Himalaya nu a înregistrat niciun fel de topiri ale gheţarilor în ultimii zece ani

Topirea gheţarilor pe fondul încălzirii globale îi îngrijorează pe cercetători de câteva decenii încoace, însă un studiu recent demontează parţial aceste previziuni. Dovada o reprezintă faptul că unul dintre cele mai mari lanţuri muntoase din lume, Himalaya, nu a înregistrat topiri ale gheţarilor în ultimii zece ani.

Descoperirea i-a uimit pe specialişti, care credeau că anual se pierd în jur de 50 de miliarde de tone de apă prin topirea gheţarilor din munţii Asiei. Îngrijorarea era cu atât mai mare cu cât se ştie că această cantitate nu putea fi suplinită prin precipitaţii, scrie The Telegraph.

Cercetarea este prima care studiază şi activitatea gheţarilor montani din lume şi fost posibilă graţie supravegherii prin satelit. Totuşi, faptul că pierderile care se înregistrează în Groenlanda şi Antarctica sunt mai mari decât se aşteptau oamenii de ştiinţă completează discrepanţa constatată în legătură cu activitatea gheţarilor montani din Asia.

"Rezultatul neaşteptat se datorează cantităţii neaşteptat de mici de gheaţă care s-a pierdut în munţii de pe continentul asiatic, valori care se apropie de zero", spune Jonathan Bamber, glaciolog la Universitatea din Bristol.

Topirea gheţarilor himalaieni a cauzat controverse în anul 2009, când un raport al ONU estimau în mod eronat că dispariţia totală a acestora se va produce în 2035 şi nu în 2350, cum ar fi fost corect de fapt. Glaciologii care au condus studiul spun că deşi în Asia nu se înregistrează pierderi, topirea calotei glaciare din întreaga lume reprezintă în continuare o problemă.

"Rezultatele cercetării noastre arată, la fel ca şi alte studii, că pierdem cantităţi masive de apă în fiecare an, apă care se varsă în oceanele lumii. Îngrijorarea oamenilor cu privire la topirea calotei glaciare trebuie să se menţină la aceleaşi cote", a explicat John Wahr, de la Universitatea din Colorado.

Studiul arată că anual între 443 şi 629 de tone de apă provenită din topirea gheţarilor se scurge în oceane. Acest lucru determină creşterea cu 1,5 milimetri a nivelului apelor, pe lângă cei 2 milimetri determinaţi de expansiunea fundului oceanic.

Experţii vor să sublinieze şi faptul că doar gheţarii montani de la altitudinile înalte din Asia nu se topesc. Cei aflaţi la altitudini joase prezintă aceeaşi tendinţă de topire precum calota glaciară. Imaginile din satelit arată că în perioada în care a fost realizat studiul, între 2003 şi 2010, topirea gheţarilor de la altitudini joase a fost compensată de formarea unor noi formaţiuni glaciare pe vârful versanţilor.

Wahr avertizează că o perioadă de opt ani acordată unei cercetări glaciologice este una relativ scurtă. Trebuie luate în calcul schimbările climatice locale, mai ales când vine vorba despre zona musonică, unde anotimpul ploios aduce o masă mare de precipitaţii în fiecare an.

"Este periculos să ne hazardăm la a face previziuni pentru următorii opt ani, ca să nu mai vorbim despre secolul următor, luând în calcul doar valorile înregistrate în ultimul deceniu", explică specialistul.

Datele privind activitatea gheţarilor din Asia au fost reevaluate din cauza modului diferent în care au fost tratate studiile anterioare. Până acum estimările privind activitatea celor 200.000 de gheţari din lume s-au bazat pe extrapolarea unor date provenite din monitorizările făcute în doar câteva sute de amplasamente de pe tot globul.

Gheţarii montani aflaţi la altitudini joase sunt cei mai accesibili, motiv pentrui care au fost luaţi în calcul cel mai adesea in cercetările anterioare. Lucrul acesta s-a făcut fără a se avea în vedere că formaţiunile glaciare de poalele munţilor sunt mai expuşi la topire.

Această nouă cercetare s-a bazat pe datele furnizate de supravegherea prin satelit, care a măsurat scăderea acceleraţiei gravitaţionale. Când se topeşte o cantitate mare de gheaţă, acceleraţia gravitaţională scade, lucru care poate fi uşor detectat din spaţiu.

"Sateliţii se află la doar 500 de kilometri de Pământ, de unde se poate vedea aproape orice. Cred că aceste date sunt cele mai concrete din toate care s-au furnizat până acum", explică Bamber.

"Totuşi, nu trebuie să înlăturăm îngrijorările referitoare la încălzirea globală. Cumulând datele privind activitatea gheţarilor din toată lumea, permafrostul, gheaţa arctică, stratul de zăpadă şi gheţarii, se observă că toate urmează aceeaşi direcţie dicatată de încălzirea globală".

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine