Primul festival de muzică electronică şi dance, pe plaja dintre Saturn şi Venus

Postat la: 01.08.2008 20:41 Ultima actualizare: 19.10.2011 05:20

Primul festival de muzică electronică şi dance se va desfăşura sâmbătă la Mangalia, pe plaja dintre Saturn şi Venus. Începând cu ora 15.00, pe trei scene alăturate ale show-ului Creamfields Romania 2008 se vor afla 28 disc-jockey faimoşi: David Guetta, Ferry Corsten, Danny Howells, Mauro Picotto, David Morales, Darren Emerson, Marco V, Christopher Lawrence, Markus Schulz, Shlomi Aber, Robbie Rivera, Seb Fontaine, Tall Paul, Brian Cross, împreună cu Adrian Eftimie, Raoul Russu, Vali Bărbulescu, Dan Ene, Emil Lassaria, Dorroo, G. I.C., Almud, Funky, Zero, Proof etc. Invitaţii străini ce vor fi aduşi pe litoral cu elicopterul, pentru evitarea traficului infernal dintre Bucureşti şi Mangalia.
 

Maratonul muzical Creamfields - ce marchează în România zece ani de existenţă, cu ediţii în 13 ţări din lume - va dura 15 ore şi va include un moment special: spectacol visuals, oferit de Ferry Corsten, care vine la festival cu VJ-ul personal. Biletele costă 100 lei până la data de 1 august inclusiv, urmând ca în ziua festivalului să se vândă la preţul de 125 lei. Organizatorii speră ca festivalul să devină tradiţie la Mangalia, după modelul show-ului house Liberty Parade.

 

 

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine


 

 

Urmareste Gandul.info prin:
facebook
twitter
RSS  | mobil

8 Comentarii [+] Adauga un comentariu

#1 gandul.info 2.08.2008 22:46

Primul festival de muzică electronică şi dance se va desfăşura sâmbătă la Mangalia, pe plaja dintre Saturn şi Venus. Începând cu ora 15.00, pe trei scene alăturate ale show-ului Creamfields Romania 2008 se vor afla 28 disc-jockey faimoşi

 
#2 Ionut 2.08.2008 22:47

hmm ... interesant ... da' intreb si eu, de ce pe plaja la saturn? de ce nu pe plaja la vadu? ca acolo nu sunt hoteluri, pot sa urle si sa "bass&drumm" mai mult de 15 ore ...

eu cu ce am gresit? ?? ?

 
#3 Cornelia Vodoiu 4.08.2008 21:29

“sunetele sunt o componenta fiziologica a mediului ambiant, iar auditia constituie o functie de asteptare si de alarma. desi s-a recunoscut utilitatea unor zgomote (lumea perfect silentioasa, presupunand ca ar putea fi realizata , se dovedeste tot atat de daunatoare si intolerabila), se poate totusi afirma ca zgomotul intens exercita actiuni nocive nu numai asupra organului care il receptioneaza (oboseala auditiva, surditatea profesionala si afectarea labirintului), dar si asupra intregului organism – zgomotul de multa vreme fiind considerat drept una din cele mai redutabile agresiuni â». definitia zgomotului este imprecisa si difera dupa specialitatea celui care o formuleaza. astfel, pentru fizician zgomotul este un conglomerat de sunete – â« un amestec confuz de sunete â» -, pentru un meloman zgomotul este antiteza muzicii, pentru un igienist, o noxa sau chiar un traumatism , pentru un fiziolog zgomotul este un sunet nedorit -, deci orice sunet inoportun.

 
#4 Cornelia Vodoiu (con 4.08.2008 21:30

nocivitatea zgomotelor depinde , in primul rand , de intensitatea lor, toate sunetele , chiar si cele mai agreabile , aparand ca zgomote cand devin prea intense. urechea nu percepe totusi toate frecventele sonore cu aceeasi usurinta, un zgomot cu frecventa foarte inalta sau foarte joasa pentru a fi perceput trebuind sa aiba mai multi decibeli, comparativ cu un zgomot cu frecventa medie.. din aceasta cauza s-a introdus masurarea zgomotelor prin foni, sistem ce se refera doar la â« ceea ce resimt oamenii â», neglijand frecventa sunetelor. numarul de foni al unui zgomot corespunde numarului de decibeli necesari unui sunet cu o frecventa de 1000 hz pentru a produce aceeasi senzatie auditiva.

 
#5 Cornelia Vodoiu (con 4.08.2008 21:31

trasatura de unire intre o vioara si ciocanul pneumatic , intre â« mica serenada nocturna â» si â« explozia unei bombe â»,fonul reprezinta unitatea folosita pretutindeni in materie de zgomot. conceptul de zgomot implica si notiunea de nocivitate , desi caracteristicile fizice sau obiective ale zgomotului nu sunt intotdeauna suficiente pentru aceasta. deosebit de importanta se dovedeste uneori â« incarcatura â» afectivo-emotionala a perceperii zgomotului, fapt legat de personalitatea si particularitatile neuro-psihice ale celui care receptioneaza zgomotul. â»gh.badiu, i.teodorescu exarcu â« sistemul nervos –fiziopatologia auzului â».ed.medicala bucuresti, 1978, p.310. haideti sa globalizam educatia!
cu respect profesor+chimsit+ofiter cornelia vodoiu.

 
#6 zesni hpvtkzu 1.09.2008 14:30

crkihnup ekragsx rcminuotb fchkpoyrv igpbyz whvdbano qjyd

 
#7 qtkmhlej zswyrc 1.09.2008 14:30

npgxzf wxefjbyg qtfaolsb mpliy obvex wqobafdut utgcan ****://***.epuirlzq.kfieh. com

 
#8 idtlu tfphwi 1.09.2008 14:33

pgucdlxyb aglfoi gosejbzq vlohy zvmq uqjves wrusjykbp [url]****://***.pcalyhemb. ftzo.com[/url] gboik axudoe

 
Vezi toate »

Adauga un comentariu

Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Gândul. Campurile marcate cu rosu nu sunt valide! Comentariul a fost adaugat!

Cod captcha invalid!

Introdu numarul din imagine:
Versiune mobil | completa