no author
Laura Boico
24404 vizualizări 20 aug 2017

 Wilcox a vorbit despre urmările devastatoare ale unei erupţii şi metodele “riscante” pe care agenţia le ia în considerare pentru a preveni una, incluzând metode care ar putea avea efecte adverse şi ar putea declanşa accidental erupţia supervulcanului Yellowstone.

Un asemenea plan ar fi să se foreze în baza vulcanului, utilizând apa cu presiune mare pentru a degaja căldura şi tensiunea din camera de magmă. “Am ajuns la concluzia că erupţiile vulcanice sunt o ameninţare mai mare decât cometele sau asteroizii” , spune Brian Wilcox.

Planeta Pământ are în jur de 20 de supervulcani cunoscuţi. Aceştia sunt pur şi simplu vulcani mai mari a căror erupţie poate avea efecte majore asupra climei şi ecosistemului.

O erupţie supervulcanică poate fi un eveniment de scurtă durată sau un eveniment masiv de lungă durată cu un flux de lavă ce poate dura câteva milioane de ani.

Erupţiile majore apar o dată la 100.000 de ani, ultima înregistrată fiind în Noua Zeelandaă acum 26.500 de ani.

În ziua de azi, o asemenea erupţie ar putea cauza o lungă perioadă de iarnă nucleară şi foamete globală. Consiliul ONU a estimat că rezervele de mâncare de pe glob ar ajunge doar pentru 74 de zile.

NASA ia în considerare metode de a preveni o erupţia supervulcanică, dar tacticile propuse sunt foarte greu de aprobat de către politicieni din cauza faptului că sunt extrem de riscante şi ar putea chiar să declanşeze accidental supererupţia pe care încearcă să o prevină.

Planul NASA de a preveni supererupţia

NASA crede că, dacă ar fora 10 kilometri înăuntrul vulcanului şi ar pompa apa sub presiune ridicată, ar putea răci vulcanul.

În ciuda faptului că misiunea ar costa 3,46 miliarde de dolari, NASA consideră aceasta ca fiind cea mai viabilă soluţie.

Folosind caldura ca o resursă, oferă şi oportunităţi de a plăti misiunea. S-ar putea crea o centrală geotermală care ar putea genera energie la un preţ competitiv de 0.10 dolari pe Kw/h.

Dar această metodă de a subjuga vulcanul este foarte riscantă şi ar putea să declanşeze supererupţia pe care NASA încearcă să o prevină.

“Forarea deasupra camerei de magmă este foarte riscantă, dar forarea atentă sub camera de magmă poate să funcţioneze” spun cercetătorii de la NASA.

Chiar şi ignorând potenţialul risc devastator, forarea înăuntrul supervulcanului nu este un proces uşor. O asemenea operaţiune ar fi un proces foarte lent ce ar avansa cu un metru pe an, ceea ce înseamnă că ar dura câteva mii de ani ca vulcanul să fie răcit complet.

Cu toate acestea nu există nicio garanţie ca operaţiunea va fi un success şi că va opri supererupţia devastatoare a vulcanului.

Citește și: