(P) Andrei Sava, câştigător al concursului RMGC: "Am vrut să văd cu ochii mei ce se întâmplă, de fapt, la Roşia Montană"

(P) Andrei Sava, câştigător al concursului RMGC: Nu crede pe nimeni, vezi cu ochii tăi!

Andrei Sava este unul din câştigătorii concursului Nu crede pe nimeni, vezi cu ochii tăi! şi a fost trimis de RMGC la Roşia Montana pentru a vedea şi transmite în timp real ceea ce se întâmplă acolo.

ZIUA 3. Ultima zi la Rosia Montana a fost impartita in 2 activitati mari: vizita la mina de stat Orlea si intalnirea cu reprezentanţii de la Fundatia Culturală Rosia Montana, opozanti ai proiectului.

Când am ajuns in fata minei de la Orlea, porţile erau închise, asa ca a trebuit sa sunam la un număr de telefon afisat la usa, pentru a putea vorbi cu cineva. După 10 minute vine un paznic care ne spune ca doar persoana care a vorbit cu domnul director al minei la telefon poate merge pana la biroul dansului pentru a discuta despre vizita noastră acolo. După alte 5 minute totul se rezolva si intram cu totii in curtea locatiei.

Aici suntem intampinati, contrar asteptarilor noastre, cu foarte multa caldura de directorul de la Orlea, miner de meserie. Dupa un scurt istoric al zonei aflu ca mineritul la RM se practica din jurul anilor 600-700 i.H. si ca toate civilizatiile ce au ocupat de-a lungul timpului aceea zona, au exploatata cat de mult au putut aurul de la RM. Coboram in subteran si sunt surprins de cat de bine este intretinuta mina.

Aflu ca aici statul roman a investit in reabilitarea minei si redarea ei catre publicul larg in scopuri turistice. Dupa ce coboram aproximatv 150 de trepte intram direct in celebrele galerii romane.

Este extraordinar ce au putut face aici romanii doar cu dalta si ciocanul. Calitatea muncii lor se poate vedea si acum, deoarece mina arata foarte bine, iar toti peretii parca sunt conturati perfect.

Dupa ce iesim la suprafata ne sunt prezentate si cateva utilaje mai vechi sau mai noi de concasare a pietrei si explicate cateva tehnologii de obtinere a aurului din roca muntelui. Ghidul nostru ne explica apoi, ca de-a lungul anilor a utilizat atat tehnologii ce erau bazate pe mercur cat si cele bazate pe cianura, dar atat timp cat au fost respectate cu desavarsire normele de lucru cu acestea, acolo nu a avut loc nici un accident de munca. In ultima parte a vizitei noastre acolo, mergem sa vedem si expozitia de fotografie.

Se stie ca o poza valoreaza cat 1000 de cuvinte, iar acest lucru se confirma si aici, cele 30-40 de poze infatisand extraordinar de bine ce insemna mineritul la mijlocul secolului al 19-lea .

Dupa placuta experienta de la mina Orlea, ne grabim sa ne intalnim cu unii din opozantii acestui proiect. Foarte deschisi, si acestia incep sa exprime si punctul lor de vedere despre acest proiect.

Ne oprim la Patrimoniul RM. Ne este explicat ca muntele Carnicul (care ar trebuii transformat intr-o cariera) face parte si din patrimoniul national si este declarat si monument al naturii. In aceste conditii legea este destul de clara si spune ca acesta nu poate fi distrus. Am discutat apoi un pic si despre spoturile aparute la tv in ultima vreme, in care diversi oamenii isi spun povestile triste de la RM. Acestia sustin ca nu au vazut niciodata vreun ciorap impletit sau vreo prajitura de la doamna respectiva, care dimpotriva o duce destul de binisor.

La intrebarea "exista in acest moment un conflict intre locuitorii RM din cauza acestui proiect?" acestia ne răspund ca da, conflictul este unul real. Un dialog care ar fi implicat discutarea si despre celelalte probleme de la RM (poluare, economie, reabilitarea dupa exploatare, etc) ar fi durat lejer peste 6,7 ore, iar timpul nostru este unul limitat, deoarece drumul spre casa dureaza ceva mai mult de 8 ore.

In final toata lumea a fost multumita in aceasta excursie si nimeni nu a incercat sa ne bage cu pumnul pe gura informatii sau opinii. Chiar daca si cei din opozitie au partea lor de dreptate, personal consider ca munca stramosilor nostrii la RM nu trebuie sa fie un blestem pentru generatiile viitoare, condamnate sa nu mai evolueze. RMGC pare dispusa sa accepte destule compromisuri si sa si ajute comunitatea de la RM.

Sfatul meu pentru cei care citesc acest articol este sa lase deoparte orice blog, site, reclama, barfa si daca au posibilitatea sa mearga la RM sa o faca, pentru a vedea cu ochii lor ce se intampla acolo si pentru a pune singuri in balanta argumentele pro si argumentele contra.

ZIUA 2. Vreme excelenta in a 2-a zi a excursiei noastre. La prima vedere, in centrul comunei Rosia Montana se pot observa contraste imense, intre cladirile detinute de Rosia Montana Gold Corporation, restaurate complet si cu usile deschise, si cladirile ocupate de satenii ramasi - degradate. Suntem intampinati de Catalin Hosu, reprezentat al RMCG, ce ne va insoti si indruma pe parcusul zilei.

Prima oara vizitam Muzeul de la Rosia Montana si aflam unele informatii despre istoria mineritului in comuna. Dupa aceasta vizita am conchis ca Rosia Montana este atat de vizibila pe harta datorita activitatii de minerit, desfasurata in aceasta zona de mai bine de 2000 de ani. Deci nu datorita vreunor atractii nemaipomenite, castele, cascade, rauri sau lacuri de importanta majora.
Suntem apoi condusi intr-o sala superba a vechii scolii maghiare, unde este aranjata o prezentare in Power Point despre proiectul RM.

Din punct de vedere economic, statul roman are de castigat foarte mult. In primul rand statul roman detine aproape 20% din actiunile RMCG, dar investitia statului in proiect este 0. Daca adunam ce ii va reveni statului am avea astfel: 20% din profitul obtinut la urma eploatarii + 4% redevente + taxe obtinute din circulatia banilor in sistemul nostru fiscal.

O parte mare din cele 2 miliarde $ ce vor fi investite pentru desfasurarea activitatii miniere vor ajunge la firme din Romania care vor furniza servicii si materie prima. Un camion de la RM consuma 100 de litri de motorina pe ora, motorina care este accizata... Si acesta este doar un exemplu.

In tari ca Spania, SUA, Canada, minele de aur sau argint sunt 100% private. Deci, din punct de vedere economic, consider ca statul roman nu are decat de castigat. Prin cateva calcule simple, care sunt disponibile pe site-ul RMCG, s-a aratat ca proiectul de la RM va contribuii la PIB-ul Romaniei cu aproape 1%. Imens!!!

Din punct de vedere social, intreaga comunitate de la RM este consiliata si monitorizata, astfel incat ea sa nu sufere din cauza activitatii miniere. Procentul de locuinte care trebuie stramutat este foarte mic din totalul de locuinte al comunei. Personal, nu ii inteleg pe cei care ii plang de mila pe oamenii care au fost stramutati, deoarece ei au primit niste sume foarte consistente de bani, nu au plecat gratis si nici obligati. Daca au existat unii oameni care au refuzat categoric sa plece, proiectul RMCG s-a modificat in asa fel incat sa evite unele zone.

Patrimoniul de la RM este un alt subiect fierbinte la Rosia Montana. Pana acum au fost investiti 11 mil $ din totalul de 70, iar efectul acestor investitii se poate vedea cu ochiul liber in RM. Se doreste introducerea in sistemul turistic al minei Catalina-Monulesti, mina exploatata din vremuri romane.

Costurile pe o luna ale acestei activitati se ridica la 100.000$, iar aici sunt incluse salariile a doua echipe de mineri, sustinerea echipei arheologice, a carei conducatoare este Dr. Beatrice Cauuet de la Universitatea Toulouse Le Mirail, plus materialele necesare.

RMGC nu are voie sa atinga nimic din ceea ce arheologi considera ca este de importanta majora. Piatra Despicata (considerata de unii contestatarii Stonehage-ul romanesc) este o roca de provenienta vulcanica, de dimensiuni relativi mici (cat un camion roman sa zicem), care va fi mutata de acolo si nu distrusa sau afectata in vreun fel de activitatea miniera. Piatra Corbului nu va fi afectata in nici un fel de activitatea companiei.

Muntele care urmeaza sa fie "ras" nu mai exista deja datorita activitatii miniere din ultimii 2000 de ani.

Insa cel mai controversat subiect de la Rosia Montana il reprezinta poluarea. In 95% din minele de aur din lume se foloseste aceeasi tehnologie bazata si pe cianura. In Europa exista o limita de 50mg cianura/ 1 litru apa. Doar in Romania legislatia a modificat aceasta limita la 10mg cianura/ 1 litru apa. Dupa testele efectuate de RMCG pe rocile de la Rosia Montana s-a constatat ca media cantitati de cianura utilizata in procesul de extragere a aurului este cuprinsa intro 2 si 3 miligrame pe litru de apa. Am citit si eu prin diverse locuri ca proiectul RM va duce la distrugerea Muntilor Apuseni.

Suprafata Muntii Apuseni: 21000 ha; proiectul RM se extinde pe exact 12 ha (am atasat si o poza sa vedeti ca, de fapt, cea mai mare cariera de RM nu va distruge niciun munte, deoarece acel munte nici nu mai exista dupa 2000 de ani de activitate miniera, care a avut loc in general la suprafata, in lipsa tehnologiei). S-a vorbit despre defrisari inimaginabile la Roşia Montană. De fapt este vorba de 250 ha, insa RMGC impadureste alte 1000 ha (verificati legislatia Romaniei privind defrisarile; 1 parte defrisata/ 3 parti impadurite. Procesul de defrisare va avea loc in etape, ultimii copaci find defrisati in al 18-lea an al proiectului.

Impadurirea va incepe imediat ce proiectul va putea fi demarat, ceea ce inseamna ca, in momentul in care cei 250 ha vor fi defrisati complet, va exista o padure de 1000ha cu o varsta de 18 ani.

Proiectul Roşia Montană va produce peste 3.600 de locuri de munca, foarte mult in aceste vremuri in care statele care nu au avut o economie bazata pe productie nu o duc prea bine. Se vor produce 314 tone aur si 1.480 tone de argint. Finlanda produce anual 8 tone de aur si este momentan pe primul loc in Europa din acest punct de vedere. Odata inceput proiectul de la RM, va produce anual 16 tone de aur, adica mai mult decat productia totala a Uniunii Europene.

Ceea ce mi-a placut in aceasta zi este ca mi s-a raspuns la intrebari cu argumente logice si calcule exacte, nimic superficial sau cu nuante de populisme. Pentru ca aceasta experienta sa fie completa, maine voi merge in vizita la centrul unei organizatii care militeaza impotriva proiectului RM.

Pe maine seara!

PS: In Cehia si Ungaria (opozant important al proiectului RM) este interzisa utilizarea cianurii in astfel de activitati, dar Cehia este un producator foarte important de cianura, iar in Ungaria nu exista nici o mina de aur.

ZIUA 1. La fel ca si in titlul articolului, am plecat in aceasta excursie cu mintea libera, fara nici o idee preconceputa despre proiectul de la Rosia Montana, hotarat sa vad cu ochii mei ceea ce se intampla de fapt la Rosia Montana.

11.11.2011, Ora 16, toata lumea s-a urcat in masina pregatita pentru drumul lung care urma. O ora mai tarziu, ... tot in Bucuresti, ne indreptam cu pasi marunti spre autostrada Bucuresti-Pitesti. Intre timp ma imprietenesc si cu restul pasagerilor.

In masina se afla si un reprezentant al Rosia Montana Gold Corporation cu care incepem sa discutam generalitati despre proiectul Rosia Montana. Astfel, aflu ca barajul ce ar urma sa fie construit acolo, este practic indistructibil. Pentru ca structura barajului sa aiba de suferit ar trebuii ca cele mai mari precipitatii inregistrate in ultimele secole sa se suprapuna cu un cutremur de peste 8 grade ( intr-o zona in care cel mai mare cutremur din istorie nu a depasit 5 grade), plus cu alte cateva fenomene improbabile zonei.

"Stonehenge-ul romanesc". Ghilimele nu minimalizeaza importanta acestui monument natural.

Discutam un pic si despre turism si despre ce ar insemna transformarea Rosiei Montana intr-o zona turistica de succes. Suma aproximativa la care s-ar ridica o astfel de investitie este de ordinul zecilor de milioane de euro. Momentan nu am nici un examplu unde statul a investit o suma atat de mare pentru lansarea turismului intr-o astfel de zona. Aici vad in Rosia Montana Gold Corporation o solutie, deoarece ei si-au luat angajamentul de a investii peste 20 de milioane de euro in Rosia Montana, statiune turistica.

Cam atat in seara asta, toata lumea e nerabdatoare sa se odihneasca in primul rand, dupa drumul de aproximativ 7 ore.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine