Proiect parlamentar: ziariştii să-şi declare interesele. Citeşte aici reacţia lui CTP
Proiect parlamentar: ziariştii să-şi declare interesele. Citeşte aici reacţia lui CTP
Propunerea parlamentară vrea ca toţi jurnaliştii să fie obligaţi să-şi declare interesele. Cristian Tudor Popescu: "La Gândul toţi jurnaliştii au depus astfel de declaraţii"
Reporterii, redactorii, editorialiştii, realizatorii tv, moderatorii de emisiuni sau chiar cameramanii şi fotoreporterii ar putea să fie obligaţi prin lege să îşi declare interesele pe care le au în cadrul anumitor companii, firme sau instituţii. Ideea aparţine senatorului PD-L, Iulian Urban, care a propus, marţi, în cadrul comisiei juridice a camerei superioare a Parlamentului un amendament la una dintre legile care vor fi aplicate Agenţiei Naţionale de Integritate. Concret, Urban vrea ca prin acest demers, angajaţii mass-media să câştige credibilitate iar consumatorii de presă să aibă garanţia că primesc informaţii corecte. "Acest amendament spune un lucru foarte simplu: jurnaliştii, având capacitatea unor formatori de opinie mult mai puternică decât a unui politician, să depună declaraţii de interese, pentru a se asigura o transparenţă cât mai mare a activităţii jurnalistice din România. Eu am rămas şocat să văd că demersul unor jurnalişti care au făcut o anchetă, care au stat ore întregi să aducă în lumina reflectoarelor nişte fapte ce vizează fapte foarte grave au primit critici de la unii care au spus că servesc nişte grupuri de interese", a explicat senatorul PD-L, precizând că ideea sa ar aduce un jurnalism dincolo de orice suspiciune: "E extrem de important ca acei câţiva jurnalişti care la acest moment au probleme să nu arunce în umbră munca celor care se chinuie cu adevărat, care stau de dimineaţa până seara să găsească o ştire şi să o comenteze. Altfel ne vom complace cu jurnalişti care au tot felul de interese, ba în consilii de administraţie, ba acţionari la firme şi deţin funcţii de influenţă în anumite companii. Să facă investigaţia, dar orice cititor să ştie că în acelaşi timp au o funcţie de inlfuenţă la comania care acuză, sau la grupul de interese care acuză celălalt grup de interese.
CTP: "Declaraţia să fie la nivel de recomandare"
Senior-editorul ziarului Gândul, Cristian Tudor Popescu, comentează iniţiativa senatorului Urban, declarând că oficializarea unei astfel de proceduri este salutară. "Dacă acest lucru se referă la participaţiuni, acţiuni şi alte asemenea lucruri pe care jurnalistul le are în afara redacţiei, atunci voi susţine în continuare ceea ce am propus Clubului Român de Presă (CRP), la sfârşitul anului 2007, ca urmare a episodului "Bogdan Chireac", produs în redacţia Gândul. Atunci CRP a adoptat o recomandare către toate redacţiile membre privind depunerea unor declaraţii de interese de către jurnalişti. Acest lucru s-a şi realizat în practică la ziarul Gândul, unde toţi jurnaliştii au depus astfel de declaraţii. Prin urmare, nu pot decât să salut oficializarea acestei proceduri pe care o presupune iniţiativa domnului senator", este de părere Cristian Tudor Popescu, adăugând că respectiva cerinţă nu ar trebui să se aplice şi celor care, deşi intră în categoria "jurnalist", nu participă în mod direct la transmiterea informaţiei:
"Procedura trebuie să elimine situaţiile ilogice şi trebuie să se aplice doar celor care pot influenţa perspectiva publică asupra faptelor şi fenomenelor în interes personal, adică reporterilor, analiştilor, editorialiştilor, realizatorilor de emisiuni şi moderatorilor.
Nu văd necesară obligativitatea unei astfel de declaraţii, însă nu mă deranjează. Eu am propus CRP ca declaraţia să fie la nivel de recomandare, iar jurnalistul să aibă dreptul de a o refuza, iar în cazul în care se dovedeşte că respectivul a comis o faptă prin care s-a aflat în conflict de interese, să avem ca reper refuzul acestuia".
Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine














35 Comentarii [+] Adauga un comentariu
Nu vreau nimic
Salut
Sincer inainte de a citi p.d.v. CTP ma asteptam la alt raspuns. Felicitari pt p.d.v. pe care il adoptati. Totusi am o mare nedumerie: dupa decizia CRP fata de SRS si BC, acestia au luat o pauza de o luna apoi au inceput din nou sa scoata capul! Oare nu le este rusine? Sau ar trebui sa le fie rusine posturilor care-i invita?
Initiativa individului ar fi laudabila daca s-ar extinde si la toti bugetarii cu functii mari si mici{primari, prefecti, parlamentari,ministri, magistrati , generali de la interne sau aparare etc.
In sfarsit, devine posibil sa cunoastem daca vehementa unor oameni de presa, in anumite cazuri, este din spirit civic ori din alte interese camuflate pana acum, dar banuite de public larg. Personal as fi de acord cu obligativitatea depunerii acestor declaratii, nu cu recomandarea depunerii lor, pentru orice om din presa care poate avea vreo contributie, oricat de mica, la livrarea informatiei catre public si atunci, poate - malitios fiind - , as avea ocazia sa aflu de exemplu, eu, om de rand, ce-i cu aceasta OTV, "supranumita" televiziunea poporului, deasemeni am afla raspunsuri la foarte multe intrebari despre anumite articole si emisiuni curioase ca mesaj si tinte. Numai de s-ar intampla acest lucru si sa nu fie doar un foc de paie!
ASA ESTE AN ROMANIA AN UNUNEA EUROPEANA SUNT DEACORT CU COMENTARIUL DE LA ZIARUL GANDUL DE VINA ESTE CRIZA FINANCIARA CA NU MAI SUNT BANI SI LOVESTE AN ORCE NIMIC SI REFERITOR LA DEPUTAT PLD E NORMAL SA SE ANTAMPLE ASA CEVA AN ROMANIA CA SA BENEFICIEZE SI JURNALISTII DE ASIGURARE SI DE VECHIME SI DE O PENSIE LA BATRANETE SI CEA MAI BUNA SOLUTIE CA PATRONI DE TRUSTURII DE PRESA MEDIA TV SA RADIO SA NET SI ALTE MISLOACE DE INFORMARE CATRE BUBLIC ROMAN CA DIN COMISIOANE NU TRAIESTII SI ATUNCII PATRONUL DE PRESA SA MEARGA PENTRU JURNALISTII SI DISTRIBUTIE DE VANZARII LA FEL CA ATUNCII E MAI BINE CA SA FIE PACE SI AN PRESA ROMANA SI ATUNCII BENEFICIEZII DE DREPTURII DE LA STATUL ROMAN EUROPEAN SUNT DEACORT CU DEPUTATUL PLD SI PSD SI PNL SI ALITII CARE FAC POLITICA AN ROMANIA EU SUNT UN VANZATOR DE PRESA SI VAND PRESA LA SIBIU SI E GREU NUMAI DIN COMISION SA TRAIESC SI ATUNCII PATRONUL DE PRESA SA MEARGA SA AMI FACA CONTRAC DE MUNCA CA DE COLABORARE NU TRECE SI VECHIME SI MUNCIM MAI GRATIS SI SOLUTIA E BUNA PENTRU TOTII CARE LUCREAZA AN MASSMEDIA DIN ROMANIA PRESS SI SA AIBE SI JURNALISTII SALARII SI DISTRIBUITORII LA FEL CEL CARE ESTE PE TEREN FACE MAI MULT AUDIENTA SI IMAGINII LA PRESA DIN ROMANIA BRAVO PLD
VEZI MISCAREASOCIALISTA RO
Nu ma intereseaza ca ziaristii sa-si declare veniturile si nici ce grade au pe umar. Ma intereseaza ca ziarele sa nu se inchida si sa nu fie pusi la zid ziaristii considerati ostili regimului Basescu, un regim mafiot si totalitar. Presa trebuie sa fie intr-adevar a patra putere in stat! O putere a democratiei. Ma intereseaza ca ziaristii sa-si declare patriotismul in fata propriei lor constiinte. Si onoarea!
Cum cheltuiesc cei care sunt la putere sutele de milioane de euro pe care statul le colectează anual din enervanta taxă auto, instituită în 2007 de Sulfina Barbu ÅŸi care a cunoscut până acum atâtea versiuni că nimeni nu le mai Å£ine minte numărul? Răspunsul oficial, dat de cei puÅŸi să gestioneze tonele de euro, arată că s-au făcut programe educaÅ£ionale pentru copii, amenajări de parcuri, administrări de arii protejate.
de Alexandru Nastase
20/01/2010
Mai puţin de un sfert din sumele colectate a fost folosit. Restul o fi folosit ca o centură de siguranţă pentru economie...
Ce background vă mai putem oferi despre taxa auto, rebotezată în prezent taxă de primă înmatriculare? Am spus "taxă"? Este din multe puncte de vedere o amendă născocită de cei care ne conduc. În primăvara lui 2007, Sulfina Barbu, pe atunci ministrul Mediului ÅŸi Gospodăririi Apelor, ÅŸi Guvernul lui Călin Popescu Tăriceanu au observat că în România a crescut consumul ÅŸi, pe acest fond, tot mai mulÅ£i români îÅŸi permiteau să-ÅŸi cumpere o maÅŸină. În criză de bani, s-au gândit să exploateze acest aspect ÅŸi să-l transforme într-o sursă foarte suculentă de venituri la bugetul de stat. Mai are rost să enumerăm ÅŸirul interminabil ÅŸi grotesc de bâlbâieli care a urmat? Mai are rost să vă amintim de câte ori au venit cu câte o nouă variantă de taxă ÅŸi cum de fiecare dată argumentele pentru noua versiune erau exact opusul versiunii precedente? Mai este nevoie să vă amintim cum, după ce au fost daÅ£i afară de la guvernare de Tăriceanu, Sulfina Barbu ÅŸi PD-L au devenit, din iniÅ£iatorii taxei, cei mai de temut adversari ai ei? Cum, după revenirea la ciolan, o dată cu instalarea lui Emil Boc ca prim-ministru, au îndulcit din nou tonul la adresa taxei până atunci mult-hulite? Mai are rost să vă spunem că, la fiecare nouă versiune a taxei, Comisia Europeană ne-a ameninÅ£at cu diverse pedepse?
DE OCHII LUMII
Taxa auto, în nenumăratele ei forme de până acum, nu a fost niciodată o taxă de mediu. De fiecare dată, indiferent de denumire, a vizat numai autoturismele pe care românii ÅŸi le puteau permite: maÅŸini cu motor cu capacitate mică, număr redus de cai putere, preÅ£ până în 25.000 de euro. Vehiculele utilitare ÅŸi camioanele, utilajele agricole ÅŸi alte categorii de maÅŸini cu consum mare de carburant ÅŸi, deci, mari poluatori, nu au făcut niciodată obiectul de interes al acestei taxe pentru simplul motiv că în Å£ara noastră nu se vând prea multe. Acest lucru reiese ÅŸi din faptul că, până în 2008, banii din această taxă au mers la Ministerul FinanÅ£elor, iar destinaÅ£ia lor ulterioară - cum au fost folosiÅ£i - nu se cunoaÅŸte. Să vedem însă ce s-a făcut cu banii după ce s-a decis, de ochii lumii, că destinaÅ£ia lor trebuie să fie Ministerul Mediului.
SURSÄ‚ DE ÎMBOGĂŢIRE
În subordinea acestui minister funcÅ£ionează o extraordinară vacă de muls ÅŸi o sursă inepuizabilă de făcut averi: AdministraÅ£ia Fondului pentru Mediu. Este acea instituÅ£ie la care ajung toÅ£i banii ce se colectează pentru mediu în România. În 2008, aproape 1 miliard de lei noi a ajuns la Fondul de Mediu din taxa auto! La cursul de schimb de atunci, asta înseamnă peste 300 milioane de euro! În 2009, deÅŸi nu există încă estimări oficiale (este, evident, mult prea devreme!), suma se apropie de 700 milioane de lei, echivalentul a 160 milioane de euro! Cum s-au cheltuit cele 460 milioane de euro intrate în vistieria Fondului pentru Mediu? Am solicitat informaÅ£ii oficiale. Să începem cu anul 2009. S-au alocat bani pentru 17 proiecte aprobate între 2006 ÅŸi 2008 ÅŸi care se află încă în derulare: Centrul pentru colectarea deÅŸeurilor electrice, electronice ÅŸi electrocasnice la Piatra NeamÅ£, în valoare de 113.556 RON; realizarea staÅ£iei de epurare a apelor uzate, comuna Remetea, judeÅ£ul Harghita, în valoare de 3.882.000 RON; programul de educaÅ£ie ecologică Ecojunior, desfăşurat la Colegiul NaÅ£ional Roman Vodă din Roman, cu o valoare de 7.667 RON; o instalaÅ£ie de reducere a emisiilor de CO2 la vopsitoria fabricii din Mioveni Automobile Dacia, proiect în valoare de 15.447.217 RON; înfiinÅ£area unei staÅ£ii de epurare în comuna Cotnari, judeÅ£ul IaÅŸi, în valoare de 1.447.259 RON; desfăşurarea ÅŸcolii de ecologie Delta Fest de către AsociaÅ£ia Galaterra, proiect în valoare de 218.375 RON; extinderea staÅ£iei de epurare Åžtei, judeÅ£ul Bihor, investiÅ£ie în valoare de 1.114.383 RON; conservarea ÅŸi managementul habitatelor din RezervaÅ£ia "Calcarele din Dealul Măgura" Dobrogea, program derulat de Clubul Sporturilor Montane, în valoare 42.065 RON; managementul ariilor protejate din judeÅ£ul Satu-Mare, realizat de societatea Carpatin Ardeleană cu 155.150 RON; creÅŸterea conÅŸtientizării populaÅ£iei de pe Valea Deznei privind protecÅ£ia mediului, realizat la Grupul Åžcolar Industrial SebiÅŸ, cu 36.609 RON; amenajarea ravenei GhermăneÅŸti, judeÅ£ul Vaslui, proiect în valoare de 300.148 RON; stabilizarea ÅŸi consolidarea ravenei la drumul comunal 105 A - satul Laza, comuna Laza, jud. Vaslui, cu suma de 183.495 RON; realizarea unei linii de peletizare a deÅŸeurilor lemnoase ÅŸi a rumeguÅŸului verde la societatea MetalTrade International GalaÅ£i pentru suma de 896.191 RON; modernizarea sectorului de reciclare a deÅŸeurilor de ambalaje în vederea protejării mediului, realizată de societatea Somplast din BistriÅ£a pentru suma de 285.691 RON; acÅ£iuni combinate pentru administrarea ariei protejate PeÅŸtera Vântului conform planului de management, proiect desfăşurat de Clubul Speologilor Amatori cu 80.663 RON; protecÅ£ia Ariei Naturale Balta Suhaia, proiect atribuit Consiliului Local al comunei Suhaia, judeÅ£ul Teleorman, pentru 30.646 RON; un program de producere ÅŸi distribuÅ£ie a apei calde menajere cu panouri solare, realizat la Drobeta Turnu-Severin de firma Flora Sercom SA cu 61.241 RON. Totalul banilor alocaÅ£i este de aproximativ 23 de milioane RON, adică în jur de 6 milioane de euro din 160 milioane de euro încasaÅ£i.
Instituţiile cu bani, doar la PD-L
În 2008, Fondul de Mediu a dat bani pentru 12 proiecte de parcuri. Valoarea totală a proiectelor este de 6 milioane RON (puÅ£in peste 2 milioane de euro). Ce s-a făcut cu restul banilor, până la 400 milioane de euro? Oficial, ei există în bugetul Fondului pentru Mediu ÅŸi "aÅŸteaptă proiecte eligibile pentru a fi absorbiÅ£i". La Fondul pentru Mediu există depuse numai din partea organizaÅ£iilor neguvernamentale mii de proiecte care aÅŸteaptă de ani buni finanÅ£are ÅŸi cărora nici măcar nu li se răspunde. Fondul de Mediu a fost condus până în 2008 de liberalul Mihai Toti, iar acum ÅŸef mare este democrat-liberalul Vlad Marcoci. De menÅ£ionat că atât în alianÅ£a cu PSD, cât ÅŸi în cea cu UDMR (parafată în decembrie 2009), instituÅ£iile de mediu bănoase au revenit, fără excepÅ£ie, doar PD-L.
voi nu intelegeti valorile economiei de piata. tre' sa faci afaceri cu statu si cu securistii.