9 comentarii 25 afișări

De ce ne îngrăşăm în weekend

Postat la: 04.02.2010 19:39 Ultima actualizare: 19.10.2011 22:25

Relaxarea diminuează arderile grăsimilor n Foto: Shutterstock

Explicaţia specialiştilor constă în faptul că, atunci când avem mai mult timp liber, suntem tentaţi să mâncăm mai mult

Weekendul este o adevărată ameninţare la adresa siluetei. Aceasta este concluzia unui studiu realizat de Asociaţia Britanică de Dietă, care arată că persoanele care au un program încărcat în timpul săptămânii au tendinţa de a se îngrăşa cu cel mult două kilograme în timpul weekendului. Explicaţia specialiştilor constă în faptul că atunci când avem mai mult timp liber suntem tentaţi să mâncăm mai mult. În plus, în aceste zile suntem mai relaxaţi şi, în loc să mergem la sala de fitness, preferăm să ne aşezăm confortabil în pat şi să ne uităm la un film. Organismul intră în repaus, iar astfel se diminuează procesul de ardere a caloriilor.

Specialiştii au monitorizat pe o perioadă de două săptămâni un grup de 480 de persoane cu vârsta cuprinsă între 20 şi 60 de ani. Subiecţii aveau în timpul săptămânii un program destul de încărcat, în condiţiile în care lucrau în jur de 10 ore pe zi. În timpul săptămânii, de frica kilogramelor în plus, 70 la sută dintre participanţii la studiu aveau o dietă echilibrată, bazată pe carne slabă, fructe şi legume. În timpul weekendului, din cauza ieşirilor în oraş, 40 la sută dintre subiecţi mâncau alimente bogate în kilocalorii, precum pizza, carne de porc, cartofi prăjiţi sau câte o prăjitură. Mai mult, 35 la sută dintre subiecţi alegeau ore nepotrivite pentru a mânca, de exemplu înainte de culcare, atunci când metabolismul este unul încetinit.

Un pahar de vin are 125 de kilocalorii

În aproximativ 85 la sută din cazuri, cercetătorii au constatat că pe timpul weekendului creşte şi consumul de alcool. Astfel, în timpul săptămânii subiecţii beau cel mult două pahare de bere sau unul de vin, în timpul liber, cantitatea de cele mai multe ori se triplează. Medicul nutriţionist Mihaela Bilic spune că un pahar de vin de 150 de mililitri conţine 125 de kilocalorii, 40 de mililitri de tărie are 100 de kilocalorii şi o sondă de 350 de mililitri de bere are 145 de kilocalorii. "Cocktailurile, ginul tonic şi orice băutură amestecată al cărei conţinut în alcool şi zahăr nu îl cunoaşteţi trebuie evitate, deoarece într-un pahar «inofensiv» puteţi avea 250-400 de kilocalorii", completează dr. Bilic.

Trezitul mai târziu - duşmanul siluetei

Un alt element destul de important este durata somnului. În weekend, cu toţi preferăm să dormim până la amiază. Studiul arată că persoanele care dorm cu cel mult trei ore mai mult decât în cursul săptămânii sunt predispuse îngrăşatului, deoarece organismul este obişnuit cu un anumit stil în timpul săptămânii, iar în weekend metabolismul este dat peste cap. Specialiştii spun că motivul pentru care un dezechilibru al orelor de somn duce la creşteri în greutate este legat de producerea hormonilor care reglează pofta de mâncare. Mai mult, un alt studiu al cercetătorilor de la Universitatea laval din Quebec arată că persoanele care dorm cinci sau şase ore pe noapte, precum şi cei care nu se trezesc mai devreme de nouă sau zece ore de somn se îngraşă mult mai repede, pe o perioadă îndelungată.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine

Tag-uri:: femei; ,îngrăşare; ,weekend; ,relaxare; ,

[+] Adauga un comentariu

× Citeşte mai mult »

#1 ioji 4.02.2010 21:15

Raspunde

No,amu s-a hotarat,nu vor mai fi uichenduri libere pt protejarea sanatatii persoanelor si degrevarea sistemului sanitar de cheltuielile cauzate de aceste boli de uichend.

#2 PMS VICTORIE 4.02.2010 21:23

Raspunde

VEZI MISCAREASOCIALISTA RO

#3 slabutza 4.02.2010 21:39

Raspunde

Io nu ma ingras in weekend pt ca toata noaptea de sambata spre duminica ma f*ut si ard la calorii.....

#4 Cornelia Vodoiu 5.02.2010 00:26

Raspunde

Un pahar de vin 125 000 de calorii? Mai du-te bah Chitule si deparaziteaza-te la creier, ca de atatea traduceri t'ampite te-ai umplut de virusi si spamuri. Daca-i asa, o maslina are cam o Gigacalorie si o sa-mi incalzesc casa cu ea.

#5 Dan Radu 5.02.2010 00:37

Raspunde

Tampenia asta cu kilocaloria e bagata de prietenii analfabeti ai lu' Chitu, de la fitness, pilates si alte "ritualuri" de ametit grasanele proaste si cu bani. In f. de activitate ai nevoie de 1500-3000 de calorii pe zi. Chitule, daca nici acuma n-o sa ti minte, insemna ca tre' sa-ti dea Cetep-ulea ceva lectii de fizica cuantica, in speta "dinamica atomului hidrogenoid" pe canapea, in biroul lui, la schimbul trei.

#6 sa traica basescu si cu boc bine! 5.02.2010 08:10

Raspunde

Cum cheltuiesc cei care sunt la putere sutele de milioane de euro pe care statul le colecteazÄƒ anual din enervanta taxÄƒ auto, instituitÄƒ în 2007 de Sulfina Barbu ÅŸi care a cunoscut pânÄƒ acum atâtea versiuni cÄƒ nimeni nu le mai Å£ine minte numÄƒrul? RÄƒspunsul oficial, dat de cei puÅŸi sÄƒ gestioneze tonele de euro, aratÄƒ cÄƒ s-au fÄƒcut programe educaÅ£ionale pentru copii, amenajÄƒri de parcuri, administrÄƒri de arii protejate.
de Alexandru Nastase
20/01/2010

Mai puÅ£in de un sfert din sumele colectate a fost folosit. Restul o fi folosit ca o centurÄƒ de siguranÅ£Äƒ pentru economie...

Ce background vÄƒ mai putem oferi despre taxa auto, rebotezatÄƒ în prezent taxÄƒ de primÄƒ înmatriculare? Am spus "taxÄƒ"? Este din multe puncte de vedere o amendÄƒ nÄƒscocitÄƒ de cei care ne conduc. În primÄƒvara lui 2007, Sulfina Barbu, pe atunci ministrul Mediului ÅŸi GospodÄƒririi Apelor, ÅŸi Guvernul lui CÄƒlin Popescu TÄƒriceanu au observat cÄƒ în România a crescut consumul ÅŸi, pe acest fond, tot mai mulÅ£i români îÅŸi permiteau sÄƒ-ÅŸi cumpere o maÅŸinÄƒ. În crizÄƒ de bani, s-au gândit sÄƒ exploateze acest aspect ÅŸi sÄƒ-l transforme într-o sursÄƒ foarte suculentÄƒ de venituri la bugetul de stat. Mai are rost sÄƒ enumerÄƒm ÅŸirul interminabil ÅŸi grotesc de bâlbâieli care a urmat? Mai are rost sÄƒ vÄƒ amintim de câte ori au venit cu câte o nouÄƒ variantÄƒ de taxÄƒ ÅŸi cum de fiecare datÄƒ argumentele pentru noua versiune erau exact opusul versiunii precedente? Mai este nevoie sÄƒ vÄƒ amintim cum, dupÄƒ ce au fost daÅ£i afarÄƒ de la guvernare de TÄƒriceanu, Sulfina Barbu ÅŸi PD-L au devenit, din iniÅ£iatorii taxei, cei mai de temut adversari ai ei? Cum, dupÄƒ revenirea la ciolan, o datÄƒ cu instalarea lui Emil Boc ca prim-ministru, au îndulcit din nou tonul la adresa taxei pânÄƒ atunci mult-hulite? Mai are rost sÄƒ vÄƒ spunem cÄƒ, la fiecare nouÄƒ versiune a taxei, Comisia EuropeanÄƒ ne-a ameninÅ£at cu diverse pedepse?

DE OCHII LUMII
Taxa auto, în nenumÄƒratele ei forme de pânÄƒ acum, nu a fost niciodatÄƒ o taxÄƒ de mediu. De fiecare datÄƒ, indiferent de denumire, a vizat numai autoturismele pe care românii ÅŸi le puteau permite: maÅŸini cu motor cu capacitate micÄƒ, numÄƒr redus de cai putere, preÅ£ pânÄƒ în 25.000 de euro. Vehiculele utilitare ÅŸi camioanele, utilajele agricole ÅŸi alte categorii de maÅŸini cu consum mare de carburant ÅŸi, deci, mari poluatori, nu au fÄƒcut niciodatÄƒ obiectul de interes al acestei taxe pentru simplul motiv cÄƒ în Å£ara noastrÄƒ nu se vând prea multe. Acest lucru reiese ÅŸi din faptul cÄƒ, pânÄƒ în 2008, banii din aceastÄƒ taxÄƒ au mers la Ministerul FinanÅ£elor, iar destinaÅ£ia lor ulterioarÄƒ - cum au fost folosiÅ£i - nu se cunoaÅŸte. SÄƒ vedem însÄƒ ce s-a fÄƒcut cu banii dupÄƒ ce s-a decis, de ochii lumii, cÄƒ destinaÅ£ia lor trebuie sÄƒ fie Ministerul Mediului.

SURSÄ‚ DE ÎMBOGÄ‚Å¢IRE
În subordinea acestui minister funcÅ£ioneazÄƒ o extraordinarÄƒ vacÄƒ de muls ÅŸi o sursÄƒ inepuizabilÄƒ de fÄƒcut averi: AdministraÅ£ia Fondului pentru Mediu. Este acea instituÅ£ie la care ajung toÅ£i banii ce se colecteazÄƒ pentru mediu în România. În 2008, aproape 1 miliard de lei noi a ajuns la Fondul de Mediu din taxa auto! La cursul de schimb de atunci, asta înseamnÄƒ peste 300 milioane de euro! În 2009, deÅŸi nu existÄƒ încÄƒ estimÄƒri oficiale (este, evident, mult prea devreme!), suma se apropie de 700 milioane de lei, echivalentul a 160 milioane de euro! Cum s-au cheltuit cele 460 milioane de euro intrate în vistieria Fondului pentru Mediu? Am solicitat informaÅ£ii oficiale. SÄƒ începem cu anul 2009. S-au alocat bani pentru 17 proiecte aprobate între 2006 ÅŸi 2008 ÅŸi care se aflÄƒ încÄƒ în derulare: Centrul pentru colectarea deÅŸeurilor electrice, electronice ÅŸi electrocasnice la Piatra NeamÅ£, în valoare de 113.556 RON; realizarea staÅ£iei de epurare a apelor uzate, comuna Remetea, judeÅ£ul Harghita, în valoare de 3.882.000 RON; programul de educaÅ£ie ecologicÄƒ Ecojunior, desfÄƒÅŸurat la Colegiul NaÅ£ional Roman VodÄƒ din Roman, cu o valoare de 7.667 RON; o instalaÅ£ie de reducere a emisiilor de CO2 la vopsitoria fabricii din Mioveni Automobile Dacia, proiect în valoare de 15.447.217 RON; înfiinÅ£area unei staÅ£ii de epurare în comuna Cotnari, judeÅ£ul IaÅŸi, în valoare de 1.447.259 RON; desfÄƒÅŸurarea ÅŸcolii de ecologie Delta Fest de cÄƒtre AsociaÅ£ia Galaterra, proiect în valoare de 218.375 RON; extinderea staÅ£iei de epurare Åžtei, judeÅ£ul Bihor, investiÅ£ie în valoare de 1.114.383 RON; conservarea ÅŸi managementul habitatelor din RezervaÅ£ia "Calcarele din Dealul MÄƒgura" Dobrogea, program derulat de Clubul Sporturilor Montane, în valoare 42.065 RON; managementul ariilor protejate din judeÅ£ul Satu-Mare, realizat de societatea Carpatin ArdeleanÄƒ cu 155.150 RON; creÅŸterea conÅŸtientizÄƒrii populaÅ£iei de pe Valea Deznei privind protecÅ£ia mediului, realizat la Grupul Åžcolar Industrial SebiÅŸ, cu 36.609 RON; amenajarea ravenei GhermÄƒneÅŸti, judeÅ£ul Vaslui, proiect în valoare de 300.148 RON; stabilizarea ÅŸi consolidarea ravenei la drumul comunal 105 A - satul Laza, comuna Laza, jud. Vaslui, cu suma de 183.495 RON; realizarea unei linii de peletizare a deÅŸeurilor lemnoase ÅŸi a rumeguÅŸului verde la societatea MetalTrade International GalaÅ£i pentru suma de 896.191 RON; modernizarea sectorului de reciclare a deÅŸeurilor de ambalaje în vederea protejÄƒrii mediului, realizatÄƒ de societatea Somplast din BistriÅ£a pentru suma de 285.691 RON; acÅ£iuni combinate pentru administrarea ariei protejate PeÅŸtera Vântului conform planului de management, proiect desfÄƒÅŸurat de Clubul Speologilor Amatori cu 80.663 RON; protecÅ£ia Ariei Naturale Balta Suhaia, proiect atribuit Consiliului Local al comunei Suhaia, judeÅ£ul Teleorman, pentru 30.646 RON; un program de producere ÅŸi distribuÅ£ie a apei calde menajere cu panouri solare, realizat la Drobeta Turnu-Severin de firma Flora Sercom SA cu 61.241 RON. Totalul banilor alocaÅ£i este de aproximativ 23 de milioane RON, adicÄƒ în jur de 6 milioane de euro din 160 milioane de euro încasaÅ£i.

InstituÅ£iile cu bani, doar la PD-L
În 2008, Fondul de Mediu a dat bani pentru 12 proiecte de parcuri. Valoarea totalÄƒ a proiectelor este de 6 milioane RON (puÅ£in peste 2 milioane de euro). Ce s-a fÄƒcut cu restul banilor, pânÄƒ la 400 milioane de euro? Oficial, ei existÄƒ în bugetul Fondului pentru Mediu ÅŸi "aÅŸteaptÄƒ proiecte eligibile pentru a fi absorbiÅ£i". La Fondul pentru Mediu existÄƒ depuse numai din partea organizaÅ£iilor neguvernamentale mii de proiecte care aÅŸteaptÄƒ de ani buni finanÅ£are ÅŸi cÄƒrora nici mÄƒcar nu li se rÄƒspunde. Fondul de Mediu a fost condus pânÄƒ în 2008 de liberalul Mihai Toti, iar acum ÅŸef mare este democrat-liberalul Vlad Marcoci. De menÅ£ionat cÄƒ atât în alianÅ£a cu PSD, cât ÅŸi în cea cu UD MR (parafatÄƒ în decembrie 2009), instituÅ£iile de mediu bÄƒnoase au revenit, fÄƒrÄƒ excepÅ£ie, doar PD-L.

#7 cristian 5.02.2010 08:31

Raspunde

Va ingrasati pentru ca nu faceti miscare.In cursul saptamanii stati cu fu-n-dul pe scaun la calculator si in weekend pe canapea si va uitati la [dansez pentru tine] in loc sa mergeti voi la dans.

#8 PMS VICTORIE 5.02.2010 11:01