Publicat

17

aprilie

2017

19:32

1553

vizualizări

Kokoro: cuvântul japonez care e greu de tradus în alte limbi, dar care ar putea fi o adevărată revelaţie ştiinţifică

În limba japoneză există trei cuvinte pentru „inimă": „shinzou", care se referă la organul fizic, „ha-to" - cuvântul cu înţeles similar celui englezesc pentru dragoste, şi „kokoro" - al cărui înţeles este puţin mai greu de explicat. „Kokoro este foarte bine înţeles în limba japoneză, dar în altele este dificil de explicat", arată Yoshikawa Sakiko, directorul Centrului de Cercetare de la Universitatea din Kyoto. Conceptual, acesta uneşte noţiunile de 'inimă', 'minte' şi 'spirit' şi priveşte aceste trei elemente ca fiind inseparabile unul de celălalt. „De exemplu, dacă spunem 'Ea are un bun kokoro', înseamnă inimă, suflet şi minte, toate împreună", explică acesta.

Kokoro: cuvântul japonez care e greu de tradus în alte limbi, dar care ar putea fi o adevărată revelaţie ştiinţifică

În limba japoneză există trei cuvinte pentru „inimă": „shinzou", care se referă la organul fizic, „ha-to" - cuvântul cu înţeles similar celui englezesc pentru dragoste, şi „kokoro" - al cărui înţeles este puţin mai greu de explicat. „Kokoro este foarte bine înţeles în limba japoneză, dar în altele este dificil de explicat", arată Yoshikawa Sakiko, directorul Centrului de Cercetare de la Universitatea din Kyoto. Conceptual, acesta uneşte noţiunile de 'inimă', 'minte' şi 'spirit' şi priveşte aceste trei elemente ca fiind inseparabile unul de celălalt. „De exemplu, dacă spunem 'Ea are un bun kokoro', înseamnă inimă, suflet şi minte, toate împreună", explică acesta.

Una dintre problemele de a transpune 'kokoro' în alte limbi este aceea că, prin corelarea cuvintelor - inimă, spirit şi minte - prin 'şi' impunem diviziuni care în japoneză pur şi simplu nu există. În cultura estică, cele trei elemente nu sunt doar intrinsec legate unul de celălalt. Sunt unul singur, scriu cei de la World Economic Forum. 

Oamenii de ştiinţă încep, astfel, să dărâme barierele conceputale şi să exploreze ceea ce artiştii, scriitorii, filosofii şi visătorii multora dintre marile culturi au recunoscut deja de mult: misterioasa conexiune dintre inimă şi minte, adică 'kokoro'. De exemplu, cercetătorii din Japonia iau în considerare acest concept atunci când lucrează la simulatoare de roboţi, în primatologie şi le-a permis să exploreze şi să discute materia spirituală într-un fel care, în caz contrar, ar fi fost imposibil de implementat în mediul academic. 
 
„Sunt conceptele de minte, inimă, spirit, voinţă, conştiinţă, suflet, consacrate în Vest, cel mai bun mod de a descrie şi de a diviza experienţa umană? Sau există un element mult mai incluziv care ar permite înţelegerea modului în care oamenii gândesc şi simt?", se întreabă Paul Swanson, profesor de ştiinţe umaniste la Universitatea Nanzan din Japonia. 
 
Swanson a început, însă din 1993, să adune laolaltă experţi în religie, filosofie şi ştiinţe, iar împreună urmăresc depăşirea barierelor şi conectarea zonelor de cunoaştere pe care unii academicieni le consideră complet diferite de minte, încercând, în ultimă instanţă să înţeleagă inefabilul, misterul umanităţii. „Gânduri, sentimente şi dorinţe sau voinţă, toate sunt aspecte interrelaţionate a ceea ce înseamnă să fii om, şi ar fi înţelept să le luăm în considerare împreună, alături de relaţiile dintre ele, pentru a reuşi să interpretăm experienţa umană", lămureşte acesta, care a dat şi câteva exemple a reuşitelor oamenilor de ştiinţă atunci când nu au încercat cu orice preţ să separe trupul de minte. 
 
Diferenţa reală dintre om şi maşinărie
 
Testuya Sato, directorul Simulatorului Terestru de la Agenţia Japoneză pentru Ştiinţă şi Tehnologie Terestro-Marină, foloseşte supercomputerele pentru a face predicţii referitoare la evenimente naturale precum cutremurele sau taifunurile ori încălzirea globală. Acesta s-a gândit mult la înţelesul termenului 'kokoro' şi la felul în care acesta diferenţiază mintea umană de cea a maşinăriilor, atunci când vine vorba de prevestirea acestor dezastre. 
 
De pildă, oamenii folosesc amintirile înmagazinate şi mai multe criterii subiective pe baza cărora anticipează ceea ce s-ar putea întâmpla, comparativ cu aparatura extrem de metodică. Oricum, anticipările oamenilor sunt şi îmbibate de dorinţe şi întunecate de aşteptări - o problemă pe care computerele nu o au. Dar maşinăriile nu au nici ceea ce au oamenii, adică un element de haos şi neprevăzut care ne permite să depăşim tipare şi limite de toate felurile. Acesta a explicat la o conferinţă NIIRC faptul că „inima umană este bogată în intuiţie, posedă atribute precum ilogicul, dorinţa de noutate, creativitate, infinit şi deschidere. Simularea computerizată este determinată, adică închisă, îi lipseşte diversitatea şi este o întrupare a uscăciunii. Aceasta cred că este diferenţa decisivă dintre maşinării şi fiinţele umane". 
 
Roboţii cu inimă
 
Hashimoto Suji, directorul Institutului de Robotică Umanoidă de la Universitatea Waseda, visează la crearea de roboţi care să aibă dorinţa de a trăi. El vrea să-i vadă evoluând peste generaţii, reproducându-se independent şi îi vrea capabili să se preocupe de aspecte filosofice, cum ar fi întrebări referitoare la ce înseamnă să exişti, să gândeşti şi să simţi, adică toate elementele înglobate de 'kokoro'. „Un robot care va fi capabil să discute cu noi aspecte legate de ce înseamnă să fii o fiinţă vie sau ce este kokoro, asta îmi doresc. Dacă în timpul procesului un robot se revoltă şi mă loveşte, chiar cu nasul sângerând probabil că aş jubila în sinea mea gândindu-mă 'În sfârşit am făcut asta. Aproape am reuşit!". Şi asta pentru că o perioadă de rebeliune precede, în mod natural, independenţa". 
 
Conexiunea între toate primatele 
 
Tetsuro Matsuzawa este un cercetător care studiază primatele şi a cărui muncă a demonstrat faptul că oamenii şi cimpanzeii sunt extrem de apropiaţi din punct de vedere genetic, cu o diferenţă de doar 1,3%. Acesta i-a învăţat pe cimpanzei să picteze şi a dovedit că ei dezvoltă ulterior un stil artistic personal, lucru despre care crede că indică faptul că au un spirit similar cu cel al oamenilor. Matsuzawa a comparat lucrări ale copiilor şi ale cimpanzeilor pentru a afla mai multe despre originile desenatului la oameni şi crede că e posibil să studieze evoluţia dubletului minte-inimă prin cunoaşterea înţelesului de lui kokoro la cimpanzei. 
 
Creierele budiştilor
 
Oamenii de ştiinţă americani au explorat, de asemenea, conexiunea dintre trup, minte şi spirit. Un articol din 2015, apărut în The Atlantic, numit „Creierele budiştilor" („The Brains of the Buddhists"), subliniază munca celebrului neurolog Richard Davidson, care a studiat activitatea cerebrală a călugărilor budişti. Davidson a ajuns la concluzia că sentimentul de compasiune activează un circuit emoţional pozitiv în creier şi a constatat că toţi călugării budişti incluşi în studiu erau extrem de sănătoşi din punct de vedere mental datorită spiritului lor al generozităţii extrem de cultivat. „Sistemele din creier care susţin bunăstarea noastră sunt conectate la nivel intim cu diferite organe din corpul nostru, iar compasiunea este o stare care implică organismul nostru într-un fel decisiv", spune acesta. 
 
Dar nu trebuie să fii specialist ca să înţelegi implicaţiile lui 'kokoro'. De fapt, probabil că ai deja un simţ al acestui concept, chiar dacă până acum nu ai avut un cuvânt pentru a-l descrie. 
 
 

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

ULTIMA ORĂ
IMAGINEA ZILEI | Fotografia pe care Halep o vrea ştearsă! Cum a fost surprinsă Simona în vacanţa din Grecia

Lasă-ne feedback despre noul site Gândul.info