Femeile sunt şefi mai duri, concediază cu sânge rece

Liliana Solomon conduce Vodafone România

Prea multe doamne în consiliile de administraţie duc la scăderea profitului şi a valorii de piaţă, iar deprinderile de „şefuire” a bărbaţilor le pot distruge căsnicia

Femeile sunt şefi mai duri, îşi supraveghează excesiv subordonaţii, concediază cu sânge rece şi, atunci când sunt în număr prea mare într-un consiliu de administraţie (CA), profiturile şi valoarea de piaţă ale companiei se diminuează. Aceasta se întâmplă deoarece colegii lor le privesc cu neîncredere – sunt în mare concluziile unei cercetări făcute în Marea Britanie.

„Trebuie să recunosc că, declarată sau nedeclarată, există o neîncredere în femei (cele cu funcţii de conducere în companii – n.r.) şi prejudecata că ele sunt sexul slab”, ne-a confirmat Mihaela Forgaciu, membru în Consiliul de Administraţie al HR Club România, care reuneşte experţi în resurse umane. Opinia lui Forgaciu o confirmă pe cea a studiului realizat de cercetători de la London School of Economics şi Universitatea din Queensland, asupra performanţelor economice a 2.000 de companii britanice, între 1996 şi 2003.

Cercetătorii au observat cum, cu cât era mai mare numărul de femei într-un consiliu de administraţie, cu atât scădeau şi profiturile unei companii, arată The Daily Mail. Iar aceasta se întâmpla în ciuda faptului că femeile erau mai conştiincioase, având mai puţine absenţe din şedinţele de consiliu decât colegii lor bărbaţi. Explicaţia găsită de cercetători a fost aceea că, departe de a „destinde atmosfera”, prezenţele feminine în consilii fac şedinţele mai încrâncenate, astfel că directorii executivi se simt supravegheaţi excesiv şi mai ameninţaţi. Bărbaţii se simt intimidaţi şi, nu o dată, s-a dovedit că, pe bună dreptate, o femeie manager îi concediază mai rapid, fără prea multe remuşcări, decât un bărbat.

Mai multe femei, o comunicare deficitară

Într-un „board” (CA) cu multe femei, membrii tind să aibă mai multe secrete unii faţă de alţii şi să se privească neîncrezători, climat care ajunge să dăuneze performanţelor firmei. Dacă bărbaţii socializează frecvent (la golf, yachting, pescuit, vânătoare etc), femeile din consiliile de administraţie nu au acces la acele reuniuni informale, nici nu socializează între ele. „Este important să ştii să vorbeşti despre fotbal sau golf. E important să ştii ce rezultat a avut Manchester aseară”, pentru a putea să iei parte la discuţiile bărbaţilor, crede Forgaciu, fostă membră a boardului de la Raiffeisen Bank şi Banca Românească. Deficitul de comunicare aduce rezultate proaste firmei la toate nivelurile, cu atât mai mult la nivel de top management, deşi autorii studiului atrag atenţia că nu se poate trage concluzia pripită că femeile sunt „vinovate”.

Prezenţa lor în consiliile de administraţie atrage rezultate proaste, dar la aceasta contribuie şi felul în care bărbaţii se raportează la ele. Apoi, nu mai puţin de 12% din firmele a căror activitate se reflectă în indicele bursier FTSE sunt conduse de femei. Or, companiile cotate la Bursa londoneză sunt considerate între cele mai bune din lume.

De altfel, studiul arată că „feminizarea” managementului nu afectează performanţele proaste decât dacă firma merge bine. În cazul unor companii cu rezultate slabe, preluarea conducerii de către femei duce adesea la reechilibrarea situaţiei.

„Da, dragă, fac imediat”

Duritatea femeilor de afaceri nu reduce doar profitul, dar le poate strica şi căsnicia, căci ele vin de la serviciu cu aceeaşi atitudine de „şefuială” a soţilor precum fac cu subordonaţii bărbaţi. „Mi s-a spus că mă comport ca un bărbat”, a recunoscut Forgaciu şi acesta era un compliment legat de cât de bine a reuşit să se integreze în CA-urile unde a activat.
Adesea, soţii nu mai răspund decât cu „da, dragă, fac imediat” când li se cere să spele rufele, să dea cu aspiratorul ori să calce. Dacă nu li se execută ordinele şi acasă, femeile devin iritate şi nu realizează că le impun bărbaţilor preluarea unor roluri feminine.

Însă, pe termen lung, căsătoria unei astfel de femei este pusă în pericol, căci „de fapt, nu vrem ca bărbaţii să fie aşa (supuşi – n.r.) şi vom ajunge să-i dispreţuim că nu sunt mai dominanţi şi neînfricaţi”, crede Francine Kaye, expertă în probleme maritale.

Trei femei de top care gestionează afaceri de miliarde

Business l Pentru şefa de la Petrom, oficiala celui de-al doilea mare operator de telefonie mobilă şi românca aflată la vârful companiei de cosmetice, verbul “a conduce” nu se conjugă în funcţie de gen

Mariana Gheorghe, 52 de ani, conduce din vara anului 2006 societatea Petrom, cea mai mare companie de petrol, dar şi cel mai mare angajator privat din România. Ea este una dintre puţinele femei din Estul Europei care ocupă o poziţie de top management. La preluarea mandatului, Mariana Gheorghe a declarat că îşi propune să transforme Petrom într-un lider sud-est-european în sectorul petrolului şi gazelor. În 2008, profitul Petrom a fost de circa 277 milioane euro.

Liliana Solomon, în vârstă de 45 de ani, CEO Vodafone România, a absolvit Facultatea de Fizică din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai. În 1989 a obţinut doctoratul în fizică, în cadrul aceleiaşi instituţii. A urmat un MBA, în Franţa, absolvit în 1995. Între pasiunile ei se numără sportul - tenis, jogging sau schi. Iubeşte teatrul şi concertele, dar îi place şi să citească manuale de management sau beletristică. Vodafone România a raportat pentru anul fiscal 2008-2009 un profit operaţional de 527 milioane euro.

Angela Creţu, 35 de ani, a fost timp de cinci ani directorul general Avon România, companie care rulează afaceri de peste 115 milioane euro. Pentru a se ocupa de proiectele grupului la nivel global, Creţu se va muta în curând la New York, fiind numită în funcţia de vicepreşedinte business model innovation la nivel de grup. Angela Creţu, care va fi cel mai tânăr vicepreşedinte în cei 123 de ani ai Avon, a lucrat anterior în cadrul Avon Serbia, unde a ocupat postul de country manager. (Loredana Voiculescu)

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine