„Istoria Literaturii“ a lui Manolescu, o carte care va „şoca“

În fiecare zi de Gaudeamus Nicolae Manolescu va acorda autografe

Volumul este şi obiectul unui contract rar întâlnit în peisajul editorial autohton: editorul i-a oferit lunar, timp de cinci ani, o sumă de bani autorului pentru a-şi scrie cartea

Din punctul de vedere al lui Mircea Cărtărescu, această carte îi va „şoca” pe mulţi, datorită sentinţelor negative tranşante

Sute de oameni au asistat ieri la evenimentul principal al târgului Gaudeamus: lansarea „Istoriei critice a literaturii române” a lui Nicolae Manolescu. „Sunt mai mulţi decât pe vremea mitingurilor noastre electorale”, a spus în glumă criticul, care la un moment dat a fost chiar candidat la Preşedenţie.  Numărul mare de oameni a avut ca rezultat şi o cifră de vânzări pe măsură, la finalul lansării editura rămânând fără copii ale acestei cărţi la stand.

Volumul de peste 1500 de pagini trebuie legat manual, spune directorul Editurii Paralela 45, Călin Vlasie, ceea ce înseamnă că nu pot fi făcute deodată prea multe exemplare.  De miercuri şi până joi la ora 14 se vânduseră cam 800 de exemplare, iar în ora de dinaintea lansării vânzările au avut o medie de un exemplar pe minut. Este o cifră mare având în vedere că volumul lui Manolescu nu este deloc tipul de carte populară, nici ca preţ (200 de lei la târg) şi nici ca gen. Istoria critică a literaturii Române, „cea mai importantă carte a culturii noastre de zeci de ani încoace”, cum a numit-o Vlasie, a fost scrisă în 25 de ani. Ea este şi obiectul unui contract rar întâlnit în peisajul editorial autohton: editorul i-a oferit lunar, timp de cinci ani, o sumă de bani autorului pentru a termina volumul.

Un volum scris în 25 de ani

„Această carte e făcută din toate lecturile mele de-a lungul unei vieţi”, a declarat Nicolae Manolescu. Criticul, care spunea că a recitit toată literatura română de la începuturile ei până la scrierile contemporanilor, declară că, cel puţin în ceea ce priveşte generaţia ’80, opiniile sale din volum şi cele din cronicile scrise de-a lungul timpului sunt total schimbate. „Acelaşi scriitor nu poate fi receptat la fel în două epoci diferite”, susţine criticul, care spune că i-au trebuit mai bine de 10 ani să îşi dea seama cum să scrie despre literatura din perioada comunistă. În primii ani ai secolului XX, de pildă, lui Sadoveanu i se reproşa că este violent şi că nu are pic de poezie.

Peste 30-40 de ani, despre acelaşi scriitor se spune că e prea poetic. Manolescu a considerat un gest obligatoriu de politeţe ca în „Istoria” lui să citeze şi opiniile criticilor importanţi dinaintea lui, fie că a fost sau nu de acord cu opiinile acestora. „Nu am scris Sfintele Scripturi. Am scris o carte menită să aducă bucurie cititorilor, idei noi, să-i supere şi să-i enerveze, uneori, şi care trebuie luată ca atare“, a declarat Manolescu. „Această carte este expresia unei subiectivităţi. Nu o subiectivitate goală, nu este un moment de furie. M-am revizuit în primul rând pe mine însumi, fără a avea pretenţia de a revizui literatura“, a mai spus el.

Din punctul de vedere al lui Mircea Cărtărescu, această carte îi va „şoca” pe mulţi. El spune că în volum nu există autor care să nu fie „tăiat, măcar la un colţ, de un brici critic”. Iar sentinţele negative ale lui Manolescu sunt „extraordinar de tranşante” şi aici sunt incluse chiar şi câteva poeme ale lui Eminescu sau o parte din scrierile sale politice, a spus scriitorul.

Cartea lui Manolescu conţine capitole nu foarte favorabile despre Camil Petrescu şi Noica, de pildă. Dacă pe primul Manolescu îl consideră un reformator al romanului românesc, însă un reformator căruia îi lipsea talentul de prozator, în articolul despre Noica, criticul face referire şi la colaborarea acestuia cu Securitatea.

Dicţionarul comunismului

Un alt invitat de marcă al zilei de ieri la Gaudeamus a fost istoricul Stephane Courtois, venit în România pentru a lansa „Dicţionarul comunismului”. Realizat de un colectiv de istorici şi beneficiind de desecretizarea unor părţi din arhivele ţărilor din fostul bloc sovietic, volumul include în cele peste 150 de intrări personalitaţi, organizaţii, evenimente, elemente economice, sociale, culturale, dar şi aspecte legate de faţa întunecată a comunismului. Dictionarul, publicat de Polirom, este completat de o Addenda  ce prezintă personalităţi şi evenimente care au marcat istoria comunismului autohton. Tot ieri, Marius Daniel Popescu, deţinătorul unui important premiu literar elveţian, scriitorul care îşi câştigă existenţa ca şofer de autobuz în Laussane, şi-a prezentat versiunea în limba română a cărţii sale, Simfonia lupului.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine