(P) Raluca Petre, câştigător al concursului RMGC: "Roşia Montană este cel mai complex proiect arheologic"

(P) Raluca Petre, câştigător al concursului RMGC: ne-am îmbarcat spre controversata zonă Roşia Montană

Raluca Petre este unul din câştigătorii concursului "Nu crede pe nimeni, vezi cu ochii tăi!" şi a fost trimisă de RMGC la Roşia Montana pentru a vedea şi transmite în timp real ceea ce se întâmplă acolo.

ZIUA 3. Ziua a inceput cu o vizita la galeria Orlea amenajata de scietatea miniera de stat spre vizitare; galeria este in stil roman cu forma trapezoidala specifica si pentru acces trebuie sa cobori in inima muntelui circa 157 de trepte, dupa care ramai surprins de sistemul de legaturi intre galerii, de urcusurile si coborasurile, de paienjenisul din interior.

Spre deosebire de galeria Catalina la care se lucreaza constant pentru a fi accesibila, Orlea iti lasa impresia de grote ascunse in munte. Aflam aici de la directorul care ne este si ghid de faptul ca sistemul de exploatare al minereului aurifer a fost practicat in zona inca din cele mai vechi timpuri, mai intai fiind folositi sclavi,apoi fiind contractati specialisti adusi din diferite zone ale lumii. Desi galeriile descoperite sunt cu specific roman, in momentul cotropirii exista un sistem de galerii bine pus la punct de catre dacii care sapau cu dalta si ciocanul inaintand din ce in ce mai mult in munte.

Deci dacii au fost primii care au inceput exploatarea urmarind firul filoanelor aurifere. Trecand de legendele si partea istorica a galeriilor, ne convingem de minutiozitatea cu care se lucra printer-o simpla privire a peretilor pe a caror suprafata urma de dalta dacica inca exista. Sistemul de iluminat era asigurat prin opait alimentat cu seu de oaie si fitil. Piatra dura era scoasa din mine in cosuri de nuiele, iar mai recent cu roabe si vagonet.

Un lucru foarte important de mentionat este ca inainte de perioada comunista si de nationalizare, extractiile se faceau de firme straine contractate de stat, firme si investitori care s-au orientat catre alte zone in momentul in care Nicolae Ceausescu a decis ca extractiile sa se faca exclusiv de statul roman. In 2006 ultima mina a fost inchisa, statul lucrand in pierdere. Muzeul cuprinde si o zona cu fotografii din perioada mineritului recent, sec. al VIII-lea care ne ajuta sa ne completam imaginea despre ce insemna mineritul.

Plecam cu multe informatii istorice extrem de pretioase. Bucatile de informatii incep sa alcatuiasca puzzle-ul acestui weekend.

Mai aveam insa de vorbit cu reprezentanti ai Fundatiei Culturale Rosia Montana pentru a avea tabloul complet. Principalul argument al acestora vizeaza aspectul patrimoniului cultural, tot discursul concentrandu-se pe imposibilitatea conservarii in vederea reabilitarii a caselor declarate monumente istorice in momentul inceperii proiectului.

Desi conform proiectului RMGC casele respective sunt situate in zona protejata, temerile exprimate au vizat fragilitatea cladirilor in momentul explozilor anuntate. Exploziile vor fi insa implozii asistate pe principiul marilor demolari de zgarie nori care se produc in metropole, deci acest argument ar fi mai degraba de ordin emotional cu trimiteri spre parabola "drobului de sare- si daca.....". Pozitia reprezentatilor acestei fundatii se plaseaza impotriva demararii oricarui proiect de exploatare miniera, indiferent cine l-ar coordona, intrucat in urma exploatarilor o buna parte din galeriile romane ar fi pierdute.

In momentul de fata se estimeaza ca ar fi aproximativ 7 km de galerii subterane insumate in masivul Carnic, Cetatea, Orlea. Este de mentionat faptul ca proiectul RMGC presupune reabilitarea in vederea turismului a unei bune parte din aceaste galerii ( noi am vizitat azi 200 m in 2 ore si ieri aprox. 300 m in 2-3 ore, deci, in medie se viziteaza intro-o ora cam 100 m intrucat vizitele sunt insotite si de explicatii). Deci care ar fi timpul estimat pentru a vizita 7 km de galerii? De asemenea, la galeria Catalina Monulesti ( restaurata de RMGC) se lucreaza doar sub indrumarea d.nei Doctor Inginer Beatrice de la Universitatea de Arheologie si Cercetare din Touluse. Doar cercetatorii mentioneaza pe unde se poate inainta, ce anume trebuie consolidat, ce anume ramane in galerie (mentionez aici niste scari din perioada romana si altele din perioada post romana care sunt foarte bine conservate si in stare perfecta, pastrandu-se la o temperatura si umiditate constanta, dar care aduse la suprafata s-ar degrada intru-un timp scurt). Fundatia sustine respectarea legii care mentioneaza ca tot ceea ce este declarat patrimoniu cultural nu trebuie segmentat sau afectat in niciun fel, ci restaurat si pastrat; de aici si solicitarea ca toate galeriile sa fie pastrate.

Avand ambele variante, nu pot sa nu pun in opozitie si sa remarc argumentele rationale, logice si economico-profitabile ale RMGC-ului fata de cele emotionale si deloc axate pe aspectul practic al existentei din partea Fundatiei Culturale.

In incheierea acestei zile si a acestui tablou care este Rosia Montana eu mi-am conturat o parere. Am avut parte de ratiune si simtire, totul intr-un cadru controversat pentru ca se amana voit o decizie finala. Inchei acest sir de relatari cu o recomandare adresata tuturor celor interesati de adevar: Informati-va din surse oficiale! Cititi proiectul! Ascultati si cereti cat mai multe argumente pro si contra! Dar veniti sa va convingeti singuri la fata locului, aici lucrurile nu arata ca pe sticla!

Ziua 2. Nu te increde in nimeni, vezi cu ochii tai si asculta ce ti se prezinta, as adauga eu pentru ca e foarte important sa fii aici cu mintea deschisa si sa treci toate argumentele care ti se prezinta prin filtrul rational.

Desi nu si-a propus, prezentarea sustinuta de un reprezentant al Rosia Montana Gold Corporation a avut rolul de a demonta toate vocile opozante inceperii exploatarii in zona.

Ce aflam din presa si de pe toate siteurile de socializare? Ca este prima exploatare cu cianura care s-a produs pe teritoriul nostru, desi aflam si chiar mergem sa vedem la fata locului lacul de reabilitare de la Baia de Aries, lac creat in urma inchiderii in 2004 a exploatarii din zona tot cu cianura. Este de mentionat ca ecosistemul in zona este aproape complet refacut; exista vegetatie in zona si copaci crescuti prin voia naturii. Stiati ca la nivel mondial din 500 mine de prelucrare a aurului, 95% folosesc tehnologia exploatarii cu cianura? Si ca cianura este folosita in industria mineritului inca din anul 1895?

Sa explicam acum procesul complex de exploatare a aurului: se amenajeaza cariera, extragerea facandu-se prin puscare intrucat aurul Filonian a fost deja exploatat inca din perioada romana si trebuie mers in adancime. Minereul se incarca in camioane dupa care se procedeaza la reducerea dimensiunilor de piatra prin concasare.

Urmeaza apoi faza de procesare prin macinare in stare umeda din care rezulta elementul fin. In urma procesului de lesiere ceea ce rezulta se amesteca cu cianura de sodiu si apa, apoi carbunele se spala cu acid, recuperarea aurului facandu-se de pe carbunele activ.

Apoi, prin electroliza, topire si neutralizare se ajunge la lingourile de aur si argint. Se construieste un baraj, sterilul de procesare fiind depozitat intr-o vale de decantare. Sterilul trebuie decantat prin substante acumulandu-se ulterior in iaz de decantare. Chiar daca pare tehnic ce am notat mai sus, am considerat ca este necesar sa aflati de ce e nevoie de cianura pentru neutralizare si de ce se va construi iazul de decantare.

Din punct de vedere al mediului, 250 hectare vor fi despadurite, in locul lor plantandu-se 1000 hectare conform normelor europene. Mai mult decat atat, procesul de reabilitare incepe inca din al cincilea an de exploatare. Exista posibilitatea unor garantii de mediu prin programul Watch ( de monitorizare din partea societatii civile si a expertilor, monitorizare independenta de companie si autoritati sau asigurare cu broker international).

Din punct de vedere social, exista programul de stramutare sau relocare prin compensare, toate deciziile fiind luate la nivel local si in comunitate.

Din punct de vedere al patrimoniului cultural, Rosia Montana este cel mai complex proiect arheologic cu participarea a 80 de cercetari, 300 muncitori pe an, peste 1200 de morminte fiind cercetate. Din proiectul de restaurare fac parte Centrul istoric, galeria Catalina Monulesti pe care am avut ocazia sa o si vizitam in cei 300 m consolidati. Aceasta galerie dateaza inca din perioada romana, fiind lasata in paragina multe secole de-a randul si fiind redeschisa spre cercetare de RMGC. Tot in patrimoniu va fi inclusa si Piatra Despicata care se individualizeaza prin componenta ei atipica fata de specificul zone, ea fiind o roca vulcanica. Piatra Corbului si Tau Gauri ( unde s-au descoperit artefacte din perioada romana) vor fi si ele restaurate.

Vazand toate aceste locuri, ascultand toate aceste argumente ale proiectului ( informatii care se gasesc si pe siteul Rosia Montana Gold Corporation, la indemana oricui doreste sa afle mai multe detalii), nu poti sa nu te intrebi de ce ele nu au fost prezentate sub aceasta forma in nicio dezbatere televizata, in niciun articol scris?!

Maine speram sa intalnim si reprezentati ai opozantilor aici, la Rosia Montana pentru a afla care este argumentul lor major.

Ziua 1: Cu spiritul de jurnalisti de teren in bagaje, ne-am imbarcat spre controversata zona Rosia Montana.

Suntem in grup restrans si tacerea domneste momentan pe serpentine, dar sigur ne vom gasi subiect comun caci cu totii vrem sa aflam acelasi lucru: ce este cu acest proiect de exploatare a aurului? Cat la suta a fost bum mediatic si ce parere au oamenii despre modul in care li se va schimba viata?

Sunt Raluca Petre si aceasta este prima relatare dintr-un week-end de informare.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine