De ce unele persoane arată mai bătrâne decât sunt?

De ce unele persoane arată mai bătrâne decât sunt?

Avem vârsta pe care o are creierul nostru

Poate fi procesul de îmbătrânire reversibil?

Cu toţii ne-am dori să oprim trecerea anilor şi să fim sănătoşi până la final. Pentru a ne veni în ajutor o nouă specialitate a apărut în domeniul medicinei. Medicii specialişti anti-aging (anti-îmbătrânire, adică de prevenţie) ne spun că există soluţii pentru a lupta cu timpul. Tot ei ne asigură că aceste soluţii ţin de fiecare dintre noi. Dacă înţelegem ce trebuie să facem şi când trebuie să facem, avem şansa să îmbătrânim frumos, să ne bucurăm vreme îndelungată de sănătate şi de viaţa noastră. Secretul stă în prevenţie.

După 30 de ani ne îngrijorează doar ridurile

„Cred că primele întrebări despre bătrâneţe ni le punem imediat ce am depăşit pragul vârstei de 30 de ani. Din păcate, cei mai mulţi dintre noi, nu pun corect întrebările, nu abordează bine problema. Astfel, de cele mai multe ori, singurul lucru care ne interesează vizează strict modul în care arătăm. De ce au început să-mi apară ridurile? De ce nu reuşesc să slăbesc 5 kilograme într-o săptămână? De ce nu mai sunt atât de atrăgătoare? De ce femeile nu mai roiesc în jurul meu ? Cam acestea sunt întrebările pe care, la 30-35 de ani, ni le punem referitor la înaintarea în vârstă. Ne interesează doar în ce măsură trecerea timpului se vede pe chipul şi pe corpul nostru, în ce măsură aceasta ne afectează viaţa intimă, viaţa socială.

Ca răspuns la aceste frământări, unii consideră că bătrâneţea este inevitabilă şi abandonează orice luptă şi orice speranţă. Alţii apreciază că tratamentele şi produsele cosmetice reprezintă soluţia. Puţini sunt cei care înţeleg că trecerea anilor este o problemă mult mai complexă, care necesită o abordare holistică, superspecializată şi individuală. Şi mai puţini sunt cei care cred că această problemă are şi o rezolvare”, spune dr. Luiza Spiru, specialist în geriatrie-gerontologie, geronto-psihiatrie şi medicină anti-aging, preşedinta Fundaţiei Ana Aslan Internaţional şi şeful Centrului de Diagnostic şi Tratament pentru Boli de Memorie din cadrul Spitalului Elias din Capitală.

Cum să îmbătrânim frumos

Cu toţii îmbătrânim, dar, paradoxal, unii o facem mai devreme, alţii mai târziu, mai spune medicul. Unii ştiu să îmbătrânească frumos, pentru că acordă suficientă atenţie propriei persoane şi ştiu să se îngrijească de starea lor de sănătate. Alţii o neglijează, iar consecinţele sunt vizibile. De ce unii oameni par mult mai tineri decât vârsta lor biologică, în timp ce alţii par mult mai bătrâni pentru anii pe care îi au? Poate fi procesul de îmbătrânire reversibil?

Medicii spun că da, dacă ştim ce trebuie să facem şi, în acelaşi timp, când trebuie să facem. Soluţiile le oferă medicina anti-aging (de prevenţie). „Oricât de mult ne-am dori, nu există miracole care să ne facă veşnic tineri. Există, însă, ştiinţa, care, fără să ne ofere nemurirea, ne dă posibilitatea să îmbătrânim frumos. Singurul secret pentru a ne asigura o îmbătrânire frumoasă, pentru a ne controla trecerea timpului, o reprezintă prevenţia. Prevenţia înseamnă să cunoşti starea actuală a sănătăţii tale, să înţelegi riscurile la care eşti expus şi să urmezi tratamentul specific pentru situaţia ta proprie, astfel încât să diminuezi sau chiar să elimini aceste riscuri”, adaugă dr. Luiza Spiru.  

Diagnosticul de vârstă

Medicul mai spune că prevenţia nu este un proces simplu şi presupune, în primul rând, conştientizarea, de către fiecare dintre noi, a nevoii de a ne investiga starea de sănătate printr-o abordare complexă. Primul pas îl reprezintă diagnosticul de vârstă. Ce înseamnă acest lucru? Medicul adaugă că diagnosticul de vârstă este cartea de identitate în plan clinic, biochimic, hormonal, cerebral, a omului într-o anumită etapă din viaţa sa, în funcţie de care se fac predicţiile pe termen scurt (până în 3 ani) şi pe termen lung (între 3 şi 5 ani).

Stabilirea diagnosticului de vârstă are la bază o investigaţie amplă care presupune teste biochimice, teste neuropsihologice (cum ar fi testul REY, testul Gröber-Buscke etc), examinări imagistice (RMN-ul care stabileşte, de exemplu, pierderile de substanţă cerebrală albă, pierderile neuronale la nivelul lobilor corticali, leziunile de tip ischemic, dilataţia ventriculară), precum şi istoria personală a pacientului (care relevă diferite traume, depresii etc.).

Diagnosticul de vârstă stabileşte etatea reală şi modul în care îmbătrâneşte fiecare sistem în parte din organismul nostru. „În funcţie de cum îmbătrâneşte fiecare parte din organismul nostru şi, în principal, creierul, pentru că, o spun şi o repet, îmbătrânim aşa cum îmbătrâneşte creierul nostru şi avem vârsta pe care o are creierul nostru, putem stabili ce riscuri are fiecare individ pe termen scurt şi lung, ce boli poate să dezvolte, de ce trebuie să se ferească şi cum trebuie să abordeze, prin terapii hormonale, medicamente, anti-oxidanţi, suplimente etc., aceste riscuri, astfel încât să le elimine sau, cel puţin, să le reducă foarte mult.

Acesta ar fi lucrul cel mai important pe care trebuie să-l înţelegem: cunoscând riscurile de sănătate la care suntem expuşi, tratându-le în mod conştiincios şi responsabil, facem ca aceste riscuri să dispară sau să se reducă şi, astfel, încetinim îmbătrânirea diferitelor sisteme din organismul nostru, îmbătrânirea creierului, care este un lucru extrem de important, pe scurt îmbătrânirea fiecăruia dintre noi.

Îmbătrânirea fiecarui organism în parte ţine de modul în care îmbătrâneşte creierul, de aceea, deşi puţini sunt cei care îşi pun problema «tratării» creierului, acesta este lucrul care ar trebui să ne preocupe cel mai mult atunci când ne gândim la asigurarea unei încetiniri a procesului îmbătrânirii, când ne gândim la o îmbătrânire frumoasă, de calitate, care să ne permită să ne bucurăm de viaţă. Iar cu cât ne punem mai repede problema prevenţiei – eu recomand vârsta de 40-45 de ani, în străinătate se vorbeşte deja de vârsta de 35 de ani – cu atât şansele de a ne încetini îmbătrânirea sunt mai mari”, explică dr. Luiza Spiru.

Alcoolismul – automedicaţia românilor pentru depresie

Care sunt bolile care ar trebui să ne pună problema posibilei apariţii a bolilor de memorie şi, astfel, a unei îmbătrâniri accelerate? „Bolile cardiovasculare predispun la bolile de memorie. Succesiunea de accidente vasculare într-un timp scurt, de 1-2 ani, episoadele de hipertensiune arterială determină moartea neuronală. Un risc foarte mare îl reprezintă intervenţiile cu anestezie generală, pentru că, în acest caz, avem de a face cu hipoxie cerebrală controlată chirurgical care duce la pierderi neuronale.

De asemenea, trebuie să fim foarte atenţi la depresiile netratate pe perioade lungi, 6 luni-2 ani, care predispun, în special, la Alzheimer. În plus, un risc ridicat îl prezintă alcoolismul, care este automedicaţia pentru depresii. O spun cu sinceritate, noi, românii, în egală măsură femei şi bărbaţi, suntem o naţie care ne tratăm singuri depresiile apelând la alcool, care, bineînţeles, nu reprezintă o rezolvare şi care accentuează depresiile şi creşte riscul bolilor de memorie. La acestea se adaugă stresul, infecţiile virale, alimentaţia, traumatismele cranio-cerebrale”, avertizează dr. Luiza Spiru, specialist în medicină anti-aging.

„Oricât de mult ne-am dori, nu există miracole care să ne facă veşnic tineri. Singurul secret pentru a ne asigura o îmbătrânire frumoasă, pentru a ne controla trecerea timpului, o reprezintă prevenţia. Prevenţia înseamnă să cunoşti starea actuală a sănătăţii tale, să înţelegi riscurile la care eşti expus şi să urmezi tratamentul specific pentru situaţia ta proprie, astfel încât să diminuezi sau chiar să elimini aceste riscuri.”  -  Dr. Luiza Spiru (specialist în geriatrie-gerontologie, geronto-psihiatrie

şi medicină anti-aging)

Ce ne mai ajută în lupta cu bătrâneţea

Ciocolata neagră, care este un supliment nutritiv pentru creier, eliminarea fumatului, o alimentaţie sănătoasă care să menţină sub control greutatea şi colesterolul, o plimbare zilnică în aer liber de cel puţin 15 minute, opt căni de ceai verde şi un pahar de vin roşu pe zi, folosirea în mâncare a condimentului curry, un somn liniştit, într-un mediu lipsit de aparatură electronică.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine