7 comentarii 142 afișări

Cum se citeşte virilitatea de-a fir a păr

de Mădălina CHIŢU Postat la: 08.02.2010 19:31 Ultima actualizare: 19.10.2011 22:27

Bărbaţii cu păr pe piept au succes doar în rândul tinerelor /// Foto: Shutterstock

Femeile îi consideră neatrăgători pe bărbaţii cu pieptul acoperit de păr. O posibilă explicaţie: aceştia par aventurieri, susţin cercetătorii finlandezi

Deşi mult timp a fost considerat un semn al virilităţii masculine, pieptul păros al unui bărbat nu mai are aceeaşi putere de atracţie asupra femeilor. Aceasta este concluzia unui studiu realizat de o echipă de cercetători de la Universitatea Turku din Finlanda, publicat în ediţia on-line a ziarului Daily Mail.

Oamenii de ştiinţă i-au pus pe 20 de bărbaţi păroşi să se fotografieze înainte şi după ce s-au epilat. Pozele au fost arătate unui grup de 550 de femei cu vârsta cuprinse între 15 şi 69 de ani.

Bărbaţii cu păr pe piept au avut succes doar în rândul femeilor tinere, care nu depăşeau vârsta de 25 de ani. Dintre acestea, 30 la sută au răspuns că sunt atrase de bărbaţii cu păr pe piept.

Mai mult, 60 la sută din totalul de participante la sondaj au răspuns că bărbaţii fără păr sunt mult mai atrăgători. Specialiştii completează că bărbaţii păroşi au mai multe şanse să aibă niveluri ridicate ale hormonului feminin estrogen, fapt ce ar putea să le afecteze virilitatea. În plus, bărbaţii care au un nivel ridicat al acestui hormon în organism sunt consideraţi de casă şi mai de încredere, însă în teorie, acest lucru ar putea reduce şansele partenerelor lor de a rămâne însărcinate. Oamenii de ştiinţă susţin că şi acest lucru ar putea fi una dintre explicaţiile pentru care, în subconştient, femeile îi consideră pe bărbaţii cu păr mai puţin atrăgători.

Firele de păr nu au legătură cu virilitatea

Prof. dr. Constantin Dumitrache, de la Institutul de Endocrinologie "C.I. Parhon", şi dr. Aurelian Ranetti, de la Spitalul Militar Central, ambii medici endocrinologi, spun că firele de păr de pe piept nu au nici o legătură cu virilitatea. "Unii au păr mai mult, alţii mai puţin, dar asta nu înseamnă că îţi poţi da seama de virilitatea unei persoane după numărul de fire de păr de pe piept. Un bun exemplu sunt asiaticii care, deşi nu au păr, sunt destul de virili, în condiţiile în care sunt cea mai răspândită specie pe Planetă", spune prof. dr Dumitrache. Potrivit dr. Ranetti, excesul de păr de pe piept nu are nici o legătură cu excesul de testosteron, hormoni masculini, sau de estrogeni existenţi în organismul unui bărbat.

Mai mult, părul în exces de pe corp poate apărea uneori şi din cauza unor dezechilibre psihice ori a unor probleme legate de glandele endocrine. Medicii spun că pilozitatea poate fi efectul unor steroizi din cremele folosite sau a unor pastile pe baza de hormoni, prescrise de medic pentru tratarea altor afecţiuni, lucruri care nu ţin de virilitatea unei persoane.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine


 

 

Tag-uri:
pilozitate
,virilitate
,hormoni
,dezechilibru hormonal
[+] Adauga un comentariu
Urmareste Gandul.info prin:
facebook
twitter
RSS  | mobil

7 Comentarii [+] Adauga un comentariu

#1 sa traica basescu si cu boc bine! 8.02.2010 22:10

Cum cheltuiesc cei care sunt la putere sutele de milioane de euro pe care statul le colectează anual din enervanta taxă auto, instituită în 2007 de Sulfina Barbu ÅŸi care a cunoscut până acum atâtea versiuni că nimeni nu le mai Å£ine minte numărul? Răspunsul oficial, dat de cei puÅŸi să gestioneze tonele de euro, arată că s-au făcut programe educaÅ£ionale pentru copii, amenajări de parcuri, administrări de arii protejate.
de Alexandru Nastase
20/01/2010


Mai puţin de un sfert din sumele colectate a fost folosit. Restul o fi folosit ca o centură de siguranţă pentru economie...

Ce background vă mai putem oferi despre taxa auto, rebotezată în prezent taxă de primă înmatriculare? Am spus "taxă"? Este din multe puncte de vedere o amendă născocită de cei care ne conduc. În primăvara lui 2007, Sulfina Barbu, pe atunci ministrul Mediului ÅŸi Gospodăririi Apelor, ÅŸi Guvernul lui Călin Popescu Tăriceanu au observat că în România a crescut consumul ÅŸi, pe acest fond, tot mai mulÅ£i români îÅŸi permiteau să-ÅŸi cumpere o maÅŸină. În criză de bani, s-au gândit să exploateze acest aspect ÅŸi să-l transforme într-o sursă foarte suculentă de venituri la bugetul de stat. Mai are rost să enumerăm ÅŸirul interminabil ÅŸi grotesc de bâlbâieli care a urmat? Mai are rost să vă amintim de câte ori au venit cu câte o nouă variantă de taxă ÅŸi cum de fiecare dată argumentele pentru noua versiune erau exact opusul versiunii precedente? Mai este nevoie să vă amintim cum, după ce au fost daÅ£i afară de la guvernare de Tăriceanu, Sulfina Barbu ÅŸi PD-L au devenit, din iniÅ£iatorii taxei, cei mai de temut adversari ai ei? Cum, după revenirea la ciolan, o dată cu instalarea lui Emil Boc ca prim-ministru, au îndulcit din nou tonul la adresa taxei până atunci mult-hulite? Mai are rost să vă spunem că, la fiecare nouă versiune a taxei, Comisia Europeană ne-a ameninÅ£at cu diverse pedepse?

DE OCHII LUMII
Taxa auto, în nenumăratele ei forme de până acum, nu a fost niciodată o taxă de mediu. De fiecare dată, indiferent de denumire, a vizat numai autoturismele pe care românii ÅŸi le puteau permite: maÅŸini cu motor cu capacitate mică, număr redus de cai putere, preÅ£ până în 25.000 de euro. Vehiculele utilitare ÅŸi camioanele, utilajele agricole ÅŸi alte categorii de maÅŸini cu consum mare de carburant ÅŸi, deci, mari poluatori, nu au făcut niciodată obiectul de interes al acestei taxe pentru simplul motiv că în Å£ara noastră nu se vând prea multe. Acest lucru reiese ÅŸi din faptul că, până în 2008, banii din această taxă au mers la Ministerul FinanÅ£elor, iar destinaÅ£ia lor ulterioară - cum au fost folosiÅ£i - nu se cunoaÅŸte. Să vedem însă ce s-a făcut cu banii după ce s-a decis, de ochii lumii, că destinaÅ£ia lor trebuie să fie Ministerul Mediului.

SURSÄ‚ DE ÎMBOGÄ‚Å¢IRE
În subordinea acestui minister funcÅ£ionează o extraordinară vacă de muls ÅŸi o sursă inepuizabilă de făcut averi: AdministraÅ£ia Fondului pentru Mediu. Este acea instituÅ£ie la care ajung toÅ£i banii ce se colectează pentru mediu în România. În 2008, aproape 1 miliard de lei noi a ajuns la Fondul de Mediu din taxa auto! La cursul de schimb de atunci, asta înseamnă peste 300 milioane de euro! În 2009, deÅŸi nu există încă estimări oficiale (este, evident, mult prea devreme!), suma se apropie de 700 milioane de lei, echivalentul a 160 milioane de euro! Cum s-au cheltuit cele 460 milioane de euro intrate în vistieria Fondului pentru Mediu? Am solicitat informaÅ£ii oficiale. Să începem cu anul 2009. S-au alocat bani pentru 17 proiecte aprobate între 2006 ÅŸi 2008 ÅŸi care se află încă în derulare: Centrul pentru colectarea deÅŸeurilor electrice, electronice ÅŸi electrocasnice la Piatra NeamÅ£, în valoare de 113.556 RON; realizarea staÅ£iei de epurare a apelor uzate, comuna Remetea, judeÅ£ul Harghita, în valoare de 3.882.000 RON; programul de educaÅ£ie ecologică Ecojunior, desfăşurat la Colegiul NaÅ£ional Roman Vodă din Roman, cu o valoare de 7.667 RON; o instalaÅ£ie de reducere a emisiilor de CO2 la vopsitoria fabricii din Mioveni Automobile Dacia, proiect în valoare de 15.447.217 RON; înfiinÅ£area unei staÅ£ii de epurare în comuna Cotnari, judeÅ£ul IaÅŸi, în valoare de 1.447.259 RON; desfăşurarea ÅŸcolii de ecologie Delta Fest de către AsociaÅ£ia Galaterra, proiect în valoare de 218.375 RON; extinderea staÅ£iei de epurare Åžtei, judeÅ£ul Bihor, investiÅ£ie în valoare de 1.114.383 RON; conservarea ÅŸi managementul habitatelor din RezervaÅ£ia "Calcarele din Dealul Măgura" Dobrogea, program derulat de Clubul Sporturilor Montane, în valoare 42.065 RON; managementul ariilor protejate din judeÅ£ul Satu-Mare, realizat de societatea Carpatin Ardeleană cu 155.150 RON; creÅŸterea conÅŸtientizării populaÅ£iei de pe Valea Deznei privind protecÅ£ia mediului, realizat la Grupul Åžcolar Industrial SebiÅŸ, cu 36.609 RON; amenajarea ravenei GhermăneÅŸti, judeÅ£ul Vaslui, proiect în valoare de 300.148 RON; stabilizarea ÅŸi consolidarea ravenei la drumul comunal 105 A - satul Laza, comuna Laza, jud. Vaslui, cu suma de 183.495 RON; realizarea unei linii de peletizare a deÅŸeurilor lemnoase ÅŸi a rumeguÅŸului verde la societatea MetalTrade International GalaÅ£i pentru suma de 896.191 RON; modernizarea sectorului de reciclare a deÅŸeurilor de ambalaje în vederea protejării mediului, realizată de societatea Somplast din BistriÅ£a pentru suma de 285.691 RON; acÅ£iuni combinate pentru administrarea ariei protejate PeÅŸtera Vântului conform planului de management, proiect desfăşurat de Clubul Speologilor Amatori cu 80.663 RON; protecÅ£ia Ariei Naturale Balta Suhaia, proiect atribuit Consiliului Local al comunei Suhaia, judeÅ£ul Teleorman, pentru 30.646 RON; un program de producere ÅŸi distribuÅ£ie a apei calde menajere cu panouri solare, realizat la Drobeta Turnu-Severin de firma Flora Sercom SA cu 61.241 RON. Totalul banilor alocaÅ£i este de aproximativ 23 de milioane RON, adică în jur de 6 milioane de euro din 160 milioane de euro încasaÅ£i.

Instituţiile cu bani, doar la PD-L
În 2008, Fondul de Mediu a dat bani pentru 12 proiecte de parcuri. Valoarea totală a proiectelor este de 6 milioane RON (puÅ£in peste 2 milioane de euro). Ce s-a făcut cu restul banilor, până la 400 milioane de euro? Oficial, ei există în bugetul Fondului pentru Mediu ÅŸi "aÅŸteaptă proiecte eligibile pentru a fi absorbiÅ£i". La Fondul pentru Mediu există depuse numai din partea organizaÅ£iilor neguvernamentale mii de proiecte care aÅŸteaptă de ani buni finanÅ£are ÅŸi cărora nici măcar nu li se răspunde. Fondul de Mediu a fost condus până în 2008 de liberalul Mihai Toti, iar acum ÅŸef mare este democrat-liberalul Vlad Marcoci. De menÅ£ionat că atât în alianÅ£a cu PSD, cât ÅŸi în cea cu UD MR (parafată în decembrie 2009), instituÅ£iile de mediu bănoase au revenit, fără excepÅ£ie, doar PD-L.

 
#2 fane 9.02.2010 01:54

"SpecialiÅŸtii completează că bărbaÅ£ii păroÅŸi au mai multe ÅŸanse să aibă niveluri ridicate ale hormonului feminin estrogen...În plus, bărbaÅ£ii care au un nivel ridicat al acestui hormon în organism sunt consideraÅ£i de casă ÅŸi mai de încredere"

vs.

"Femeile îi consideră neatrăgători pe bărbaÅ£ii cu pieptul acoperit de păr. O posibilă explicaÅ£ie: aceÅŸtia par aventurieri, susÅ£in cercetătorii finlandezi"

Super articol! Am plecat la epilat.

 
#3 PMS VICTORIE 9.02.2010 08:39

MISCAREA SOCIALISTA RO

 
#4 Niculae 9.02.2010 09:40

Pai si la mare daca mergeti o sa vedeti barbati epilati. Si in filmele astea mai noi la fel - toti astia tineri sunt epilati. Ce nu inteleg eu este de ce noi barbatii trebuie sa platim mai mult la cosmetica decat femeile. Ce, folosesc alt tip de ceara? MI-a placut aia cu "dezechilibrele psihice" smile) Bun articolul, l-am votat si eu pe Merita Citit. Sper sa devina popular. rasberry

 
#5 Makoo 9.02.2010 14:42

Eu am inteles altceva: ai par pe piept - esti naspa, esti aventurier, nu te plac femeile, nu esti nici viril, esti degeaba. Cum te epilezi, cum ai scapat de probleme - devii viril, femeile innebunesc dupa tine, etc. Ce tampenie... Studiul arata un lucru: femeile gasesc barbatii epilati mai atragatori, atat; studiul n-are nicio treaba cu hormonii, cu virilitatea, cu "barbatii de casa" sau "aventurieri" etc.. S-a schimbat moda, ca tablourile *. XVII-XVIII sunt pline de femei grase, care erau cele mai cautate pe vremea aia. Asa se "cauta" acum mai mult barbatii fara par pe piept, si nu cei cu par pe piept, dar concluzia asta se bazeaza pe niste poze, de fapt, adica femeile n-au interactionat cu persoanele din poze. Si cred ca, fata in fata, un barbat este la fel de ne/atragator pentru o femeie si epilat, si neepilat. E chestie de chimie personala...

 
#6 Chitule, 9.02.2010 15:50

Chitule, pocitanie mica si stramba, asa e ca tu ai vazut p'ule doar la televizor?

 
#7 Niste ciobani 9.02.2010 16:08

Dar par pe * ne dati voie sa avem tovarasa Magdalina? Sua macar cativa negi, acolo, vre-o doi , trei...

 
Vezi toate »

Adauga un comentariu

Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Gândul. Campurile marcate cu rosu nu sunt valide! Comentariul a fost adaugat!

Cod captcha invalid!

Introdu numarul din imagine:
Versiune mobil | completa