6 comentarii 27 afișări

Mercedes, Audi şi BMW, mărcile preferate de români

de Elena HÎRŢAN Postat la: 08.02.2010 21:22 Ultima actualizare: 19.10.2011 22:27

Mercedes a obţinut cel mai bun scor privind fiabilitatea, designul şi satisfacţia conform unui sondaj realizat printre românii care au maşină personală sau de seriviciu

Dacia a ocupat locul 10 din13 într-un top al satisfacţiei şoferilor privind maşina, ţinându-se cont de fiabilitate, design şi consum de combustibil

Mercedes, Audi şi BMW sunt primele trei mărci într-un top al satisfacţiei realizat de www.auto.ro şi Daedalus Millward Brown la sfârşitul anului trecut. Cercetarea s-a adresat şoferilor care au maşină personală sau de serviciu şi a avut ca scop determinarea satisfacţiei acestora faţă de autoturismul condus şi faţă de service-ul la care merg pentru reparaţii.

Mercedes, Audi şi BMW conduc atât în topul satisfacţiei cât şi în cel al recomandărilor şi al afinităţii, fiind urmare de Volskwagen şi Skoda, respectiv Opel şi Renault la recomandare şi Opel şi Ford la afinitate- adică ar cumpăra respectiva marcă a doua zi, dacă ar avea această oportunitate. Cele trei mărci nemţeşti eu ieşit fruntaşe şi la capitolul de fiabilitate, topul fiind completat de Ford şi Opel. Când vine vorba de satisfacţia faţă de consumul de combustibil, Skoda, Peugeot, Volskwagen, Opel şi Renault ocupă primele 5 poziţii la acest capitol. Interesant este că, deşi Dacia a fost cea mai vândută maşină în 2009, se află în a doua jumătate a clasamentului, semn că românii nu sunt aşa mulţumiţi de marca autohtonă care rămâne cea mai bună alegere doar din punct de vedere financiar.

Pe partea estetică, preferinţele românilor sunt dominate de Audi, Mercedes, BMW, Peugeot şi Fiat, care au fost declarate drept maşinile cu aspectul exterior cel mai plăcut.

Şoferii sub 24 de ani, cei mai agresivi

Atunci când au probleme cu maşina, puţin peste jumătate dintre români merg în service - 56%, restul împărţindu-se aproape egal între cei care se ocupă personal (20%) şi cei care apelează la o cunoştinţă sau un mecanic (24%). Principalele motive pentru care şoferii îşi duc maşina în service sunt revizia, ITP-ul sau schimbari minore de consumabile. În general, cei care şi-au dus maşina în service sunt mulţumiţi de serviciile prestate. Nivelul de satisfacţie este ceva mai ridicat când vine vorba de amabilitatea personalului şi calitatea lucrării efectuate, dar scade simţitor atunci când este evaluat preţul lucrării.

Cercetarea şi-a propus să analizeze şi tipologia şoferilor, în funcţie de stilul de condus şi manevrele pe care le efectuează în trafic . Astfel, doar unul din zece şoferi se încadrează la capitolul condus sportiv- agresiv; 6 din 10 conduc mai degrabă normal dar profită de oportunităţile din trafic pentru a ajunge mai repede la destinaţie iar 3 şoferi din 10 conduc prudent, neriscând deloc în trafic. Bărbaţii tineri, cu vârsta de până în 24 ani, au mai degrabă un comportament sportiv în trafic, în timp ce femeile cu vârsta de peste 35 ani au tendinţa de a fi foarte prudente atunci când şofează.

Studiul a fost realizat pe un eşantion de 5450 de persoane care conduc un autoturism personal sau de firmă. Pentru calculul gradului de satisfacţie au fost luate în calcul 13 mărci de autoturisme care au întrunit un minim de 150 de utilizatori.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine


 

 

Tag-uri:
maşină
,marcă auto
,satisfacţie maşină
,mercedes
,audi
,bmw
[+] Adauga un comentariu
Urmareste Gandul.info prin:
facebook
twitter
RSS  | mobil

6 Comentarii [+] Adauga un comentariu

#1 sa traica basescu si cu boc bine! 8.02.2010 22:08

Cum cheltuiesc cei care sunt la putere sutele de milioane de euro pe care statul le colectează anual din enervanta taxă auto, instituită în 2007 de Sulfina Barbu ÅŸi care a cunoscut până acum atâtea versiuni că nimeni nu le mai Å£ine minte numărul? Răspunsul oficial, dat de cei puÅŸi să gestioneze tonele de euro, arată că s-au făcut programe educaÅ£ionale pentru copii, amenajări de parcuri, administrări de arii protejate.
de Alexandru Nastase
20/01/2010


Mai puţin de un sfert din sumele colectate a fost folosit. Restul o fi folosit ca o centură de siguranţă pentru economie...

Ce background vă mai putem oferi despre taxa auto, rebotezată în prezent taxă de primă înmatriculare? Am spus "taxă"? Este din multe puncte de vedere o amendă născocită de cei care ne conduc. În primăvara lui 2007, Sulfina Barbu, pe atunci ministrul Mediului ÅŸi Gospodăririi Apelor, ÅŸi Guvernul lui Călin Popescu Tăriceanu au observat că în România a crescut consumul ÅŸi, pe acest fond, tot mai mulÅ£i români îÅŸi permiteau să-ÅŸi cumpere o maÅŸină. În criză de bani, s-au gândit să exploateze acest aspect ÅŸi să-l transforme într-o sursă foarte suculentă de venituri la bugetul de stat. Mai are rost să enumerăm ÅŸirul interminabil ÅŸi grotesc de bâlbâieli care a urmat? Mai are rost să vă amintim de câte ori au venit cu câte o nouă variantă de taxă ÅŸi cum de fiecare dată argumentele pentru noua versiune erau exact opusul versiunii precedente? Mai este nevoie să vă amintim cum, după ce au fost daÅ£i afară de la guvernare de Tăriceanu, Sulfina Barbu ÅŸi PD-L au devenit, din iniÅ£iatorii taxei, cei mai de temut adversari ai ei? Cum, după revenirea la ciolan, o dată cu instalarea lui Emil Boc ca prim-ministru, au îndulcit din nou tonul la adresa taxei până atunci mult-hulite? Mai are rost să vă spunem că, la fiecare nouă versiune a taxei, Comisia Europeană ne-a ameninÅ£at cu diverse pedepse?

DE OCHII LUMII
Taxa auto, în nenumăratele ei forme de până acum, nu a fost niciodată o taxă de mediu. De fiecare dată, indiferent de denumire, a vizat numai autoturismele pe care românii ÅŸi le puteau permite: maÅŸini cu motor cu capacitate mică, număr redus de cai putere, preÅ£ până în 25.000 de euro. Vehiculele utilitare ÅŸi camioanele, utilajele agricole ÅŸi alte categorii de maÅŸini cu consum mare de carburant ÅŸi, deci, mari poluatori, nu au făcut niciodată obiectul de interes al acestei taxe pentru simplul motiv că în Å£ara noastră nu se vând prea multe. Acest lucru reiese ÅŸi din faptul că, până în 2008, banii din această taxă au mers la Ministerul FinanÅ£elor, iar destinaÅ£ia lor ulterioară - cum au fost folosiÅ£i - nu se cunoaÅŸte. Să vedem însă ce s-a făcut cu banii după ce s-a decis, de ochii lumii, că destinaÅ£ia lor trebuie să fie Ministerul Mediului.

SURSÄ‚ DE ÎMBOGÄ‚Å¢IRE
În subordinea acestui minister funcÅ£ionează o extraordinară vacă de muls ÅŸi o sursă inepuizabilă de făcut averi: AdministraÅ£ia Fondului pentru Mediu. Este acea instituÅ£ie la care ajung toÅ£i banii ce se colectează pentru mediu în România. În 2008, aproape 1 miliard de lei noi a ajuns la Fondul de Mediu din taxa auto! La cursul de schimb de atunci, asta înseamnă peste 300 milioane de euro! În 2009, deÅŸi nu există încă estimări oficiale (este, evident, mult prea devreme!), suma se apropie de 700 milioane de lei, echivalentul a 160 milioane de euro! Cum s-au cheltuit cele 460 milioane de euro intrate în vistieria Fondului pentru Mediu? Am solicitat informaÅ£ii oficiale. Să începem cu anul 2009. S-au alocat bani pentru 17 proiecte aprobate între 2006 ÅŸi 2008 ÅŸi care se află încă în derulare: Centrul pentru colectarea deÅŸeurilor electrice, electronice ÅŸi electrocasnice la Piatra NeamÅ£, în valoare de 113.556 RON; realizarea staÅ£iei de epurare a apelor uzate, comuna Remetea, judeÅ£ul Harghita, în valoare de 3.882.000 RON; programul de educaÅ£ie ecologică Ecojunior, desfăşurat la Colegiul NaÅ£ional Roman Vodă din Roman, cu o valoare de 7.667 RON; o instalaÅ£ie de reducere a emisiilor de CO2 la vopsitoria fabricii din Mioveni Automobile Dacia, proiect în valoare de 15.447.217 RON; înfiinÅ£area unei staÅ£ii de epurare în comuna Cotnari, judeÅ£ul IaÅŸi, în valoare de 1.447.259 RON; desfăşurarea ÅŸcolii de ecologie Delta Fest de către AsociaÅ£ia Galaterra, proiect în valoare de 218.375 RON; extinderea staÅ£iei de epurare Åžtei, judeÅ£ul Bihor, investiÅ£ie în valoare de 1.114.383 RON; conservarea ÅŸi managementul habitatelor din RezervaÅ£ia "Calcarele din Dealul Măgura" Dobrogea, program derulat de Clubul Sporturilor Montane, în valoare 42.065 RON; managementul ariilor protejate din judeÅ£ul Satu-Mare, realizat de societatea Carpatin Ardeleană cu 155.150 RON; creÅŸterea conÅŸtientizării populaÅ£iei de pe Valea Deznei privind protecÅ£ia mediului, realizat la Grupul Åžcolar Industrial SebiÅŸ, cu 36.609 RON; amenajarea ravenei GhermăneÅŸti, judeÅ£ul Vaslui, proiect în valoare de 300.148 RON; stabilizarea ÅŸi consolidarea ravenei la drumul comunal 105 A - satul Laza, comuna Laza, jud. Vaslui, cu suma de 183.495 RON; realizarea unei linii de peletizare a deÅŸeurilor lemnoase ÅŸi a rumeguÅŸului verde la societatea MetalTrade International GalaÅ£i pentru suma de 896.191 RON; modernizarea sectorului de reciclare a deÅŸeurilor de ambalaje în vederea protejării mediului, realizată de societatea Somplast din BistriÅ£a pentru suma de 285.691 RON; acÅ£iuni combinate pentru administrarea ariei protejate PeÅŸtera Vântului conform planului de management, proiect desfăşurat de Clubul Speologilor Amatori cu 80.663 RON; protecÅ£ia Ariei Naturale Balta Suhaia, proiect atribuit Consiliului Local al comunei Suhaia, judeÅ£ul Teleorman, pentru 30.646 RON; un program de producere ÅŸi distribuÅ£ie a apei calde menajere cu panouri solare, realizat la Drobeta Turnu-Severin de firma Flora Sercom SA cu 61.241 RON. Totalul banilor alocaÅ£i este de aproximativ 23 de milioane RON, adică în jur de 6 milioane de euro din 160 milioane de euro încasaÅ£i.

Instituţiile cu bani, doar la PD-L
În 2008, Fondul de Mediu a dat bani pentru 12 proiecte de parcuri. Valoarea totală a proiectelor este de 6 milioane RON (puÅ£in peste 2 milioane de euro). Ce s-a făcut cu restul banilor, până la 400 milioane de euro? Oficial, ei există în bugetul Fondului pentru Mediu ÅŸi "aÅŸteaptă proiecte eligibile pentru a fi absorbiÅ£i". La Fondul pentru Mediu există depuse numai din partea organizaÅ£iilor neguvernamentale mii de proiecte care aÅŸteaptă de ani buni finanÅ£are ÅŸi cărora nici măcar nu li se răspunde. Fondul de Mediu a fost condus până în 2008 de liberalul Mihai Toti, iar acum ÅŸef mare este democrat-liberalul Vlad Marcoci. De menÅ£ionat că atât în alianÅ£a cu PSD, cât ÅŸi în cea cu UD MR (parafată în decembrie 2009), instituÅ£iile de mediu bănoase au revenit, fără excepÅ£ie, doar PD-L.

 
#2 BAM 8.02.2010 23:35

domne romanii sint oameni destepti si au gusturi rafinate.si le mai plac inafara de masinile "de lux" BAM si femeile frumoase eventual impodobite cu crristale svaraotzky .asa sint romanii oamenii cu gust. capabili sa identifice inaintea altora calitatea si frumosul.

 
#3 PMS VICTORIE 9.02.2010 08:45

MISCAREA SOCIALISTA RO

 
#4 cumparcevreau.eu 9.02.2010 12:51

www.cumparcevreau.eu

 
#5 cumparcevreau.eu 9.02.2010 12:51

www.cumparcevreau.eu

 
#6 Morarescu Ioan 9.02.2010 16:52

cum de aceste mercedesuri se vand ceva mai ieftin ca si suratele lor din Germania? Unde se fabrica totusi acestea? ar fi interesant de stiut...............

 
Vezi toate »

Adauga un comentariu

Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Gândul. Campurile marcate cu rosu nu sunt valide! Comentariul a fost adaugat!

Cod captcha invalid!

Introdu numarul din imagine:
Versiune mobil | completa