Ministrul Culturii a inaugurat sala Operetei cântând la pian
Ministrul Culturii a inaugurat sala Operetei cântând la pian
Teatrul Naţional nu este asigurat în caz de incendiu. Responsabilitatea a revenit unei firme de protecţie pentru stingerea incendiilor.
Reabilitarea Sălii Studio a costat 12,8 milioane RON
N-a fost să fie Bösendorfer, pian austriac asociat cu muzicieni dintre cei mai diverşi, de la Franz Liszt la Freddie Mercury, dotarea cea mai prestigioasă cu care s-a lăudat directorul Teatrului Naţional de Operetă, Răzvan Dincă (pianul era încă împachetat); ministrul a cântat la pianul Yamaha, din foaier, un pic dezacordat. „Cred că am cântat ultima dată când am inaugurat pianul Steinway, la Sibiu, pentru Capitala Culturală Europeană“, a spus Iorgulescu, care a cântat la Operetă o „improvizaţie“.
Aşa a inaugurat ministrul, neoficial, Sala Studio, sediul Teatrului de Operetă „Ion Dacian“, reabilitată şi modernizată, după incediul devastator de acum trei ani. Reabilitarea, care a costat, 12,8 milioane RON, dintre care “9 milioane reparaţiile şi 3,8 milioane dotările”, după cum a explicat ministrul, există, neîndoielnic, doar că nu prea se vede, încă. Ieri sala arăta ca un şantier, dar va fi, cu siguranţă, gata până duminică, 27 ianuarie, când va avea loc inaugurarea oficială, pentru public.
Sala revine la TNB
Sala Studio din clădirea Teatrului Naţional Bucureşti, unde Opereta funcţionează din 1986, a fost afectată de un incendiu în ianuarie 2005. Ea a fost redeschisă, într-un spaţiu restrâns, în martie 2007, după ce s-a achiziţionat o scenă mobilă, întrucât reparaţiile la Sala Studio nu erau finalizate, Opereta având blocată activitatea. Sala aparţine Teatrului Naţional, şi va reveni acestuia după mutarea Operetei în Sala Omnia. Ministrul Iorgulescu n-a putut să dea o dată exactă referitoare la când se vor începe lucrările la Sala Omnia, singura veste bună anunţată fiind aceea că s-a obţinut accesul pentru această sală dinspre bulevardul Magheru.
Dotările includ un sistem nou şi computerizat de sunet şi lumini, varii instrumente muzicale necesare, dintre care “vedeta” e pianul mai sus-menţionat şi care, în mod surprinzător, n-a depăşit suma de 70 de mii, fiind cel dintâi de acest fel achiziţionat de o instituţie culturală din România şi beneficiind de discount-uri în acest sens, după cum a explicat domnul director Dincă. Sala are 470 de locuri. Reparaţiile au constat în refacerea scenei şi consolidarea structurii de rezistenţă. „7,2 milioane a costat numai scena, un mare cadou ne-a fost făcut”, a declarat directorul Răzvan Dincă. Teatrul Naţional în întregime nu este asigurat în caz de incendiu. Maniera de protejare pentru care s-a optat a fost angajarea unei firme de protecţie pentru stingerea incendiilor.
“Repunerea Sălii Studio în circuit e importantă în vederea demarării lucrării de consolidare a Teatrului Naţional,” a spus ministrul Iorgulescu. O temă reluată de ministru a fost înţelegerea definitivă la care s-a ajuns cu sindicatele pentru a pune Sala Rapsodia la dispoziţia actorilor Teatrului Naţional când acesta va intra în renovare.
Info plus:
Bal şi festival la Operetă
Sala Studio, sediul Teatrului Naţional de Operetă „Ion Dacian“ (TNO), va fi inaugurată duminică, 27 ianuarie cu un spectacol muzical-coregrafic „Bal la prinţul Orlovschi“ şi un bal “la propriu” în foaierul instituţiei. Cu această ocazie vor cânta Horia Mihail la pianul Bösendorfer şi Alexandru Tomescu, la vioara Stradivarius. În februarie, Opereta anunţă trei premiere:”Dragostea celor trei portocale” de Cristian Pepino, “Cabaret” de Beatrice Rancea şi “Urban kiss” de Răzvan Mazilu, în iunie urmează premiera spectacolului la graniţa dintre musical şi operetă “My Fair Lady” de Ion Caramitru şi, tot atunci, prima ediţie a Festivalului Naţional de Operetă şi Musical “Viaţa e frumoasă”, cu invitaţi din Ucraina, Suedia, Ungaria, Rusia.
Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine
















2 Comentarii [+] Adauga un comentariu
N-a fost să fie Bösendorfer, pian austriac asociat cu muzicieni dintre cei mai diverşi, de la Franz Liszt la Freddie Mercury, dotarea cea mai prestigioasă cu care s-a lăudat directorul Teatrului Naţional de Operetă, Răzvan Dincă (pianul era încă împachetat);
Nu era mai bine ca in locul invitatilor dinUcraina,Rusia,Sue dia.etc..Opereta sa invite artisti,mari dirijori diP Austria ,Franta, sau Germania ? Ce legatura au interpretii Filarmonicii cu genul de Opereta? Probabil ca noii directori sunt foarte "'priceputi'...si,apropo,Opereta "Liliacul"nu este compusa de Kalman articolul e scris de alt "priceput".