Dependenţa de fast-food. Lista substanţelor care induc această stare

Un hamburger ne face să mâncăm de şase ori mai mult decât am avea nevoie

Glutamatul de sodiu este unul dintre aditivii alimentari cei mai periculoşi şi este folosit din abundenţă

Hamburgerii, pizza, pastele bolognese sau carbonara, hotdogul, shaorma - toate aceste preparate de tip fast-food au un gust nemaipomenit numai dacă sunt cumpărate de la restaurantele de profil. "Putem face şi aceste feluri de mâncare în propria bucătărie. Ingredientele se găsesc pe piaţă, dar nu vor avea acelaşi gust, miros şi culoare, ca cele cumpărate gata făcute. Specialiştii din domeniul fast-food adaugă anumite ingrediente secrete, precum prafuri sau condimente - compuşi care pot crea dependenţă", spune Livia Nena, bionutriţionist.

Mai mult, o alimentaţie care se compune în mod esenţial din hamburgeri, cartofi prăjiţi, băuturi gazoase şi zaharate şi produse de cofetărie industrială duce la alterarea metabolismului şi predispune consumatorii la un comportament antisocial, potrivit studiilor din domeniul alimentar realizate în Statele Unite ale Americii.

Glutamatul de sodiu este unul dintre aditivii alimentari cei mai periculoşi folosiţi din abundenţă de producătorii preparatelor de tip fast-food. Acesta mai este cunoscut şi sub denumirea de E 621. "Este des întâlnit în preparatele de tip chinezesc care «hipnotizează» prin simpla aromă", adaugă biologul Nena.

Glutamatul de sodiu este un intensificator al gustului folosit în foarte multe dintre produsele actuale, cu mare succes pe piaţă. Modul în care aditivul E 621 acţionează la nivelul organismului este foarte periculos, atrag atenţia specialiştii în nutriţie. Astfel, acest aditiv alimentar nu acţionează numai la nivelul gustului, ci şi al creierului uman. Rolul glutamatului este acela de a da creierului impresia că acel aliment este foarte gustos.

Junk-foodul îngraşă, pentru că furnizează organismului "calorii goale"

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, afirmă că hrana tip junk-food îngraşă, pentru că furnizează organismului "calorii goale de slabă calitate şi produce un dezechilibru nutritiv". Expertul în nutriţie spune că singurele preparate mai puţin dăunătoare sunt salatele, dar că ele nu trebuie însoţite de o porţie de cartofi sau de o bucată de pui. Expertul avertizează că mâncarea junk este principala cauză a supraponderalităţii şi a obezităţii. În România, una din două persoane are probleme cu greutatea (conştientizate sau nu) şi una din patru este obeză, arăta o cercetare realizată însă în urmă cu 10 ani.

Mai mult, hidraţii de carbon simpli sau zaharurile simple (procesate industrial), pe care le conţin snackurile, au un efect energizant imediat, deoarece sunt rapid transformate în glucide, ulterior în calorii, spun medicii nutriţionişti. Specialiştii atrag atenţia că, după consum, se instalează moleşeala, adică efectul contrar celui scontat. Nutriţioniştii spun că atunci când procentul zaharului din sânge creşte rapid, organismul începe să producă insulină în exces, pentru a elimina surplusul din sistem. În consecinţă, odată cu scăderea rapidă a nivelului de zahăr din sânge, organismul intră într-o stare mai proastă decât cea pe care credeam că o combatem. În acelaşi timp, potrivit specialiştilor, mâncarea dulce, sărată şi grasă de la fast-fooduri ne face să mâncăm de şase ori mai mult faţă de necesarul real.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine