Financial Times, despre România: "Turiştii trebuie să vină să vadă această lume înainte de a dispărea"

Financial Times: Capaţii româneşti ar trebui consideraţi echivalentul european al Yellowstone National Park, Sursa foto: idealdestination

Ţara noastră este din nou promovată de străini. Un jurnalist britanic publică astăzi în Financial Times un articol în care se declară fascinat de Transilvania şi de bogăţiile zonei, după ce recent a făcut o călătorie în această regiune. Locuri pitoreşti ca Valea Verde din judeţul Mureş, comuna Zăbala din Covasna, Piaţa Sfatului din Braşov, sunt apreciate pentru potenţialul lor turistic. În acelaşi timp însă, jurnalistul şi prietenul care l-a însoţit în călătorie, atrag atenţia asupra unui aspect care pune în pericol biodiversitatea naturii din România: defrişarea masivă a pădurilor.

Peisaj pitoresc din Transilvania

În editorialul său, "Lost in Transylvania", Clive Aslet povesteşte ce a însemnat voiajul pe care l-a făcut în "lumea care pare să aibă mai mult în comun cu romanele lui Thomas Hardy decât cu Europa modernă". Însoţit de Paul Lister, fondatorul ''European Nature Trust'' (un ONG internaţional care militează pentru conservarea spaţiilor sălbatice precum Munţii Carpaţi - n.r.), cunoscut şi pentru faptul că este producătorul documentarului "Wild Carpathia", tradus în 20 de limbi şi vizionat în 119 ţări ale lumii, Aslet a cutreierat Depresiunea Transilvaniei şi versantele carpatice din centrul ţării.

Lister, fiul unuia dintre cofondatorii MFI, retailerul de mobilier britanic care a încetat comerţul în 2008, consideră că această zonă este echivalentul european al Parcului Naţional Yellowstone din Statele Unite ale Americii. Pe teritoriul Transilvaniei, trăiesc specii diferite de animale sălbatice, care au dispărut, cu mult timp în urmă, din alte zone ale lumii, iar partea română a Carpaţilor este cea mai biodiversificată, aici existând mai mulţi urşi bruni decât oriunde altundeva în Europa.

Parcul Naţional Yellowstone din Statele Unite ale Americii este localizat pe teritoriul statelor Montana şi Idaho, iar fauna sa este una foarte bogată, incluzând urşi grizzly, lupi, bizoni şi elani. Aici turiştii pot vizita mai multe gheizare şi izvoare termale, dar şi Marele Canion Yellowstone, o importantă atracţie a zonei.

Peisaj transilvănean

"În acest paradis - o adevărată Arcadie - eşti trezit de glasul porumbeilor. Mierea pe care o mănânci la micul dejun provine de la albine care nu au habar de paraziţii care le atacă pe verişoarele lor din crescătorii. Ciorchinii de struguri care atârnă pe peretele bisericii din lemn sunt încălziţi de razele soareleui. Un cârd de gâşte gâgâie în timp ce se plimbă nestingherit printre legumele cultivate în curţile caselor ţărăneşti. S-ar putea ca una dintre ele să-ţi fie servită la cină. Mâncarea de aici e naturală şi e obţinută pe plan local. Cel mai apropiat supermarket este la ore distanţă de acest loc", scrie autorul "rătăcit" în Transilvania.

Un cârd de gâşte pe uliţa unui sat din Transilvania

"Cele mai minunate dintre toate aceste bogăţii sunt pădurile", scrie la un moment dat Clive Aslet în articolul său. Părerea îi este împărtăşită şi de prietenul său, Paul Lister, care şi-ar dori ca românii să aprecieze mai mult ceea ce au şi defrişarea să fie mult mai restricţionată decât în prezent. De altfel, Lister, nu e la "prima întâlnire" cu România. Producătorul "Wild Carpathia" a venit prima dată în ţara noastră în anii 1980, pentru a cumpăra materie primă pentru magazinele sale de mobilă. Era în perioada comunistă, când pădurile erau gestionate la standarde stricte ca la carte, nu în ultimul rând pentru că dictatorului Nicolae Ceauşescu îi plăcea să vâneze în ele.

O turmă de oi de la o stână din Transilvania

După căderea lui Ceauşescu, în 1989, serviciul forestier de stat a fost în declin. Suprafeţe mari de pădure au fost returnate vechilor proprietari. Pe măsură ce preţul la cherestea a crescut, a crescut şi tentaţia de a tăia copacii şi a obţine profituri uriaşe din comerţul cu lemn. De aceea, Lister s-a implicat foarte mult în conservarea spaţiilor sălbatice precum Munţii Carpaţi, acoperiţi de păduri.

Acesta are două strategii pentru salvarea pădurilor. O soluţie este de a debloca credite de carbon acordate unor ţări precum România în temeiul Protocolului de la Kyoto, conceput ca o recompensă financiară pentru a nu genera emisiile care altfel ar fi avut loc. Cealaltă este dezvoltarea rurală, o platformă majoră a acesteia fiind turismul.

Pădure defrişată

Jurnalistul britanic remarcă câteva aspecte negative în gestionarea acestor locuri desprinse parcă romanele englezeşti de la sfârşitul secolului al XIX-lea. "Se permite, de asemenea, exploatarea forestieră ilegală. Corupţia este în floare. Nu există o clasă de mijloc care să ia poziţie faţă de activităţile vicioase ca defrişatul pădurilor. Încetul cu încetul, pădurea dispare", a subliniat jurnalistul britanic.

Copii îmbrăcaţi în port tradiţional transilvănean

În documentarul "Wild Carpathia", Lister se întreabă ce altă ţară occidentală are o viaţă rurală mai fermecătoare decât România. Acesta crede că ar fi bine ca ţara noastră să urmeze exemplul Costa Ricăi, unde o treime din păduri sunt acum protejate. Lister crede că "viitorul se află în ecoturism", aflat la început de drum în România, unde cabane şi pensiuni, în general nu de lux, dar destul de confortabile şi aflate într-un peisaj deosebit de pitoresc, oferă turiştilor tot confortul, liniştea şi buna-dispoziţie pe care le caută venind în aceste locuri.

Aslet menţionează pensiunea Valea Verde din comuna Cund, deţinută de Jonas Schäfer, un german ai cărui părinţi idealişti şi-au vândut casa din Hamburg pentru a se reîntoarce după căderea lui Ceauşescu, în România.Un alt obiectiv este castelul din comuna Zabala, aflat în proprietatea lui Gregor Roy Chowdhury, care a revenit în România pentru a-şi revendica domeniul expropriat de regimul Ceauşescu. Castelul din secolul XVI se află pe un teren de 34 de hectare la poalele Carpaţilor. Oaspeţii sunt cazaţi într-o dependinţă recent renovată din secolul XVIII, în timp ce o cabană de vânătoare în pădure poate fi, de asemenea, închiriată.

Castelul Mikes, aflat în comuna Zabala, de la poalele Munţilor Vrancei

"Turiştii trebuie să vină să vadă această lume înainte de a dispărea", susţine Aslet. Vizitatorii, crede el, vor crea o piaţă pentru produse tradiţionale, conserve de casă, ceramică, contribuind la supravieţuirea zonei - alături de lupii şi urşii care trăiesc în pădurile carpatice. Jurnalistul menţionează că în Braşov a luat micul dejun cu o turistă elveţiancă care i-a spus că "Elveţia este o grădină în comparaţie cu ce se află aici".

Un stand cu dulceaţă de casă, pe una dintre uliţele transilvănene

Autorul britanic îşi încheie articolul, subliniind faptul că această regiune pitorească este cu mult diferită de restul zonelor cu potenţial turistic din lume. "În Transilvania rurală există puţină infrastructură turistică, dar tocmai acest lucru face parte din esenţa ei. Nu te afli desigur în poziţia lui Adam şi a Evei de a vedea o lume nou creată, dar cu siguranţă vei constata că este mai uşor să fii singur aici", scrie Clive Aslet.

Sătence, la o şezătoare în aer liber

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine