Psihologul Georgeta Pânişoară explică de ce ne refugiem în poveşti

După succesul teribil pe care l-au avut pe tot mapamondul, în ultimii ani „Stăpânul inelelor” şi „Harry Potter”, o altă serie de volume cu conţinut fantastic seduce acum cititorii de toate vârstele. Este vorba de seria de bestselleruri „Cronicile Wardstone”, de Joseph Delaney. Cea mai recentă carte a lui Delaney, „Bătălia Vraciului” este lider în top 10 Diverta cele mai vândute cărţi. „Bătălia Vraciului”, tradusă de Cristina Jinga şi apărută la Corint Junior, la începutul acestei luni, este singura carte pentru copii din top 10. Georgeta Pânişoară, lector doctor la Facultatea de Psihologie, explică de ce de câţiva ani încoace omul modern are o tot mai mare nevoie de această evadare din lumea reală în cea virtuală, atât prin intermediului computerului, cât şi al lecturii.

 „Pentru că omul modern, supus unui ritm de viaţă accelerat, unui stres permanent şi necesităţii de a-şi gestiona cât mai bine puţinul timp liber care îi mai rămâne, începe să caute cele mai uşor de pus în practică ocazii de a evada din cotidian. Or, povestirile fantastice reprezintă ferestre deschise spre o lume unde totul este posibil, unde orice situaţie poate fi rezolvată. Putem observa, de asemenea, tendinţa omului modern de a evada dintr-o realitate din ce în ce mai gri (unde televiziunile şi presa scrisă ne aduc zilnic noi dovezi despre modul în care injustiţia învinge) şi de a se refugia în poveşti unde de cele mai multe ori binele învinge. Şi aceasta într-o manieră veridică, după o luptă suficient de lungă, luptă pe care ne-ar plăcea să o ducem şi în viaţa reală.

O altă explicaţie ar putea consta în impactul din ce în ce mai profund, atât calitativ, cât şi cantitativ, pe care computerul îl are în viaţa noastră. Or, cele mai multe dintre jocurile pe computer au la bază tocmai o astfel de poveste, în care putem să ne implicăm din perspectiva unui personaj, o poveste care ne pune la îndemână o gamă întreagă de instrumente şi de puteri pe care nu le posedăm în viaţa reală. Putem spune, fără teama că exagerăm, că în acest moment avem de-a face cu un sens invers al influenţării. Dacă în trecut pasul s-a făcut de la cărţi spre computer, acum computerul readuce în lumină anumite produse tipărite. În plus, cărţile de acest tip îi transpun pe tinerii şi micii cititori într-o lume virtuală în care totul este posibil, în care există prieteni loiali pe care poate nu îi au în realitate, în care succesul este asigurat, celui care se luptă suficient.

 Victoria nu este niciodată asigurată dinainte în viaţa reală, în acest din urmă caz trebuie să păşeşti pe terenul nesiguranţei. Am mai putea adăuga că tinerii şi copiii sunt o masă de cititori mai activă în comparaţie cu adulţii, care nu mai au atât de mult timp pe care să îl dedice lecturii şi de aceea cărţile de acest tip îşi găsesc un public mai stabil şi mai dornic să le cumpere. Mai ales că, dacă adulţii sunt puşi în faţa situaţiei de a alege între ceea ce trebuie să cumpere, de regulă renunţă la bunuri pentru folosinţa proprie pentru a le cumpăra copiilor ceea ce îşi doresc.“

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine