Premiile IgNobel au răsplătit studii inspirate de fertilitatea prostituatelor, saltul puricilor şi chipsurile crocante

Premiile IgNobel au răsplătit studii inspirate de fertilitatea prostituatelor, saltul puricilor şi chipsurile crocante

*Premiul pentru chimie, primit de studiul: Coca-Cola, “un spermicid eficace”

*Ignobelul pentru pace merge în Elveţia, pentru că a adoptat o lege de protejare a “demnităţii plantelor”

Toată lumea ştie cel puţin un studiu care a rezultat într-o concluzie stupidă sau inutilă – cam în genul unuia recent care susţinea că “oamenii religioşi sunt mai politicoşi”. Ei bine, toate sutele de studii care sunt efectuate anual sunt analizate amănunţit şi celor mai stupide li se decernează faimoasele de-acum premii IgNobel – opusul Nobelurilor. Joi a fost rândul ediţiei pe anul acesta a decernării premiilor IgNobel şi “recolta” de studii ciudate, trăsnite sau inutile a fost bogată.

Universitatea Harvard a decernat distincţiile, spre deliciul participanţilor, cercetătorilor şi presei. Premiile, aflate la a 17-a ediţie, sărbătoresc neobişnuitul, onorează imaginaţia şi stimulează interesul oamenilor în ceea ce priveşte ştiinţa, medicina şi tehnologia, a amintit Marc Abrahams, editor al revistei de umor “Annals of Improbable Research”, care sponsorizează premiile împreună cu Harvard-Radcliffe Science Fiction Association şi Harvard-Radcliffe Society of Physics Students, notează Mediafax. Au fost acordate zece premii IgNobel, recompensând studii precum cel despre “capacitatea unei amibe de a ieşi dintr-un labirint” şi cel despre “distrugerile provocare de tatu în siturile arheologice sud-americane”.

Două echipe de cercetători, două rezultate diametral opuse

Două echipe de cercetători au primit anul acesta premiul IgNobel pentru chimie: Sharee Umpierre, de la Universitatea din Porto Rico, şi Joseph Hill, de la Harvard, ce au demonstrat că băuturile de tip cola sunt “spermicide eficace”, pe principiul că aceasta este capabilă să facă spermatozoizii să explodeze la propriu, şi Chuang-Ye Hong, de la Facultatea de medicină din Taipei, şi alţi colegi cercetători din Taiwan, pentru că au demonstrat exact contrariul. Cele două echipe au folosit totuşi metodologii diferite.

Premiul IgNobel pentru pace a revenit “Comitetului elveţian de etică în biotehnologie non-umană”, pentru că a adoptat “principiul legal al demnităţii plantelor”, în timp ce premiul IgNobel pentru fizică a revenit unei echipe de cercetători care a demonstrat matematic faptul că, în timp, orice lucru, cum ar fi părul, care se poate încurca, se va încurca.

Premiul IgNobel pentru nutriţie a revenit unui duo de cercetători anglo-italian, pentru un studiu asupra “modificării electronice a zgomotului făcut de chipsurile din cartofi în aşa manieră încât par mai proaspete şi mai crocante decât în realitate”. Autorii studiului au demonstrat că oamenii mănâncă cu plăcere chipsuri râncede, cu condiţia ca acestea să fie extrem de crocante, sunetul fiind elementul primordial.

Puricii de câine, mai atletici decât cei de pisică

În ceea ce priveşte studiul premiat cu IgNobel pentru biologie, acesta a comparat salturile a două specii de purici, Ctenocephalides canis - care are ca gazdă câinele şi Ctenocephalides felis felis - care are ca gazdă pisica. Marie-Christine Cadiergues, cercetător la Şcoala naţională veterinară din Toulouse, Franţa, autorul studiului, a explicat că a vrut să înţeleagă de ce puricii de câine sunt pe cale de dispariţie, iar cei de pisică nu se confruntă cu această problemă. Astfel, puricii de câine sunt capabili să sară la o înălţime de 25 de centimetri, iar cei de pisică sar la o înălţime de doar 17 centimetri. Acest element de biologie face ca puricii de câine să poată fi mai uşor controlaţi şi, în concluzie, eliminaţi, a explicat cercetătorul. Premiul IgNobel pentru medicină a revenit unei echipe de cercetători de la Duke University din Carolina de Nord, care a demonstrat că medicamentele de tip placebo scumpe funcţionează mai bine decât cele ieftine.

Premiul IgNobel pentru economie a revenit unei echipe de cercetători de la Universitatea din New Mexico, ce a demonstrat că o dansatoare exotică profesionistă câştigă bacşişuri mai mari în perioada din lună când este cea mai fertilă, în timp ce premiul IgNobel pentru literatură a revenit lui David Sims, de la Cass Business School din Londra, pentru lucrarea “Ticălosule: O explorare narativă a experienţei indignării în cadrul organizaţiilor”.

Premianţii au dreptul la un discurs de un minut. Dacă aceştia depăşesc timpul alocat, o tânără în vârstă de opt ani care îndeplineşte rolul de maestru de ceremonii se apropie de invitat şi-i şopteşte: “Opreşte-te, te rog, pentru că mă plictisesc”. (A.I.)

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine