru ca este identitatea mea. Scrie de unde sunt si ce sunt. Daca nu va aparea apartenenta religioasa pe buletin, se vor ivi probleme. De pilda, va merge cineva la biroul de casatorii. Daca buletinul spune "ortodox" - indiferent de cate carate este - e in regula. Daca insa nu scrie apartenenta religioasa cum sa i se dea certificat de casatorie? Pentru Biserica lucrul acesta va produce incurcatura ( Nota : In Grecia certificatul de casatorie il da numai Biserica Ortodoxa, care nu admite casatoria religioasa cu neortodocsi ). Iar daca se pune religia de buna voie, asta va fi si ca o *. Europa este Europa. Aici este altceva.
Mod viclean de introducere a pecetluirii
Incet-incet, dupa cartela si buletin de identitate, adica dupa "indosariere", vor inainta in mod viclean la pecetluire. Vor sili prin diferite mijloace viclene, pentru ca oamenii sa primeasca pecetea pe frunte sau pe mana. Vor forta astfel lucrurile si vor spune: "Va veti misca numai cu cartele; banii se vor desfiinta". Va da cineva cartela la magazin si va cumpara si vanzatorul va lua banii din banca. Cel ce nu va avea cartela, nu va putea nici vinde, nici cumpara. Pe de alta parte vor incepe sa faca reclama "sistemului perfect", pecetluirii cu raze laser cu 666 pe mana sau pe frunte, care nu se va vedea la exterior. In acelasi timp la televizor vor arata ca cutare a luat cartela cutaruia si i-a luat banii din banca si vor spune mereu: "Mai sigura este pecetluirea cu raze laser pe mana sau pe frunte, pentru ca numai detinatorul isi stie numarul lui. Pecetluirea este sistemul perfect. Celalalt nu-ti va putea lua nici capul, nici mana si nici nu-ti va vedea pecetea". De aceea lasa acum pe hoti, pe facatorii de rele sa are. Au jefuit 15 chilii din jurul Careii. Pe unul l-au omorat ca sa-l prade. Astfel fiecare va afla prilejul sa prade si sa ia orice vrea. Sa spunem ca vrea sa rapeasca un ogor; va spune ca era chipurile al bunicului sau, sau ca l-a inchiriat candva pentru pasunat, asa ca, hai, vezi daca poti sa-i dai de capat. Vor spune dupa aceea cei competenti: "Din pacate nu-i putem controla; controlul se poate face numai la computer", si vor inainta spre pecetluire. Vor cauta apoi la computer sa vada daca esti pecetluit, ca sa te serveasca sau nu.
Cei trei ani si jumatate ( Vezi Dan. 9, 27; Apoc. 12, 6 si 15, 5. Vezi de asemenea St. Irineu de Lugdun, "Mustrarea si rasturnarea cunostintei false in cinci carti", Cartea 5, Sources Chretiennes 155, Paris 1969, pp. 323 si 387. ) vor fi grei si o vor plati unii care nu vor fi de acord cu acest sistem. Pentru unii ca acestia vor gasi vreo pricina si-i vor baga in inchisoare. Dupa un an ii vor duce in alt oras pentru cercetari, ca sa treaca pe la alt tribunal; dintr-un oras in altul. Dupa aceea vor spune: "Sa ne ierti, esti nevinovat. Daca ai fi fost pecetluit, am fi cercetat despre tine intr-un minut. Acum insa nu-ti putem face control".
- Parinte, vor putea impune pecetluirea cu sila ?
- "Politetea" lor nu va ajunge pana acolo ! Vor fi politicosi pentru ca vor fi ... europeni. Vor arata ca sunt la inaltime. Nu vor chinui pe oameni, dar omul nu va putea trai, daca nu are pecetea. Vor spune: "Fara pecete va chinuiti ! Daca ati fi primit-o, nu ati fi trait asa de greu. Nu vor putea folosi nici monezi de aur, nici dolari daca vor avea. De aceea, daca fiecare se va ingriji sa traiasca de pe acum simplu, in cumpatare, va putea trai in acei ani. Sa aiba un ogoras, sa cultive grau, cartofi. Sa puna putini maslini si atunci, cu vreun animal, cu vreo capra, cu putine gaini va putea infrunta nevoile familiei sale. Pentru ca si provizii de ar face, nu-i vor folosi mult, deoarece alimentele nu tin mult, ci se strica repede. Fireste, greul va dura putin, trei-trei ani si jumatate. Pentru cei alesi se vor scurta zilele (Vezi Mt. 24,22; Mc. 13,20). Nu-si vor da seama cand au trecut. Dumnezeu nu va lasa pe om neajutorat.
- Parinte, in acesti ani grei va interveni Hristos?
- Da. Vezi, daca aici unui nedreptatit, care are dispozitie buna, fiindca este indreptatit sa primeasca ajutorul dumnezeiesc, i se arata de multe ori sfintii, Maica Domnului, Hristos, ca sa-l mantuiasca, cu cat mai mult atunci cand sarmana lume se va afla intr-o situatie atat de grea. Va fi o vijelie, o mica ocupatie a lui Satana - Antihrist. Dupa aceea va manca o palma de la Hristos, se vor cutremura toate neamurile si va veni pacea in lume pentru multi ani. De aceasta data Hristos va da o ocazie ca sa se mantuiasca faptura Sa. Hristos isi va lasa faptura Sa? Se va arata la punctul culminant, cand oamenii nu ar mai putea iesi, singuri, ca sa-i mantuiasca din mainile lui Antihrist. Oamenii se vor intoarce la Hristos si va veni in toata lumea o liniste duhovniceasca pentru multi ani. Unii leaga a Doua Venire de aceasta interventie a lui Hristos. Eu nu pot spune asta. Gandul imi spune ca nu va fi a Doua Venire, cand va veni ca Judecator, ci o interventie a lui Hristos, pentru ca sunt atatea fapte care nu s-au petrecut inca. Va interveni Hristos, va da o branca acestui intreg sistem, va pedepsi tot raul si in cele din urma il va transforma in bine. Drumurile se vor umple de locuri de inchinare. Autobuzele vor avea icoane pe dinafara. Toti oamenii vor crede. Te vor trage sa le vorbesti despre Hristos. Asa se va propovadui Evanghelia la toata lumea (Mt 24, 14; Me. 15, 10. Si atunci Hristos va veni ca Judecator sa judece lumea. Altceva este Judecata, altceva o interventie a lui Hristos, ca sa ajute faptura Sa.
Pecetluirea este una cu lepadarea
Desi Sfantul Ioan Evanghelistul spune clar in Apocalipsa despre pecetluire (Apoc. 13, 16 s.u.; 14, 9 s.u.; 16, 2 si 20, 4.), unii nu inteleg. Ce sa le spui? Din pacate, auzi o gramada de neghiobii ale mintii de la unii "cunoscatori" contemporani. Unul spune: "Eu voi primi buletinul cu 666 si voi pune si o cruce". Altul: "Eu voi primi pecetea pe frunte si-mi voi face si o cruce pe ea..." si o gramada de asemenea prostii. Ei cred ca se vor sfinti in felul acesta, cata vreme acestea sunt inselari. Un episcop mi-a spus: "Eu, langa semnatura voi face si o cruce. nu ma lepad de Hristos, ci, simplu, ma slujesc (folosesc)". "In regula - ii spun - tu esti episcop si pui o cruce langa numele tau in virtutea calitatii ce o ai; altul este arhimandrit si pune si el, datorita rangului ce-l are, o cruce. Lumea ce va face?" Lucrul murdar nu se sfinteste. Apa curata primeste harul si se face aghiazma. * nu se face aghiazma. Piatra se face paine prin minune. necuratia nu primeste sfintenie. Prin urmare, diavolul, Antihristul, atunci cand este in buletinul nostru de identitate, pe mana sau pe fruntea noastra cu simbolul lui, nu se sfinfeste desi am pune si o cruce. Avem puterea Sfintei Cruci, a Lemnului Sfant, a harului dumnezeiesc al lui Hristos, numai atunci cand pastram harul Sfantului Botez, prin care ne lepadam de satana, ne unim cu Hristos si primim Pecetea Sfanta: "Pecetea darului Sfantului Duh". Vezi, unii ca acestia merg inainte cu o logica... Vor pune alaturi o cruce si totul e in regula. si desi vedem ca Sfantul Apostol Petru s-a lepadat numai la exterior de Hristos, dar si asta a fost tot lepadare (Mt. 26, 69-75; Mc. 14, 66-72; Lc. 22, 54-62; In. 18, 16-18 si 25-27) acestia se leapada de pecetea cea sfanta a lui Hristos ce li s-a dat la Sfantul Botez, ca sa primeasca pecetea lui Antihrist, si spun ca au inlauntrul lor pe Hristos!
- Parinte, dar daca cineva primeste pecetea din nestiinta?
- Aceasta se va putea intampla numai din nepasare. Ce nestiinta sa fie, atunci cand lucrurile sunt atat de clare? Chiar daca nu ar sti cineva, trebuie sa se intereseze si sa afle. Daca spunem ca n-am stiut si pentru asta am primit pecetea, Hristos ne va spune: "Fatarnicule, fata cerului stiti s-o judecati, iar semnele vremilor nu puteti!" (Mt. 16,3). Chiar de s-ar pecetlui cineva din nestiinta, pierde harul dumnezeiesc si primeste lucrarea diavoleasca. Vezi, copilasul, la Sfantul Botez, atunci cand preotul il afunda in apa primeste pe Sfantul Duh, fara ca acela sa-si dea seama de asta si dupa aceea salasluieste in el harul dumnezeiesc.
Explicarile proorociilor
- Parinte, unii spun: "Ceea ce este scris de la Dumnezeu, aceea se va face. Ce ne mai intereseaza altceva?"
- Da, o spun, dar nu este asa, bre copile! si eu aud pe unii spunand: "Evreii nu sunt asa de prosti sa se tradeze cu 666, cand Sfantul Ioan Evanghelistul o spune clar in Apocalipsa. Daca ar fi tost asa, ar fi facut-o intr-un mod mai inteligent, mai ascuns". Ei bine, carturarii si fariseii nu stiau Vechiul Testament? Anna si Caiafa nu stiau mai bine ca toti ca era scris ca Hristos va fi tradat pentru "treizeci de arginti"? De ce n-au dat 31 sau 29 de arginti si au dat "treizeci"? Deci erau orbiti. stia Dumnezeu ca asa se vor petrece lucrurile. Dumnezeu toate le cunoaste de mai inainte, dar nu hotaraste de mai inainte - numai turcii cred in ceea ce este scris, in Kismet (in soarta, destin). Dumnezeu stie ca un anumit lucru se va face asa, insa omul il face din lipsa lui de minte. Nu Dumnezeu a dat porunca, ci vede pana unde va ajunge rautatea oamenilor si ca parerea lor nu se va schimba. nicidecum ca asa a randuit Dumnezeu.
Altii se ocupa cu proorociile si fac propriile lor talcuiri. Cel putin nu spun: "asa imi spune gandul", ci spun: "asa este", si apoi isi expun o serie de teorii proprii. Unii, iarasi, le explica dupa cum vor ei, ca sa-si indreptateasca patimile lor. Rastalmacind ceea ce a spus Sfantul Chiril: "mai bine sa nu se petreaca semnele lui Antihrist in zilele noastre" (Sfantul Chiril al lerusalimului "Cateheze", Cateheza a XV-a catre cei ce vor sa se lumineze, cap. 18., Ed. Inst Biblic, 1945, p. 415.) , unul care vrea sa se indreptateasca pe sine si frica sa, spune: "A, vezi Sfantul Chiril s-a temut ca nu cumva sa se lepede; sunt eu mai presus de Sfantul Chiril? Prin urmare, chiar de m-as lepada de Hristos, nu e nimic..." Dar Sfantul a spus sa nu se petreaca, nu pentru ca se temea, ci pentru ca sa nu-l vada pe Antihrist cu ochii sai. Vezi ce face diavolul?
Din pacate, unii "cunoscatori" infasa pe fiii lor duhovnicesti ca pe niste prunci, chipurile, ca sa nu-i mahneasca. "Nu vatama asta; nu-i nimic. E suficient sa credeti launtric". Sau spun: "nu vorbiti despre subiectul acesta - despre buletine si pecetluire - ca sa nu se mahneasca oamenii". In timp ce de le-ar spune: "Sa incercam sa traim mai duhovniceste, sa fim mai aproape de Hristos si sa nu va temeti de nimic, si de va trebui vom si marturisi" - ii vor pregati oarecum. Daca cineva cunoaste adevarul, isi face probleme si se trezeste. il doare pentru situatia de astazi, se roaga si ia aminte sa nu cada in cursa.
Acum insa ce se intampla? In afara de faptul ca unii isi dau propriile lor talcuiri, se tem si ei ca oamenii lumesti, in timp ce ar fi trebuit sa se nelinisteasca duhovniceste si sa-i ajute pe crestini, aducandu-i la nelinistea cea buna si intarindu-i in credinta ca sa simta mangaierea dumnezeiasca. Ma mir cum de nu-si fac probleme dupa toate aceste evenimente ce se intampla? De ce nu pun cel putin un semn de intrebare la talcuirile mintii lor? Si daca il ajuta pe Antihrist in pecetluire, cum nu se gandesc ca atrag si alte suflete la pierzanie? Atunci cand Sfanta Scriptura spune: "... sa insele, daca e cu putinfa si pe cei ales!" (Mc. 15,22), se refera la faptul ca se vor insela aceia care le explica pe toate numai cu mintea lor.
Asadar, in spatele "sistemului perfect", al "cartelei de ajutorare", al computerului de asigurare, se ascunde dictatura mondiala, sclavia lui Antihrist. "... ca sa-si puna semn pe mana lor cea dreapta sau pe frunte, incat nimeni sa nu poata cumpara sau vinde, decat numai cel ce are semnul, adica numele fiarei, sau numarul numelui fiarei. Aici este intelepciunea. Cine are pricepere sa socoteasca numarul fiarei, caci este numar de om. Si numarul ei este sase sute saizeci si sase" (Apoc. 15, 16-18).

 

#11 Cum sa ne crestem copiii - Sfantul Ioan Hrisostom 25.02.2010 07:44

• Raspunde

Cum sa ne crestem copiii - Sfantul Ioan Hrisostom

Rogu-va si va poftesc, o dragii mei frati, multa osardie si nevointa sa faceti la copiii vostri si la slugile voastre, sa cereti pururea mantuirea sufletului lor si sa va aduceti aminte de fericitul Iov, care facea jertfe in toate zilele pentru fiii sai, caci se temea sa nu greseasca cu gandul lor catre Dumnezeu. Urmeaza lui Avraam care a poruncit sa pazeasca stranepotii lui legile lui Dumnezeu. La fel si proorocul si imparatul David, cand a vrut sa moara, in loc de a lasa fiului lui mostenire mare, l-a chemat si i-a poruncit zicandu-i: “O fiul meu de vei vrea sa traiesti dupa legile lui Dumnezeu, nu-ti va veni nici o rautate niciodata, ci toate lucrurile iti vor intocmi cum vrei tu si vei dobandi multa intarire, dar de vei cadea din acest ajutor nimic nu-ti va folosi imparatia si puterea cea multa, pentru ca atunci cand nu este la tot omul dreptate si credinta buna, pierde-se si averile acelea pe care le are cu nevoie si cu multa rusine. Dar cand are cineva dreptate si credinta buna si acelea care nu le are le dobandeste.

Dar se cade sa socoteasca parintii si tatal si mama nu cum sa faca pe fiul lor cu bani si cu avutie de galbeni, ci cum sa-i poata sa-i faca mai avuti la smerenie si omenie si la invatatura si la bunatate si la intelepciune mai multa decat toate. Sa nu le trebuiasca multe, ca sa nu fie dati la pofte si la lucrurile cele lumesti ale tineretii, ci sa fie plecati, sa fie invatati, sa fie intelepti.

Cade-se ca voi parintii sa cercetati, adica sa vedeti intrarile si iesirile lor, umbletele lor cu amanuntul si cu grija mare sa vedeti umbletele lor si cu cine se unesc, pentru ca atunci cand va leneviti de toate acestea nu aveti nici o intrare de la Dumnezeu. Pentru ca atunci cand nu avem grija celorlati oameni si nevointa, Dumnezeu o sa ne pedepseasca, pentru ca zice Pavel ca nimeni sa nu caute numai de dansul ci si pentru fratele lui crestinul, cu cat mai mult nu ne va pedepsi pe noi de nu vom avea grija fiilor nostri.

Ce, tu omule, faci ce poti ca sa-i agonisesti fiului tau, un cal bun, sau o casa buna, sau tarina de mult pret si vie, sau avutie multa si lucruri multe, dar cum sa face ca bunatate buna si suflet curat si bun si invatatura buna si intelepciune, nu o pui nicidecum in gandul tau, macar de le si are si vor fi multe si cinstite, cand nu este bun pedepsit acela carele are sa le chiverniseasca toate, se pierd si se strica impreuna cu el. Dar de va fi sufletul lui vrednic si bun, macar desi nu le are acestea la casa lui, le va putea agonisi pe toate foarte bine. La fel si cei mai multi parinti ca acesta rau patimesc, ca nu vor sa bata pe fii lor, nici sa-i certe, nici sa-i dojeneasca cu cuvantul, nici sa-i mahneasca pe cei care traiesc prost si rau in fara de lege. De multe ori am vazut eu pe unii care i-au luat si la judecata, care au fost prinsi in rusine si in greseli si le-au taiat capetele lor nefiind pedepsiti de parintii lor.

Pentru ca daca tu care esti tata nu certi copilul tau, nu-l inteleptesti, nu-l inveti el unindu-se pe sine cu oamenii rai si pangariti si facandu-se partasi la rautati si vicleniile oamenilor celor rai; il aduc la legile cele de obste, aducandu-se la judecata si-l muncesc si-l pedepsesc, vazandu-l toti si inaintea tuturor si impreuna cu primejdia si paguba care se face lui, este si mai mare rusine si parintelui si fiului si toti arata pe tata cu degetul dupa ce moare copilul moarte grea si zic: Acest tata necercetand pe fiul lui il hulesc si de rusinea lui, parintele acela nu mai poate sa mearga la targ nici altundeva, pentru ca, cu ce ochi poate sa-i vada pe aceia care-l intampina, dupa acea rusine si primejdie a copilului?

Ce rautate poate sa fie mai rea decat aceasta nebunie a parintelui aceluia? Nu ti-e rusine sa nu rosesti cand cearta judecatorul pe fiul tau si sa-l faca mai intelept si sa aiba indreptarea judecatii? Nu ti-e rusine, mai bine sa te ascunzi in pamant, mai indraznesti sa te numesti parinte, tu care l-ai vandut pe fiul tau si n-ai facut ceea ce trebuia sa-l inveti, si sa-l certi si sa-l bati, ci l-ai lasat de s-a stricat de tot de rautate? Tu de vei vedea pe altcineva om prost care bate pe copilul sau iti pare rau si te mahneste si te scarbesti si sari in fata lui, aceluia ce-l bate ca o fiara si mai rau, si pe diavolul pe care-l vezi in toate zilele ca il bate pe fiul tau si-l aduce la draci, tu dormi si nu-ti pare rau, nici te mahnesti, nici vrei sa-l rapesti de la fiara cea rea diavolul.

Si care iubire de oameni vei afla langa Dumnezeu? Caci cum nu este fara de cale si rau? Iar cand se pedepseste fiul tau de la diavolul si-l apuca nevoia, sa alergi la toti sfintii sa izbaveasca pe fiul tau din chinul diavolului. Si cand se afla in pacat si rautate, care pacat este mai rau decat orice chin diavolesc, care vezi ca-l bantuieste in toate zilele, nu pui in minte? Macar bine de se bantuieste fiul tau de diavolul sa-l arunce jos, nu este nimic nicidecat pentru ca nu poate demonul care-l apuca sa-l lege la iad nicidecum. Mai mult din aceasta poate sa se izbaveasca cineva si sa incununeze cand poarta patima aceasta cu ingaduinta si cu multumita.

Dar cel ce se afla inauntru in pacat cu putinta sa se izbaveasca niciodata, ci i se cuvine si aici sa fie cu totul ocarat si necinstit si daca va merge si acolo la viata ce va sa fie sa se munceasca in veci.

Si ce raspuns vei da lui Dumnezeu, tu care te lenevesti a certa pe fiul tau? N-a fost copilul locuitor cu tine, va zice Dumnezeu catre tine cel care esti tata, nu te-am facut invatator si stapan, si purtator de grija asupra copilului tau? Nu ti-am dat toata puterea in mainile tale?

Nu ti-am poruncit sa inveti si inca sa-l prefaci cand este tinerel? Deci ce iertare o sa ai de vei lasa pe copilul tau sa creasca si sa ramaie neinvatat si ce vei zice? Ca este copilul tau slab la minte si nu pricepe cuvantul? Ti s-a cazut cand era inca copilul tau mic sa-l inveti si sa-l obisnuiesti la cele ce se cuvin sa cerci miscarile sufletului lui si sa te aiba de frica de mic, cand este usoara lucrarea, atunci se cuvine ca un plugar bun sa tai maracinii, adica obiceiurile lui cele rele.

Deci care raspuns si ce cuvinte avem sa zicem lui Dumnezeu cand copiii nostri hulesc? Dumnezeu nu se milostiveste nici spre viata lor, pentru ca cel ce huleste pe parintele lui sau pe mama lui, zice legea, sa se omoare si Dumnezeu sa se batjocoreasca de copiii nostri? Si nimic sa nu ne para rau? Eu nu lipsesc zice Dumnezeu, sa ucid nici pe fiul tau cand te huleste si tu macar nici cu cuvantul nu voiesti sa scarbesti pe fiul tau, care huleste legile Mele si le calca? Si cum nadajduieste sa afli vreo iertaciune de la Mine? Deci sa nu ne lenevim, sa certam pe fii nostri sa faca poruncile lui Dumnezeu, cunoscand ca atunci cand sunt cu Dumnezeu bine si in viata lor aceasta se vor face cinstiti si buni, pentru ca acela care este bun si temator de Dumnezeu, toti il cinstesc si i se pleaca, in ce chip cel rau si viclean toti il urasc si fug de ar fi si foarte bogat. Acei care se lenevesc sa certe pe fii lor de cand sunt mici, si sa-i faca sa sporeasca desi ar fi buni la alte fapte ale lor, numai pentru aceasta vor sa se munceasca de la Dumnezeu. Si de veti vrea sa o aflati aceasta bine si sa o cunoasteti, luati aminte bine sa o pricepeti.

Era oarecand un preot in vremea cea veche la evrei, mai inainte de a veni Hristos, si era acel preot om bun si socotit si iscusit si temator de Dumnezeu, numele lui ii era Eli. Acesta avea doi fii ce erau fara de minte si vazandu-i ca fac rele nu-i certa si nu-i tinea si nu-i oprea, si desi-i oprea insa numai cu cuvantul ii indemna sa se opreasca de la rau si le zicea si nu-i batea sa-i scoata din acel rau pe care-l faceau. Si totdeauna le zicea cuvinte ca acestea, nu fiii mei, nu faceti asa, nu este auz bun pe care il aud despre voi. Desi ajungeau aceste cuvinte ca sa-i tina pe copii in bine, de ar fi fost cu minte buna.

Devreme ce preotul acela n-a aratat si n-a facut totul, care se cadea sa faca, sa-i certe bine, si l-a facut pe Dumnezeu vrajmas tare si lui si fiilor sai. Si fiindu-i mila si neandurandu-se a certa pe fii sai si-a pierdut mantuirea si a sa si a fiilor lui. Pentru ca facand copii aceia rau si umbland afara de poruncile lui Dumnezeu, Dumnezeu S-a suparat si a trimis pe cei straini de neam si i-a ucis. Si auzind parintele de moartea fiilor sai, a cazut de acolo de unde era pe spate de intristare si a murit. Si asa certand pe fii sai s-a lipsit de aceasta viata si de ceea ce va sa fie, tatal si fiii. Desi Dumnezeu n-a aflat altceva sa-l defaime numai greseala ca n-a certat pe fii sai care erau neintelepti. Si desi pacatul lui era putin, l-a stricat Dumnezeu cu toata casa lui.

Dar pe cei ce gresesc mai rau, ii va lasa oare Dumnezeu fara iertare? Pentru ca pe om desi era batran cinstit, care era judecator si invatator la neamul evreilor care nu lua nimic si fiind asa destoinic nimic n-a putut sa-l izbaveasca sa nu se strice si sa nu se munceasca cu toata casa lui, nepedepsind pe fiii lui cum se cade; care pedeapsa si munca ne va apuca pe noi? Care suntem departe de bunatatea aceluia, si nu numai ca nu voim si ca nu ii pedepsim la vreo bunatatea aceluia ci suntem mai rau decat fiecare barbar catre ei, pentru ca in ce chip fiecare pentru ale lui pacate si greseli nu poate sa zica cuvant si sa fuga de raspuns, sa gaseasca iertaciune in acest fel nici parintii pentru greselile copiilor lor nu au a raspunde sa nu-i munceasca de nu-i vor pedepsi.

De aceea de vor petrece fiii cu obiceiuri bune cu anevoie se vor intoarce cand se vor face la varsta legii. Caci sufletul copiilor este ca panza de curata si alba care in orice fel se va vopsi intai, asa va fi pana la sfarsit. Chiar daca ar vrea cineva sa o vopseasca cu o alta culoare, pururea se arata vopseaua cea dintai. Asa si copiii cei mici cand se obisnuiesc la bine cu anevoie se intorc la rau. Pentru aceasta zice si Sf. Ap. Pavel la I Corinteni V, luand pilda de la Menandru. Strica mintile cele bune vorbele cele rele, adica vorbele cele rele strica mintile cele bune ale tinerilor.

Si sa nu ne miram cum se fac uni hoti, sau desfranati sau lepadator de credinta crestineasca pentru ca auzind fiii de mici invatatura si pentru ca necercetandu-i parintii cu cercetare si cu invatatura Domnului, se deprind de mici la rau si cand afla putina pricina indata intorc calea cea dreapta.

Pentru aceasta porunceste Ap. Pavel la Efeseni VI: “Fiilor ascultati pe parintii vostri in Domnul pentru ca aceasta este dreptatea. Cinsteste pe tatal tau si pe mama ta care este intiia porunca cu fagaduinta, pentru ca sa-ti fie bine si sa traiesti ani multi pe pamant”. Intelepciunea lui Solomon: “Fiul certat intelept va fi, iar cel ce cruta varga uraste pe fiul sau, iar cel ce-l iubeste cu nevointa il cearta”.

Pentru ca de-ar fi fost la oameni din fire rautatea, incat sa nu poata face cei rau in altfel, fara numai sa fie rai si cei buni sa fie buni, cu cuviinta ar fi avut fiecare cuvant sa raspunda lui Dumnezeu. Dar fiindca fiecare din voia lui se face bun sau rau, ce raspuns care sa aiba socotinta buna are sa zica parintele sau maica aceia care lasa pe copii lor iubiti sa se faca rai si nenorociti?

Nu lasati copiilor vostri avutie trecatoare, de veti vrea sa le lasati bunatate. Daca muriti si le lasati copiilor averea si pe ei nepedepsiti si cu tineretile impreuna si cu saracia care ramane dupa voi le lasati si avere ca sa-si faca voile lor cele rele, asa ii surpati.

Deci sa nu gandim cum sa-i lasam pe copiii nostri bogati, ci cum sa-i pedepsim si sa-i lasam intelepti, pentru ca de vor avea nadejdea lor la avutie, n-au grija sa faca alte bunatati decat sa acopere cu bogatie faptele lor cele rele. Deci sa nu ne apucam de alt lucru pana ce nu vom indrepta sufletele fiilor nostri. Si daca ne vom certa fiii nostri, fiecare va dobandi plata la venirea lui Hristos. De vei creste pe fiul tau bine si-l vei pedepsi si-l vei face temator de Dumnezeu, va veni ca un lant calea buna.

Parintii care nu-si cearta copiii sunt mai rai ca talharii care ucid numai trupul, iar parintii ucid si sufletul si trupul copiilor. Prietenul lui David, Husi, dupa ce Abesalon, fiul lui David s-a razvratit dar Dumnezeu il pedepseste merge si strica sfatul lui Abesalon si a reusit, caci Dumnezeu nu ingaduie razvratirea fiului caci vrea ca fiii sa fie supusi parintilor, si de nu se vor supune rau vor muri. Parintii sunt datori sa-si creasca copiii in smerenie credinta buna ortodoxa si bunatate. Iar copiii de nu vor asculta de parinti vor fi vicleni ca si Abesalon, fiul lui David, caci raul cu cat merge cu atat se face mai rau.

Copilul vostru de sufere de vreo boala si-l duceti la doctor faceti in tot felul sa-l izbaviti de acea boala. Si cand boleste sufleteste cand pacatuieste, cand curveste prin trup, cand fura, cand face rautati oprite de Dumnezeu, si neinvatatura este boala omului mare, acestea sunt boli care se vindeca mai greu. Neinvatatura este o boala foarte grea, fara invatatura nu este cu putinta sa cunoasca careva pe Dumnezeu, numai il cunoaste cum il cunosc si cele fara de cuvant dobitoace.

Trebuie omul sa fie intelept in ce chip l-a facut Dumnezeu, pentru ca cuvantul fara intelepciune se aseamana cu o piatra de mult pret in tina. De vei zice ca fara de intelepciune poate sa petreaca cineva, nu spui adevarul, caci precum o corabie fara de carma si fara de corabier nu poate sa treaca marea, asa si omul neintelept. Corabia este fara de carma si fara de corabier in viata aceasta si nu stie ce va face. Pentru aceea zicea un intelept, cel neispitit de carte vazand nu vede, adica neinvatatul desi vede este orb, caci intreaba-l pe omul neintelept de este sufletul lui muritor sau nemuritor de se misca sau nu, de sta cerul sau se muta, de este Dumnezeu in trei fiinte (ipostase), ce este liturghia, preotul si daca nu stie acestea este orb. Caci sufletul si munca sunt care vad si cand mintea nu pricepe, orb este de tot. Cei ce se cunosc pe sine cunosc pe Dumnezeu, copiii trebuie sa se cunoasca ei pe ei insisi. Deci pedepsiti pe copiii vostri impreuna cu voi, pentru ca sa va mantuiti si pe voi si pe copiii vostri si sa dobanditi imparatia cerurilor intru Hristos Iisus Domnul nostru, a Caruia este slava in vecii vecilor. Amin

Sfantul Ioan Hrisostom

 

#12 Cum pot să devin un copil al lui Dumnezeu? 25.02.2010 07:51

• Raspunde

Întrebare: Cum pot să devin un copil al lui Dumnezeu?

Răspuns: “Dar tuturor celor ce L-au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu” (Ioan 1:12).

“Trebuie să te naÅŸti din nou”
Când a fost vizitat de Nicodim, un lider religios evreu, Domnul Iisus nu l-a asigurat imediat că va merge în Cer. În schimb, Hristos a spus, “Adevărat, adevărat îÅ£i spun că, dacă un om nu se naÅŸte din nou, nu poate vedea Împărăţia lui Dumnezeu" (Ioan 3:3).

Atunci când o persoană se naÅŸte, ea moÅŸteneÅŸte natura păcătoasă care provine de la neascultarea lui Adam faţă de Dumnezeu în grădina Eden. Nu este nevoie ca cineva să-ÅŸi înveÅ£e copilul să păcătuiască. În mod natural el urmăreÅŸte împlinirea propriilor dorinÅ£e greÅŸite, ducând la minciună, furt ÅŸi ură. El este mai degrabă un copil al neascultării ÅŸi mâniei decât un copil al lui Dumnezeu.

“Voi eraÅ£i morÅ£i în greÅŸelile ÅŸi în păcatele voastre, în cari trăiaÅ£i odinioară, după mersul lumii acesteia, după domnul puterii văzduhului [Satan], a duhului care lucrează acum în fiii neascultării.

Între ei eram ÅŸi noi toÅ£i odinioară, când trăiam în poftele firii noastre pământeÅŸti, când făceam voile firii pământeÅŸti ÅŸi ale gândurilor noastre, ÅŸi eram din fire copii ai mâniei, ca ÅŸi ceilalÅ£i.” (Efeseni 2:1-3).

Ca ÅŸi copii ai mâniei noi merităm să fim despărÅ£iÅ£i de Dumnezeu, în iad. Din fericire, pasajul continuă spunând “Dar Dumnezeu, care este bogat în îndurare, pentru dragostea cea mare cu care ne-a iubit, măcar că eram morÅ£i în greÅŸelile noastre, ne-a adus la viaţă împreună cu Hristos (prin har sunteÅ£i mântuiÅ£i)” (Efeseni 2:4-5).

Cum putem trăi cu Hristos? Cum putem fi născuÅ£i din nou? Cum putem deveni copii ai lui Dumnezeu? Trebuie să-L primim pe Domnul Iisus în inimile noastre!

PrimeÅŸte-L pe Iisus
“Dar tuturor celor ce L-au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu” (Ioan 1:12).

Acest pasaj explică foarte clar cum poţi deveni un copil al lui Dumnezeu. Trebuie să-L primim pe Domnul Iisus prin credinţă. Ce trebuie să credem despre Domnul Iisus?

În primul rând, trebuie să recunoaÅŸtem că Domnul Iisus este Fiul lui Dumnezeu care a devenit om. Născut prin puterea Duhului Sfânt din fecioara Maria, Iisus nu a moÅŸtenit natura păcătoasă a lui Adam. De aceea, El este numit cel de-al doilea Adam (1 Corinteni 15:22). Cum o singură neascultare a lui Adam a adus blestemul păcatului în lume, tot aÅŸa viaÅ£a perfectă a lui Iisus poate acoperi păcatele noastre. Răspunsul nostru trebuie să fie pocăinÅ£a (îndepărtarea faţă de păcat) ÅŸi credinÅ£a că viaÅ£a Lui perfectă o poate purifica pe a noastră.

În al doilea rând, trebuie să avem încredere în Domnul Iisus ca ÅŸi Mântuitor. Planul lui Dumnezeu a fost de a-L sacrifica pe Fiul Său, care este perfect, pe cruce pentru a plăti pedeapsa pe care noi am fi meritat-o pentru păcatele noastre: moartea. Moartea lui Hristos are puterea de a-i elibera pe cei care-L primesc, de vinovăţie ÅŸi de sub puterea păcatului.

În cel de-al treilea rând, noi trebuie să-L urmăm pe Domnul Iisus. După ce L-a înviat din morÅ£i pe Hristos biruind păcatul ÅŸi moartea, Dumnezeu I-a dat toată autoritatea (Efeseni 1:20-23). Domnul Iisus îi conduce pe toÅ£i cei care Îl primesc ÅŸi îi va judeca pe toÅ£i cei care Îl resping (Faptele Apostolilor 10:42).

Prin harul lui Dumnezeu, care ne-a dat pocăinţă ÅŸi credinţă în Mântuitorul ÅŸi Domnul Iisus, ne-am născut din nou la o nouă viaţă fiind copii ai lui Dumnezeu. Numai cei care-L primesc pe Iisus – nu este de ajuns numai să cunoÅŸti câte ceva despre El, ci trebuie să te încrezi în El pentru mântuire, să te supui Lui ca Domn ÅŸi să-L iubeÅŸti mai mult decât orice – devin copii ai lui Dumnezeu.

Devenind copil al lui Dumnezeu
“Dar tuturor celor ce L-au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu; născuÅ£i nu din sânge, nici din voia firii lor, nici din voia vreunui om, ci din Dumnezeu” (Ioan 1:12-13).

La fel cum nu am avut nici o contribuÅ£ie la naÅŸterea noastră biologică, în acelaÅŸi mod noi nu putem face nici un fel de fapte sau nu ne putem construi o credinţă pentru a ne naÅŸte în familia lui Dumnezeu. După cum spune versetul de mai sus, Dumnezeu este cel care “ne-a dat dreptul” potrivit voii Sale. “VedeÅ£i ce dragoste ne-a arătat Tatăl, să ne numim copii ai lui Dumnezeu?” (1Ioan 3:1). De aceea, copilul lui Dumnezeu nu are de ce să fie mândru, ci doar să se laude în Domnul (Efeseni 2:8-9).

Pe măsură ce creÅŸte, un copil seamănă cu părinÅ£ii săi. În acelaÅŸi fel, Dumnezeu vrea ca copiii Săi să semene din ce în ce mai mult cu Iisus Hristos. DeÅŸi doar în Cer vom fi perfecÅ£i, un copil al lui Dumnezeu nu mai trăieÅŸte în păcate ca o regulă de viaţă, păcatele accidentale fiind mărturisite ÅŸi abandonate. “CopilaÅŸilor, nimeni să nu vă înÅŸele! Cine trăieÅŸte în neprihănire, este neprihănit, cum El însuÅŸi este neprihănit. Cine păcătuieÅŸte, este de la diavolul, căci diavolul păcătuieÅŸte de la început. Fiul lui Dumnezeu S-a arătat ca să nimicească lucrările diavolului. Oricine este născut din Dumnezeu, nu păcătuieÅŸte, pentru că sămânÅ£a Lui rămâne în el; ÅŸi nu poate păcătui, fiindcă este născut din Dumnezeu. Prin aceasta se cunosc copiii lui Dumnezeu ÅŸi copiii diavolului. Oricine nu trăieÅŸte în neprihănire, nu este de la Dumnezeu; nici cine nu iubeÅŸte pe fratele său” (1Ioan 3:7-10).

Să nu înÅ£elegi greÅŸit; un copil al lui Dumnezeu nu poate fi “renegat” pentru că a păcătuit. Dar cineva care “practică” păcatul (îi place să păcătuiască fară nici o dorinţă de a-L urma pe Hristos ÅŸi Cuvântul Său) arată că de fapt nu a fost niciodată născut din nou. Domnul Iisus le-a spus acestor oameni “Voi aveÅ£i de tată pe diavolul; ÅŸi vreÅ£i să împliniÅ£i poftele tatălui vostru” (Ioan 8:44). Copiii lui Dumnezeu, pe de altă parte, nu mai râvnesc după plăcerea păcatului, ci doresc să cunoască, să iubească ÅŸi să slăvească pe Tatăl lor.

Răsplata pentru a fi copilul lui Dumnezeu este inimaginabilă. Fiind copii ai lui Dumnezeu, facem parte din familia Lui (Biserica), ni s-a promis o casă în Cer ÅŸi ni s-a dat dreptul de a ne apropia de Dumnezeu ca de un Tată, în rugăciune (Efeseni 2:19; 1Petru 1:3-6; Romani 8:15).

Răspunde acum la chemarea pe care Å£i-o face Dumnezeu la pocăinţă ÅŸi crede în Hristos. Fii chiar astăzi copil al lui Dumnezeu!

"Astăzi L-am primit pe Hristos"

 

#13 Existenţa diavolului 25.02.2010 08:02

• Raspunde

Existenţa diavolului



Fraţi creştini,

Dureros lucru este să aibă cineva un copil ÅŸi acela să fie bolnav de o boală fără leac. Orice ar face părinÅ£ii unui astfel de copil, supărarea le apasă mereu sufletul ÅŸi-i face nefericiÅ£i. Orice bucurie ar avea în viaţă, gândul lor se duce mereu la copilul bolnav, singurul lor copil. Câte nu fac părinÅ£ii ca să-l scape?! Nu e leac de care să audă ÅŸi să nu-l încerce. Cheltuiesc oricât de mult cu nădejdea că copilul se va face sănătos.

Un astfel de tată nenorocit ne înfăţiÅŸează Sf. Evanghelie de astăzi. Acest tată avea un singur copil care era stăpânit de un duh rău. Diavolul îl chinuia îngrozitor, aruncându-l când în foc, când în apă. Multe mijloace o fi încercat bietul om, ca să-ÅŸi vadă copilul sănătos, dar în zadar.

Auzind însă de multele minuni ale Domnului Hristos, a alergat grăbit să-L roage ca să-i vindece copilul. Iată-l ajuns în faÅ£a blândului Isus. A căzut în genunchi înaintea Lui ÅŸi I-a zis: “Doamne, miluieÅŸte pe fiul meu că este lunatic ÅŸi pătimeÅŸte rău, căci adesea cade în foc ÅŸi adesea în apă”. Isus, răspunzând, a zis: “O, neam necredincios ÅŸi îndărătnic, până când voi fi cu voi? Până când vă voi suferi pe voi? AduceÅ£i-l aici la Mine.”

Domnul Hristos era în ultimul an al predicării Sale ÅŸi era cu puÅ£in timp înainte de patimile ÅŸi moartea Sa pe Cruce. De aceea, Le-a zis neam necredincios ÅŸi pornit la rău. Åžtia ce are să-I facă acest neam viclean, cât de *ând. TotuÅŸi, mila Sa nemărginită, întrecu răutatea lor ÅŸi tămădui copilul, scoÅ£ând demonul din el.

Astăzi vă vorbesc despre existenÅ£a diavolului ÅŸi să nu vă miraÅ£i că folosesc cuvântul acesta drac, pentru că aÅŸa îÅŸi este numele lui adevărat. Cuvântul acesta înseamnă: vrăjmaÅŸ, potrivnic ÅŸi e păcat a da lui ceva, aÅŸa cum veÅ£i auzi din această predică.

Citind despre chinul acestui copil ÅŸi a altor îndrăciÅ£i despre care ne vorbesc Sfintele Evanghelii, înÅ£elegem că parcă niciodată puterea satanei nu s-a arătat mai înverÅŸunată ca atunci, pe vremea Mântuitorului. Diavolii se încuibaseră mulÅ£i ÅŸi-i chinuiau în diferite feluri. În unii era câte un diavol, în alÅ£ii erau mai mulÅ£i, chiar câte o legiune în unii, adică 6.000 de draci.

Aceste duhuri necurate erau îngăduite de Dumnezeu să intre în trupurile lor, fiindcă erau zămisliÅ£i în posturi ÅŸi sărbători, în chefuri ÅŸi beÅ£ii, în vremea când nu este îngăduit bărbatului să se apropie de femeie, soÅ£ii nemaipăzind legea dată de Dumnezeu lui Moise. Vedem, de altfel, că ÅŸi astăzi nu se mai Å£ine seama de sărbători, de posturi ÅŸi sunt zămisliÅ£i copii în fărădelegi ÅŸi mari păcate. Dumnezeu îi părăsise ÅŸi îngăduise demonilor ca să chinuiască în diferite feluri pe mulÅ£i copii ÅŸi oameni din vremea aceea.

Dar, satana lucrează ÅŸi astăzi în lume cu multă putere ÅŸi cu mare dibăcie. Scriptura vorbeÅŸte despre duhul necurat care lucrează în fiii neascultării. AceÅŸti fii sunt toÅ£i oamenii care trăiesc numai după poftele lor. Diavolul lucrează în toÅ£i cei necredincioÅŸi, aÅŸa cum lucrează meseriaÅŸul în atelierul lui, folosindu-se de înclinarea omului spre păcat.

O mare iscusinţă are satana ÅŸi lucrează în aÅŸa fel ca să nu fie băgat de seamă ÅŸi oamenii să creadă că nu există drac, astfel el lucrând netulburat. Dar, oricât ar vrea să-ÅŸi ascundă existenÅ£a, mulÅ£i, chiar ÅŸi dintre necredincioÅŸi, mai bagă de seamă că există. Când văd răutatea faptelor, unii zic: “Iată cum ÅŸi-a băgat satana coada”, sau “Iată ghearele diavolului, ale duhului necurat”. Când văd câte un om rău, mulÅ£i zic despre el că este dracul gol.

Sunt beÅ£ivi care îÅŸi dau seama că merg la prăpăd, la moarte sigură, dacă mai beau ÅŸi nu se pot opri. O putere vrăjmaşă îi Å£ine încătuÅŸaÅ£i. Să nu fie, oare, demoni ai beÅ£iei? Nu se poate! Sunt oameni care fumează, tuÅŸesc din greu, doctorii îi opresc ÅŸi le spun să nu mai fumeze că se distrug singuri; ei ÅŸtiu bine că sunt apucaÅ£i în ghearele pierzării, dar nu se pot opri. Sunt ca fluturii de noapte care-ÅŸi pârlesc aripile la flacăra lumânării sau a lămpii ÅŸi, totuÅŸi, dau buzna la flacără până cad morÅ£i. Sunt ca muÅŸtele care sorb din otravă ÅŸi sunt atrase de dulceaÅ£a acelei otrăvi ÅŸi nu se pot îndepărta până mor lângă ea. Să nu fie, oare, demon, să nu fie diavol? Nu se poate! AÅŸa fac ÅŸi aceÅŸti oameni împătimiÅ£i, care se distrug prin stupefiante, băuturi alcoolice ÅŸi multe altele.

Sf. Scriptură spune că de la început diavolul a fost ucigaÅŸ. El a învăţat pe Eva să mănânce din pomul oprit ÅŸi tot el a învăţat pe Cain să-ÅŸi omoare fratele. El a învăţat pe Noe să se îmbete ÅŸi tot el a învăţat pe Ham, fiul lui Noe, să râdă de tatăl său. El a învăţat pe David să desfrâneze ÅŸi tot el a învăţat lumea, până la potop să nu asculte ÅŸi să nu creadă în Dumnezeu. El a învăţat pe oamenii din Sodoma ÅŸi Gomora să facă desfrânare, sodomie, malahie ÅŸi tot felul de păcate ÅŸi tot acelaÅŸi, satana, învaţă lumea la rele ÅŸi la tot felul de păcate ÅŸi acum.

Sunt unii oameni liniÅŸtiÅ£i ÅŸi aÅŸezaÅ£i la vorbă, sunt însă alÅ£ii atât de spurcaÅ£i la gură, că-Å£i vine să zici că nu ei vorbesc, ci diavolul vorbeÅŸte prin * lor. Sunt unii aÅŸa de furioÅŸi că sparg farfuriile cu mâncare, rod paharele în gură, dărâmă mese, scaune ÅŸi sunt în stare să facă chiar omor, căci aÅŸa vrea nimicitorul, diavolul.

Cine a văzut un om rău ca acesta, nu-l mai uită ÅŸi zice îngrozit: acesta e dracul gol. Cred că aÅ£i auzit ÅŸi poate mulÅ£i aÅ£i văzut. Duhurile necurate s-au încuibat în aceÅŸti oameni, de când au fost mici ÅŸi chiar din pântecele maicii lor, pentru multele păcate pe care le-aÅ£i auzit, precum ÅŸi pentru urâtul obicei pe care-l au unii părinÅ£i de a da necuratului pe ei ÅŸi pe copiii lor. Unii copii au crescut în casă, auzind numai blesteme, înjurături ÅŸi drăcuieli.

Cutremurătoare este povestirea unui profesor, pe care am citit-o într-o carte. El povesteÅŸte cum, făcând o plimbare prin mahalaua unui orăşel unde se mutase de *ând, întâlni pe o străduţă un copil la cinci aniÅŸori, într-o cămăşuţă ruptă pe el, murdar, slab ÅŸi buburos.

“Al cui eÅŸti tu, măi?” � întrebă profesorul. ” Al dracului” � răspunse copilul. “Cum te cheamă, măi?” “Satana!” “De unde vii, măi?” “Din iad” � răspunse copilul.

Profesorul rămase uimit de răspunsul acestui copilaÅŸ de cinci ani ÅŸi cercetă să vadă unde intră ÅŸi la ce casă locuieÅŸte. Astfel, află profesorul că mama copilului se certa foarte des cu tatăl lui care era beÅ£iv ÅŸi-i zicea: “Ce ai făcut, drace, ai venit iar beat pe capul meu?!” Omul îi răspundea cu înjurături ÅŸi ameninţări. Copilul, speriat, fugea în acest timp în braÅ£ele mamei, dar ea îl alunga zicând: “Fugi, satano, nu mă mai necăji ÅŸi tu, că sunt destul de amărâtă eu de când trăiesc în acest iad de casă.”

Astfel de cuvinte a auzit acest copil până atunci. AÅŸa a învăţat el de la mamă-sa, că pe tatăl lui îl cheamă dracul, iar pe el � satana ÅŸi trăiesc în iad. Iată ce groaznice urmări pentru creÅŸterea unui copil într-o astfel de casă părintească.

PărinÅ£i, aveÅ£i milă de copilaÅŸi că veÅ£i răspunde de ei în faÅ£a Dreptului Judecător. DaÅ£i-le pilde bune de urmat, învăţaÅ£i-i rugăciuni, cântări sfinte ÅŸi rugaÅ£i-vă împreună cu ei, ca să le fie ÅŸi lor bine, ÅŸi aici ÅŸi dincolo. Iată isprăvile necuratului.

În altă parte, o familie liniÅŸtită petrece în dragoste ÅŸi îÅŸi iubeÅŸte copilaÅŸii. Dar, deodată, ca din senin, intră ura ÅŸi dezbinarea, se ajunge la ceartă, la bătaie ÅŸi divorÅ£, spulberându-se iubirea. Se miră o lume întreagă de o astfel de familie care, altădată, era aÅŸa de bine ÅŸi zic: “Vai, cum ÅŸi-a băgat satana coada în casa oamenilor acestora!� AÅŸa este, el ÅŸi-a băgat coada ÅŸi gheara. Oare, nu este diavol? Atunci, cine face toate lucrurile acestea?

Dar, pentru ca să cunoaÅŸteÅ£i că, cu adevărat, există diavol ÅŸi că lucrează în multe feluri, ascultaÅ£i o preÅ£ioasă povestire a Sfântului Ciprian din Antiohia Siriei. Acesta, înainte de a se converti la creÅŸtinism, a fost unul dintre cei mai mari vrăjitori de pe timpul împăratului Decie. Iată ce spune Sf. Ciprian:

“Să mă credeÅ£i pe mine, fraÅ£ilor � zicea el cu lacrimi creÅŸtinilor � să mă credeÅ£i pe mine, că eu l-am văzut pe diavolul, i-am adus jertfă, l-am rugat pe el ÅŸi l-am sărutat. Eu am vorbit cu dânsul, ca ÅŸi cu un prieten, precum ÅŸi cu acei care erau mai mari acolo cu el. Åži el m-a iubit mult ÅŸi mi-a lăudat înÅ£elepciunea ÅŸi ascultarea mea de el. O ceată de draci mi-a dat scaraoschi ca să-mi slujească. Capul lui era încununat, iar chipul lui ÅŸi al celorlalÅ£i era în diferite culori. Când se întorcea încoace ÅŸi încolo se cutremura tot locul acela ÅŸi mulÅ£i demoni, lângă scaunul lui, stăteau cu diferite rânduieli de treburi.”

AÅŸa aflăm din VieÅ£ile sfinÅ£ilor că mucenicul acesta, Ciprian, pe când slujea idolilor înainte de a deveni creÅŸtin, făcea mari minuni cu ajutorul dracilor. Ajunsese până acolo că schimba văzduhul, pornea vânturi, slobozea tunete ÅŸi ploi, tulbura valurile mărilor, aducea vătămări ÅŸi boli oamenilor. Ca să aibă ÅŸi mai multă putere, mânca după apusul soarelui ghindă de stejar.

Atât a fost de puternic în vrăji ÅŸi năluciri, că făcea să vorbească morÅ£ii din morminte. Pe mulÅ£i i-a învăţat să zboare prin văzduh, pe unii să înoate cu luntrea prin nori, iar pe alÅ£ii să umble pe ape ca pe uscat. MulÅ£i veneau la el cu necazurile ÅŸi supărările lor ca să le ajute cu drăceasca putere de care era cuprins.

Prin farmecele lui s-a prefăcut în chipul unei fecioare, numită Iustina, ÅŸi s-a dus la tânărul care o dorea, iar acesta, văzând chipul Iustinei, a sărutat-o zicând: “Bine ai venit la mine, frumoasă Iustino!” S-a făcut Ciprian în femeie ÅŸi în pasăre ÅŸi a adus multe ispite Iustinei, vecinilor ÅŸi rudelor ei. Pe Sf. Iustina a îmbolnăvit-o aÅŸa de tare încât zăcea în pat ÅŸi plângea maica sa pentru dânsa, crezând că moare. Toate acestea le făcea Ciprian cu duhurile drăceÅŸti, înainte de a fi creÅŸtin, pe unii lovindu-i cu boli, iar altora rănindu-le dobitoacele ÅŸi aducându-le necazuri. Iată, deci, existenÅ£a diavolului.

Dacă citim vieÅ£ile sfinÅ£ilor, observăm că toÅ£i sfinÅ£ii au fost ispitiÅ£i într-un fel sau altul de către satana. Până acolo au mers necuraÅ£ii, că au îndrăznit să ispitească ÅŸi pe Domnul Hristos. Satana, acest ucigaÅŸ de oameni, n-a încetat niciodată să înÅŸele lumea prin fel de fel de chipuri. El are ÅŸi astăzi o mulÅ£ime de vrăjitori ÅŸi vrăjitoare.

Dacă în lumea noastră de astăzi se întâmplă atâtea răutăţi, atâÅ£ia soÅ£i se despart ÅŸi nu le mai e milă de copii, e datorită acestor vrăji, acestor duhuri necurate. Pe o scară foarte mare a învăţat diavolul pe mulÅ£i să practice spiritismul, care este atât de periculos pentru că nu poate oricine să cunoască rătăcirea.

Diavolul atacă ÅŸi tăgăduieÅŸte religia prin spiritism ÅŸi iată cum: spiritiÅŸtii fac adunările lor în anumite case pe care nu se feresc să le împodobească chiar cu icoane, candele ÅŸi cruci. La începutul ÅŸedinÅ£elor aprind lumânări, ca ÅŸi când s-ar face un parastas, spun rugăciuni, chiar ÅŸi fac semnul crucii ÅŸi Å£in post pentru ziua de ÅŸedinţă. VedeÅ£i cum îmbracă diavolul mantia de lumină? Sub forma acestor lucruri sfinte cheamă spiritele morÅ£ilor ÅŸi aÅŸa înÅŸeală ÅŸi pe cei credincioÅŸi, care spun că, dacă ar fi lucru necurat, n-ar avea icoane, cruce, candelă ÅŸi rugăciuni. De aceea, trebuie să fie atent creÅŸtinul, să nu caute ajutorul nicăieri, decât la Dumnezeu prin slujbele bisericii.

Am citit într-o carte ortodoxă că, la o ÅŸedinţă de spiritism din FranÅ£a, cineva a întrebat pe satana ce trebuie ei să creadă despre existenÅ£a dracului. Răspunsul a fost prompt: “Nu există!” Răspunsul acesta a fost dat în multe locuri.

O altă întrebare adresată unui spirit a fost dacă mai există altă lume ÅŸi răspunsul a venit pe loc: “Nu există altă lume!” ParticipanÅ£ii la ÅŸedinÅ£a de spiritism au întrebat atunci: ” Dacă nu se află altă lume, tu, care ne vorbeÅŸti ÅŸi ne răspunzi, de unde vii?” S-a făcut tăcere adâncă ÅŸi nu s-a mai auzit nimic.

Altădată, un suflet a fost întrebat dacă este trimis de dracul ÅŸi a răspuns că nu. A mai fost întrebat dacă religia ortodoxă este bună de urmat ÅŸi dacă preoÅ£ii trebuie ascultaÅ£i. Răspunsul a fost scurt: ” Nu!” Iată existenÅ£a diavolului, iată tatăl minciunii � dracul � care a înÅŸelat pe mulÅ£i creÅŸtini ÅŸi chiar pe unii sfinÅ£i mari, aÅŸa cum vedem în vieÅ£ile lor.

Sfântului Grigorie Decapolitul i s-au arătat diavolii în multe feluri. Veneau la el în ÅŸerpi care-l muÅŸcau de picioare în diferite lighioane; odată, chiar spre ziua de 9 martie, strălucind de lumină mare, s-au arătat 40 de diavoli cu cununi pe capete ÅŸi au zis către Sf. Grigorie: “Noi suntem cei 40 de mucenici ÅŸi am venit să-Å£i dăm putere asupra dracilor.” Sf. Grigorie, cunoscându-i cu darul lui Dumnezeu, i-a certat ÅŸi s-au făcut nevăzuÅ£i.

Sfântului Simion Stâlpnicul i s-a arătat diavolul într-o noapte în chipul unui car cu cai de foc, care a venit să-l ia, pentru bunătăţile lui, la Dumnezeu, ca pe Sf. Ilie. Necunoscând înÅŸelăciunea vrăjmaÅŸilor, a zis: “Doamne, facă-se voia Ta cu mine, păcătosul” ÅŸi, făcându-ÅŸi semnul Sf. Cruci, a ridicat piciorul ca să păşească în ÅŸareta care venise, dar, pe loc, a pierit totul.

Unui alt sfânt cu numele Iacov, venind diavolul, i-a dat sfatul să aprindă candela, lumânări ÅŸi să tămâie ca să primească pe Domnul Hristos, căci va veni în noaptea aceea să-i răsplătească pentru multele osteneli. Pe la miezul nopÅ£ii a venit la el Antihrist cu strălucire multă, iar Iacov, deschizând uÅŸa chiliei, s-a închinat lui, crezând nălucirea, dar diavolul, lovindu-l în frunte, a fugit înapoi ÅŸi s-a stins. A doua zi, Iacov, spovedindu-se la un bătrân, acela i-a spus că l-a batjocorit satana. Plângând el mult greÅŸeala sa, s-a dus la o mânăstire să-ÅŸi facă canonul.

Astfel, sunt pline sfintele cărÅ£i ortodoxe de exemple care ne dovedesc existenÅ£a diavolului. Dar oamenii s-au obiÅŸnuit ÅŸi au ajuns aÅŸa de nesimÅ£itori ÅŸi reci, încât unii din ei, deÅŸi spun că nu cred în existenÅ£a duhurilor necurate, totuÅŸi, cu * propovăduiesc mereu existenÅ£a lor. Spun că nu există diavol, dar diavolul îi pune la cale să înjure pe Dumnezeu fără frică, că n-are cine să-i pedepsească.

AÅŸa au ajuns bieÅ£ii oameni într-o necredinţă vrednică de plâns, că nu mai cred nici că mor. Întocmai ca dobitoacele pentru tăiat, care văd lemnele ÅŸi focul aprinzându-se, văd căldarea fierbând cu apă ÅŸi cuÅ£itele ascuÅ£indu-se ÅŸi tot nu le vine să creadă că pentru ele se pregătesc toate acestea.

AÅŸa era un necredincios care, mergând cu căruÅ£a în pădure la lemne, întâlni pe un oarecare Vasile, om cu frică de Dumnezeu, căruia îi zise în bătaie de joc: “Auzi măi, Vasile, departe e iadul, căci aÅŸ vrea să ajung acolo până la ora 12 ÅŸi tu, cu cărÅ£ile tale, trebuie să ÅŸtii!” Omul nostru îi răspunse cutremurat: “Dumnezeu să te ferească de calea aceasta, Ioane! Că, de, să ÅŸtii, de acolo nu mai vii niciodată cu sufletul. Dar să ÅŸtii că, dacă ai să mori în necredinÅ£a aceasta, ai să vezi tu la moarte cam cât este până la iad.”

Batjocoritorul se duse în pădure ÅŸi se apucă să taie un copac mare. Copacul căzu, însă, peste el ÅŸi, pe loc, îl omorî. Exact la ora 12 ajunsese în iad, aÅŸa cum a dorit, pentru că astfel de necredincioÅŸi ÅŸi batjocoritori ajung, fără nici o judecată, drept în iad, ca ÅŸi cei spânzuraÅ£i ÅŸi cei care îÅŸi iau viaÅ£a singuri.

Mare pericol e necredinÅ£a ÅŸi batjocura necredincioÅŸilor. AceÅŸtia sunt vrăjmaÅŸi ai lui Dumnezeu ÅŸi grozavă pedeapsă îi va ajunge. Dar, cine poate să scrie cu de-amănuntul toate ispitele, vicleÅŸugurile, amăgirile ÅŸi înÅŸelăciunile satanei?! Noaptea ÅŸi ziua el împleteÅŸte curse, căci, duh fiind, ajunge îndată în orice timp ÅŸi în orice loc ÅŸi înÅŸeală ÅŸi pe cei păcătoÅŸi ÅŸi pe cei drepÅ£i.

Iată de ce ne-a lăsat Dumnezeu loc de adăpost Sfânta Lui Casă, cu toate darurile de sfinÅ£enie. Dacă omul nu vrea să vină la biserică, cade în ghearele spurcaÅ£ilor demoni, care-l învaţă să facă tot felul de rele. Starea omului de pe urmă se face mai rea ca cea dintâi, căci diavolul mai ia în ajutor încă ÅŸapte duhuri rele ÅŸi vine asupra omului ÅŸi-l aruncă în mari păcate ÅŸi cu lanÅ£uri grele îl leagă.

Prizonierii sunt, de obicei, bine păziÅ£i ÅŸi, aÅŸa, ÅŸi satana ÅŸtie să-ÅŸi păzească supuÅŸii, fiind cu mare băgare de seamă ca să nu-i scape nici unul din gheare. Iată un lucru la care să ne gândim cu grijă toÅ£i ÅŸi să ne controlăm viaÅ£a ca nu cumva să ne aflăm sub legăturile vreunul păcat ÅŸi, astfel, să fim prizonierii diavolului.

Copilul îndrăcit din Evanghelia de astăzi n-a venit el singur la Isus, ci a fost adus de tatăl lui. Åži astăzi, ca un om să vină la Dumnezeu, la Biserica Lui, are nevoie de ajutorul altuia. De aceea, părinÅ£i, aduceÅ£i-vă copiii la Isus, cu toÅ£ii trudiÅ£i-vă ca ÅŸi acest tată nenorocit să aduceÅ£i cât mai multe suflete la Dumnezeu. Åžtim că e nevoie de multă răbdare ÅŸi stăruinţă, dar aceasta este fapta plăcută înaintea Domnului. Făcând astfel, ascultăm ÅŸi noi cuvântul Domnului care a zis atunci acelora: “AduceÅ£i-l aici la Mine!”

Aceasta nu înseamnă că, dacă l-am adus o dată la biserică ÅŸi i-am vorbit de credinţă ÅŸi de fapte bune, gata ne-am făcut datoria ÅŸi nu mai avem ce-i spune! Trebuie mereu să-l aÅŸteptăm ÅŸi să insistăm până când se tămăduieÅŸte. Nu este destul ca cineva să fie chemat la masă, ci mai trebuie să ÅŸi mănânce din ce este pe masă, după cum nu este destul să vină cineva la doctor, ci trebuie să ia ÅŸi doctoria care i se dă.

Cei care sunt mai *ând aduÅŸi la Dumnezeu au nevoie de un tratament mai bogat ÅŸi întotdeauna trebuie ajutaÅ£i, fiindcă împotriva omului credincios diavolul asmută toÅ£i câinii lui ca să nu-i scape nici unul. Atunci încep robii lumii ÅŸi păcatului să insiste pe lângă cel credincios ÅŸi să-l poftească la petreceri ÅŸi îl urmăresc cum urmăresc câinii pe iepuri. Diavolul îl ispiteÅŸte acum mai mult ca altădată, căci el toarnă atâta foc în patimile care îl stăpâneau până atunci, încât bietul om poate să fie trântit mai rău ca înainte.

AÅŸa ajunge să spună că nu mai bea ÅŸi, iată, vine acasă mai beat ca oricând, sau că nu mai fumează ÅŸi întâlneÅŸte întocmai atunci pe unul pus de diavol care-i întinde pe gratis pachetul cu Å£igări. I se ridică, astfel, îndoieli în suflet ÅŸi chiar gânduri urâte ÅŸi ocări faţă de adevăratul Dumnezeu, pe care până atunci nu le-a avut. CâÅ£i credincioÅŸi nu se plâng ÅŸi zic: ” Până n-am venit să cunosc credinÅ£a, nu erau în capul meu atâtea gânduri urâte ÅŸi murdare!”

Diavolul ispiteÅŸte continuu ÅŸi ÅŸopteÅŸte creÅŸtinului să nu se mai ducă la biserică, îmbiindu-l la alte treburi. Unora le zice: “EÅŸti prea păcătos, nu te mai iartă Dumnezeu, degeaba te duci mai bine distrează-te, fă ÅŸi tu ca toată lumea.” Altora le zice astfel: “EÅŸti prea bătrân, dacă n-ai fost când erai mai tânăr ca să mai faci o metanie ÅŸi să spui o rugăciune, acum ce să mai cauÅ£i la biserică, ba mai râd ÅŸi alÅ£ii de tine.” Celui tânăr îi spune: “Ai vreme să mergi la biserică, mai încolo când vei fi bătrân!”

Celor care urmează mai des la biserică şi şi-au schimbat viaţa are diavolul grijă să le pună oameni răi pe cap, care să le spună că s-au rătăcit şi s-au făcut pocăiţi.

Dar, cu toate vicleÅŸugurile diavolului, omul care a învăţat să desluÅŸească lucrurile minunate ale mântuirii, vede că acestea sunt doar zvârcoliri ale satanei ca să nu-i scape prada din gheare. Vede diavolul că-l scapă ÅŸi latră la el, ca un câine, noaptea, la lună. Latră diavolul când prin unul, când prin altul.

Oriunde veÅ£i auzi pe satana lătrând, să ÅŸtiÅ£i că acolo este un om al lui Dumnezeu care face fapte bune ÅŸi merge bine pe calea credinÅ£ei. De aceea latră satana, că este iadul în primejdie. Când el urlă mai tare, să ÅŸtiÅ£i că pentru noi este un semn bun. BucuraÅ£i-vă, că tot aÅŸa lătra el pe sfinÅ£i ÅŸi pe primii creÅŸtini. Ar fi mai rău dacă n-ar lătra, fiindcă ar însemna că suntem prinÅŸi undeva cu vreun păcat, cu vreo patimă ÅŸi el ne are în gheare. Tace ÅŸi le spune tuturor: ” TăceÅ£i din gură, că acesta este de-al nostru!”

Cu toÅ£ii ÅŸtim că atunci când mergem cot la cot cu lumea necredincioasă nu ne zicea nimeni nimic. Cum am rupt legăturile păcatului, ieÅŸind din calea lumii, a început lătratul diavolului prin uneltele lui. Are ÅŸi el uneltele lui ÅŸi nu te lasă, te urmăreÅŸte mereu zicând că ai ieÅŸit din rândul lumii. Prin urmare, trebuie să ne fie ruÅŸine ÅŸi frică de lume, iar nu de Dumnezeu. Iată diavolul, iată existenÅ£a lui!

Dar latră câteodată chiar prin * celor din casa ta. Nu mai vorbesc câte unelte are el în lume, că cei mai mulÅ£i nu te învaţă la bine, ci la rău. Pe toÅ£i îi auzi zicând: “Ia ÅŸi bea, ia ÅŸi mănâncă, hai la distracÅ£ii ÅŸi chefuri, hai la păcate!� Se îndeamnă unul pe altul la rele, după cum îi învaţă diavolul în ascuns ÅŸi aÅŸa-i prinde moartea pe mulÅ£i.

Să ia seama fiecare ÅŸi să vadă starea lui sufletească, că diavolul a băgat de seamă cum mulÅ£i creÅŸtini se feresc de păcate mari. Dar ei ajung să le nesocotească pe cele mici, uitând că tocmai printr-o greÅŸeală mică se strecoară necuratul. E destul să intri într-un anturaj rău, că faci apoi toate relele ca la început. E destul să vezi un film imoral, o revistă pornografică, că Å£i-ai * mintea ÅŸi ai căzut din zbor de pe cerul senin ÅŸi curat ca o pasăre care a fost împuÅŸcată în aripă.

Å¢inta de împuÅŸcare a diavolului o formează cele două aripi ale creÅŸtinilor, care sunt mintea ÅŸi inima. Diavolul este un mare ÅŸi iscusit vânător de astfel de păsări care zboară sus. El pe acestea le urmăreÅŸte ca să le arunce jos. El nu umblă după păsări moarte, sau după cele rănite de care este sigur, ci aleargă după creÅŸtinii cei vii care, folosind cele două aripi, se ridică sus, la înălÅ£imi, prin rugăciuni, meditaÅ£ii ÅŸi fapte bune. De aceea, el caută mereu să vâneze pe adevăraÅ£ii creÅŸtini, când prin ispitele plăcerilor, când prin ispitele durerilor ÅŸi necazurilor.

CreÅŸtinii, care se roagă sau fac fapte bune numai ca să le meargă bine pe aici, se poticnesc când văd că nu li se împlinesc rugăciunile ÅŸi, mai ales, atunci când văd că au parte de pagube ÅŸi supărări tocmai ei care vin la biserică, care se roagă ÅŸi postesc. Foarte puÅ£ni creÅŸtini ÅŸtiu că acestea sunt cu îngăduinÅ£a lui Dumnezeu ÅŸi reprezintă diferite canoane de pe urma bunei spovedanii.

Odată, a venit cineva la biserică să dea niÅŸte slujbe pentru binele casei. Întorcându-se acasă, a pierdut poÅŸeta cu actele ÅŸi două mii de lei. Altul, care nu se spovedise niciodată, după ce a făcut prima spovedanie, în noaptea următoare i-au spart hoÅ£ii casa ÅŸi i-au luat tot. Iată ispită îngăduită de Dumnezeu.

Unora, după ce s-au lăsat de păcate ÅŸi de patimi ÅŸi au luat hotărâri de întoarcere la Dumnezeu, li s-au întâmplat diferite necazuri pe la servici, fiind mutaÅ£i într-un loc mai rău, sau chiar daÅ£i afară. Pe alÅ£ii i-au supărat copiii cu neascultarea sau le îngăduie Dumnezeu ca să le vadă credinÅ£a. Pe ce-ai vrea, oare, să-Å£i dea Împărăţia Lui?

Am văzut deci câte curse are ispititorul ÅŸi cum ispiteÅŸte el în toate treburile. Peste tot este gheara lui ÅŸi lumea mai spune că nu există diavol ÅŸi nu există iad. Mântuitorul ne spune în Sf. Evanghelie de astăzi pe care am ascultat-o că nu numai că nu există diavol, ci că sunt chiar mai multe soiuri de draci. Aceste soiuri de draci aruncă sufletul ÅŸi trupul omului în focul ispitelor ÅŸi-l limpezeÅŸte în apa uitării de Dumnezeu. AÅŸa ajunge omul să se afunde ÅŸi mai mult în păcate, în necredinţă ÅŸi în deznădejde. De aceea, Domnul Hristos ne recomandă postul ÅŸi rugăciunea ca arme împotriva diavolului.

Isus Mântuitorul ne aÅŸteaptă să venim la El cu toate necazurile ÅŸi ispitele noastre ÅŸi să-L rugăm ÅŸi noi să ne ajute aÅŸa cum a ajutat tatălui din Sf. Evanghelie de astăzi, căruia i-a primit rugăciunea ÅŸi i-a tămăduit singurul copilaÅŸ pe care îl avea. Åži noi avem un singur copilaÅŸ: sufletul, pe care dacă l-am pierdut mai bine ar fi fost să nu ne fi născut. Grozav lucru este să stăm o veÅŸnicie întreagă cu urâÅ£ii ÅŸi spurcaÅ£ii aceÅŸtia.

Să ne trezim, fraÅ£i creÅŸtini, ÅŸi să credem din adâncul sufletului că există diavol ÅŸi iad ÅŸi există chinurile veÅŸnice care aÅŸteaptă pe toÅ£i păcătoÅŸii. Să nu ne amăgim cu gândul că Dumnezeu este bun ÅŸi ne iartă, că de aceea se întrece lumea la rele. Dumnezeu ne mai ÅŸi pedepseÅŸte, ca pe copilul cel rău ÅŸi neascultător ÅŸi, de aceea, ne trimite necazuri, supărări ÅŸi boli de tot felul ca să ne trezească ÅŸi să ne înÅ£elepÅ£ească ÅŸi astfel să facem voia Lui.

Dumnezeu e bun, dar e ÅŸi drept ÅŸi, dacă noi nu ne trezim, ne va da pe mâna celor spurcaÅ£i ÅŸi urâÅ£i, că iadul ÅŸi chinurile lui sunt făcute aÅŸa cum spune Mântuitorul pentru diavoli. Dar cu ei se vor duce ÅŸi ceilalÅ£i creÅŸtini care nu ascultă de legea ÅŸi cuvântul Domnului.

FraÅ£i creÅŸtini, să ne trezim, nu vă luaÅ£i după lume, nu ascultaÅ£i lătratul demonilor. Å¢ineÅ£i drumul drept, drumul credinÅ£ei, al bisericii. RugaÅ£i-vă, căci puÅ£in a mai rămas, ÅŸi nu ziceÅ£i ca necredincioÅŸii: “O, de când se spune că vine sfârÅŸitul ÅŸi n-a mai venit!” Iată, e gata să vină. Semnele le vedem ÅŸi toate ne spun că Stăpânul e la uşă ÅŸi e gata să plătească fiecăruia după faptele lui.

Rugăciune

Doamne Isuse Hristoase, Dumnezeule, Cel ce ai venit să mântuieÅŸti neamul omenesc din robia satanei, ceartă Tu duhurile cele necurate, care ne ispitesc ÅŸi ne îndeamnă la rele ÅŸi dă-ne credinţă tare, Doamne, ca să putem ÅŸi noi să-Å¢i urmăm Å¢ie ÅŸi să Te slăvim aici în viaÅ£a aceasta câte zile ne-a mai rămas, iar dincolo să fim cu Tine în vecii vecilor. Amin.

 

#14 Cronica Antihristului 26.02.2010 06:08

• Raspunde

Cronica Antihristului

În toate statele Uniunii Europene se manifesta o atitudine criminala fata de pruncii nenascuti. Exceptie face Malta, care interzice cu desavârsire orice fel de avorturi; în Irlanda de Nord nu sunt acceptate avorturile pe motive economice sau sociale, iar în Polonia sunt restrictionate de unele conditii. În celelalte tari, inclusiv în România, este liber complet la avorturi pâna în saptamâna a 10-a, a 12-a, a 14-a si chiar a 28-a de sarcina. Abia dupa aceea apar unele restrictii. Pruncii nenăscuÅ£i sunt uciÅŸi cu un zel demn de pagânii antici care îi dăruiau copii demonului Moloh ÅŸi erau aruncaÅ£i în cuptor de aramă, ca să se bucure diavolul. Acum e nevoie doar de voinÅ£a mamei pentru ca pruncul să fie dus la abator, am vrut să spun clinică. Nu vreau sa mai comentez rolul de măcelar uman al medicului obstretician. Pe copiii aceia nevinovaÅ£i nu-i aude decât Bunul Dumnezeu când strigă ÅŸi se vaită pentru viaÅ£a lor.

Noi, ceilalÅ£i, suntem niÅŸte inconÅŸtienÅ£i ÅŸi niÅŸte iresponsabili, oameni cu totul nenorociÅ£i, hoarda de barbari, încrezuÅ£i în eresurile despre drepturile nimicului asupra minÅ£ii noastre ÅŸi despre drepturile morÅ£ii asupra vieÅ£ii. Feminismul se manifestă ca o hora a ielelor care ucid ÅŸi pârjolesc tot ce apare în calea lor. Åži ne mai închipuim ca suntem culti, civilizati ÅŸi post-moderni! Poate prost-mortem-i, pentru ca, după moarte, nu ne aÅŸteapta decât pustiul iadului ÅŸi izolarea veÅŸnica. De am conÅŸtientiza nenorocirea aceasta, am plânge continuu pâna la sfârÅŸitul nostru pe pamânt. Dar noi râdem, alergăm după distracÅ£ii ÅŸi după noi avorturi, nu ne mai săturam de crime, precum ucigaÅŸii în serie din filmele americane, psihopaÅ£i ÅŸi posedaÅ£i de legiuni demonice. Vai de sufletele noastre, vai de sufletele noastre ÅŸi ale pruncilor care pleacă dincolo nebotezaÅ£i! Să nu aÅŸteptăm îndelung pedeapsa lui Dumnezeu că ea va veni mai *ând decât ne închipuim!

Si dacă pe unii copii îi omorâm înca din pântecele matern, pe alÅ£ii, mai nou, îi educăm corect politic, adică le spălăm creierele de mici. În Anglia se deruleaza deja programe pilot pentru copii de grădiniţă, acÅ£iuni care Å£intesc formarea de minÅ£i „corecte” în raport cu interesele societăţii de azi (vezi „Delicata spălare de creier pentru preÅŸcolari”, Altermedia, 23 martie 2007). În ce constau programele de spălare a creierelor la copii: Povestea cu prinÅ£ul care doreÅŸte să se însoare este corectată politic, în sensul că acesta refuză trei prinÅ£ese, dar acceptă să se însoare cu un prinÅ£. O fetiţă are două mame, Alba ca Zapada este orfană de culoare, neagră ca abanosul, persecutată de o meÅŸteră alba. Hansel ÅŸi Gretel provin din părinÅ£i alcoolici ÅŸi se salvează la casa zgripturoaicei din padure, care este o bunică iubitoare ÅŸi generoasă iar Mica Sirena a lui Andersen devine o energică luptatoare împotriva poluarii ÅŸi se răzbună crunt pe fiul unui industriaÅŸ. AÅŸadar, ce e corect politic pentru copiii acestor vremuri homosexualitatea, lesbianismul, vrăjitorii protectori, răzbunarea împotriva celor care polueaza ÅŸi basme educaÅ£ionale cu non-discriminarea rasială, realitatea pe teren fiind una de-a dreptul criminală (în acest sens, întrebaÅ£ii pe românii care umblă printre straini pentru o bucată de pâine!). Deocamdată, programele acestea educative de spălare a creierelor, mai bine zis de limitare, de închegare a lor în ideologia corectitudinii impusă de interese de grup, sunt experimentale. În *ând, însă, vor fi generalizate ÅŸi introduse ÅŸi la noi, ambalate în sclipiciul celor mai noi cuceriri ale educaÅ£iei europene. SunteÅ£i pregătiÅ£i să vă daÅ£i copiii să li spele creierele cu detergenÅ£i ideologici foarte tari ÅŸi foarte siguri. Dar pregătiÅ£i să le asiguraÅ£i o educatie creÅŸtinească ortodoxă, în spiritul traditiilor neamului, sunteÅ£i? Probabil că, la această ultima întrebare, vom raspunde numai în fata lui Dumnezeu, la judecată…

Un documentar, publicat în „Evenimentul zilei” din 1 aprilie 2007, prezintă mai multe celebrităţi de la Hollywood ÅŸi din sport în relatia lor cu anumite secte religioase. Miza textului este promovarea unui senzational facil, că adică, uite cu ce se mai ocupă monÅŸtrii sacri ai ecranului sau ai arenelor de tenis: Tom Cruise ÅŸi John Travolta (scientologi), Madona (kabbalach), Ulma Thurman (budism), Steven Seagal (budism tibetan), Serena ÅŸi Venus Williams (iehoviste) etc. Nu aflăm lucruri secrete despre aceÅŸti oameni, care sunt modele de urmat pentru sute de milioane de anonimi. În schimb constatăm că nici un actor celebru nu e creÅŸtin, cu atât mai puÅ£in ortodox. ToÅ£i frecventează ÅŸi susÅ£in culte care le convin mai mult, „religii” care le satisfac cerinÅ£ele pământeÅŸti, le oferă subterfugii ÅŸi „tratamente” trupeÅŸti. În mod asemanător, procedează ÅŸi populaÅ£ia educată de aceÅŸti formatori de opinii. Ba chiar unul dintre ei, Will Smith sustine că: „am citit 95 la sută din cuvintele din Biblie. Probabil – 60 la sută din Tora ÅŸi 70 la sută din Coran. Ceea ce m-a uimit este că, în esenţă, toÅ£i cred în acelaÅŸi lucru”. Superficial sau nu, meÅŸterul Smith colaborează cu diavolul în efortul „creator” de a impune un Dumnezeu sintetic, regăsibil în toate religiile ÅŸi bun pentru toÅ£i oamenii. Åži dacă o zice un actor, apoi e musai sa fie corect. FraÅ£ilor, minciuna e declanÅŸată pe ecrane late sau mici, scrisă cu litere de-o ÅŸchioapă pe marile gazete ale lumii, înÅŸirată pe sute de pagini de romane „celebre”, poleită, machiată, cântată, dar tot minciună rămâne. Problema e, cât discernamânt, adică putere de a deosebi duhurile ÅŸi adevărul de minciună mai avem noi. Numai ancoraÅ£i în Hristos putem rezista oceanului de eresuri ÅŸi rătăciri care ne acoperă!

Nu e o gluma faptul că homosexualitatea nu a aparut de la sine, ca un fapt natural sau, mă rog, întâmplator, ci este un lucru verificat de acum de cercetători ca acest păcat îngrozitor este promovat în mod intentionat. ActiviÅŸtii homosexualitatii, practicanÅ£i inveneraÅ£i a sodomiei, sunt niÅŸte slujitori ai diavolului care vor să umple pământul de această cumplită maladie morală ÅŸi biologica. Planul lor ÅŸi al celor care îi susÅ£in cu foarte mulÅ£i dolari este să atragă în rândul practicanÅ£ilor mulÅ£i, cât mai mulÅ£i copii. Un material amplu, tradus ÅŸi publicat de Altermedia, al lui Louis P. Sheldon, preÅŸedintele coalitiei pentru Valori TradiÅ£ionale din SUA, dezvăluie tacticile mizerabile folosite de propagandiÅŸtii homosexuali ÅŸi de catre lesbiene, care se strecoară între cadrele didactice din învatamântul gimnazial ÅŸi liceal sub forma instructorilor HIV, ceva în sensul protecÅ£iei împotriva contractării SIDA. Ei sunt plătiÅ£i de stat să-i înveÅ£e pe copii cum să se protejeze împotriva contaminării cu o maladie incurabilă, iar în realitate îi contaminează cu boala sodomiei ÅŸi gomoriei, îi instruiesc de la 10-12 ani cum să practice homosexualitatea ÅŸi tot felul de perversiuni, practic îi distrug moral ÅŸi fizic. Întâi organizează ateliere, în ÅŸcoli, unde *, pedofilii ÅŸi lesbienele îi initiază pe copii în toate relele, prezentându-le ca pe niÅŸte lucruri normale. Apoi îi atrag în cluburi specifice unde sunt distruse ÅŸi candoarea, ÅŸi copilăria, ÅŸi iubirea curată, ÅŸi încrederea în oameni. Un profesor *, renumit în rele, pe nume Hannon, care ÅŸi scrie despre nelegiuirile lui, spune clar: „Atragerea celor tineri în miÅŸcarea homosexualilor, în număr mare, trebuie să reprezinte provocarea pentru următoarea faza a miÅŸcarii”. E o miÅŸcare ticăloasă către iad, desfaÅŸurată agresiv cu mijloace propagandistice smulse din panoplia corectitudinii politice ÅŸi a non-discriminării: „siguranţă”, „toleranţă”, „homofobie”. Numărul copiilor ÅŸi adolescenÅ£ilor racolaÅ£i creÅŸte de la lună la lună, cu toată împotrivirea părinÅ£ilor care sunt prezentaÅ£i ca niÅŸte duÅŸmani ai libertăţii. Este o formă de manifestare a violenÅ£ei devastatoare, prezentată sub aparenÅ£a corectitudinii ÅŸi a faptului împlinit, în faÅ£a căruia nu mai ai ce face. Un doctor de la Universitatea Minnesota, Gary Remafedi, după studii aprofundate a ajuns la concluzia că preluarea homosexualitaÅ£ii din copilarie este dezastruoasă, duce la autodistrugerea persoanei respective, pentru ca: „auto-identificarea timpurie (ca *); experienÅ£ele sexuale timpurii; comportarea asemenea unui membru al sexului opus” alimentează ÅŸi amplifică în mintea copiilor gândul sinuciderii. Acest medic afirmă răspicat: „Fiecare an petrecut sub eticheta de * sau bisexual sporeÅŸte ÅŸansele de sinucidere cu 80%”. Ei bine, propagandiÅŸtii diavolului homosexualităţii tocmai asta Å£intesc: tinerii să se auto-identifice de la vârste fragede ca homosexuali, să nu mai aibă în conÅŸtiinta lor alternativă vieÅ£ii normale ÅŸi perspectiva revenirii la aceasta, nici ÅŸansa pocăinÅ£ei pentru obtinerea mântuirii. Lucrul acesta se întâmpla în lumea în care trăim, ba chiar se mută ÅŸi la noi cu viteza Internetului, ca să nu zic a luminii, întrucât nu exista nici o compatibilitate între nelegiuire ÅŸi lumina. E atât de grav, atât de cutremurator, încât ne stă inima în loc de spaimă. Åži noi avem copii sau nepoÅ£i. Åži iată ce-i aÅŸteaptă în anii care vin. Vom sta cu mâinile încruciÅŸate ÅŸi neputincioÅŸi. Să nu staÅ£i aÅŸa, să nu acceptaÅ£i toate mârÅŸaviile care li se propun copiilor, pentru că aduc, cu siguranţă, moartea în perspectiva veÅŸnică. FraÅ£i creÅŸtini, apăraÅ£i-vă familiile, nu fugind după banii strainătăţii ÅŸi lăsând copiii în voia soartei, ci protejându-i aici, acasă, în Biserica, în familie, de cumplitele plăgi făţarnice care vin peste noi. Doamne ajuta!

 

#15 bebelash 22.03.2010 14:37

• Raspunde

*!!!! E cineva care "sorteaza" comentariile inainte de a fi postate??? Ar fi cazul! Unde dai si unde crapa....

 

#16 ALEX 23.04.2010 18:34

• Raspunde

@despre copiii neascultatori
cel care a postat 3,4 si 5 :du-te la manastire si lasa-neeeeee