Românii s-au săturat să audă de criză la televizor
Din cauza recesiunii economice, 54% dintre români calcă mai rar prin baruri /// Foto: Reuters/Danilo Krstanovic
Telespectatorii europeni au obosit să tot audă ştiri despre criza financiară şi cred că acestea sunt responsabile pentru înrăutăţirea situaţiei economice
Aproape jumătate dintre români, 44,65%, cred că televiziunile prezintă în mod exagerat criza economică, în timp ce 44,2% dau vina şi pe posturile tv pentru amplificarea acesteia, arată sondajul european de televiziune, realizat în 10 ţări la comanda unei mari companii de comunicaţii prin cablu.
Interesaţi de emisiunile care le arată cum să se pună pe picioare
Studiul a mai stabilit că nici ministrul de Finanţe şi nici premierul nu au devenit mai credibili pentru că au vorbit la tv despre recesiune, o treime din populaţie considerând că miniştrii au fost cei care au amplificat criza. În plus, studiul a scos la iveală faptul că aproape jumătate din români (48,4%) s-au săturat să vadă la televiziuni subiectul "criza financiară". 50% dintre români spun că îşi iau informaţiile referitoare la starea proastă a economiei de la televizor, în timp ce 40% urmăresc cu interes acele emisiuni care le arată oamenilor care şi-au pierdut slujbele cum să se pună pe picioare. Iar 17% sunt de părere că programele care prezintă oameni distruşi de prăbuşirea economiei ar trebui interzise.
Potrivit sondajului, criza economică i-a făcut pe români să găsească modalităţi mai ieftine de petrecere a timpului liber, determinându-i pe 54% dintre ei să calce mai rar prin restaurante şi prin baruri, iar pe 44% să vadă mai puţine filme la cinema. În plus, ei fac şi mai puţin sport (28%), se uită mai puţin la DVD-uri (27%) şi joacă mai rar jocuri video (27%). Ce le rămâne de făcut este să-şi petreacă timpul împreună cu familia, să navigheze pe internet şi să se uite la televizor.
Sondajul a fost realizat în perioada octombrie - decembrie 2009, la el participând 10.804 persoane din zece ţări: Olanda, Belgia, Irlanda, Austria, Elveţia, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia şi România. În Belgia, Cehia, Irlanda, Olanda, Polonia şi Slovacia, peste jumătate din populaţie s-a declarat sătulă până peste cap de ştirile despre criză difuzate la tv. În majoritatea celorlalte ţări, 40% sau mai mult dintre respondenţi consideră, de asemenea, că situaţia a fost exagerată la TV. În plus, la nivel european, se constată că miniştrii de Finanţe sau premierii din ţările unde s-a realizat sondajul nu au avut de câştigat în credibilitate prin prezenţa lor şi dezbaterea acestui subiect la televiziune.
Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine
















12 Comentarii [+] Adauga un comentariu
Antena 3 si Realitatea TV bat campii zilnic pe acest subiect pe sistemul daca exista o stire rea da-o pe post daca nu e dar va fi da-o pe post iar daca nu e si nici nu va fi inventeaz-o si da-o pe post. Daca sunt prea multi bugetari guvernul n-a facut reforma si este rau, daca ii da afara vom avea somaj, scade consumul si va fi rau. Deci oricum o dai este rau. Dca nu ti-e rau inseamna ca nu stii ca iti e rau si iti spunem noi: ti-e rau!
Doar criza e mai tare ca gripa porcina !
Din 10 stiri (crime, mondenitai, pitipoance) 7 sunt despre criza iar eu unul m-am saturat. Am impresia cateodata ca suntem luati drept prosti, nu ca n-ar exista o minoritate...
Incerc sa o las mai moale cu teveu', oricum n-ai ce sa vezi, un subiect dureaza o luna, incepe cu maruta si se termina la diaconescu si asta daca avem noroc...
Uitati ceva SENZATIONAL, eu unul nu simt criza si nici nu cred in ea !
ha ,ha, ciza la romani?In Romania nu a fost ,nu este si nu va fi vreodata criza economca.Propun interzicerea cuvintului criza in mass media si colportorii arestati.
Criza e mentinuta artificial. Toti patronii vorbesc de criza sa nu mareasca salariile pentru un profit mai mare. La mine la firma se lucreaza 12 ore pe zi, inclusiv simbata si duminica pentru a putea onora comenzile.
Criza a fost declansata de mass-media din lipsa de stiri, adica au intors acest subiect si pe fata si pe dos, si pe stinga si pe dreapta, pina ce am intrat cu adevarat in criza. Dar criza are si partea ei buna: s-a terminat cu specula imobiliara, preturile imobiliarelor au scazut si vor mai scadea, asta nu a fost business imobiliar, a fost specula imobiliara.
Patronii sint incintati de acest subiect numit criza, ca sa nu mai mareasca salariile oamenilor si sa-i exploateze ca pe niste sclavi. Un exemplu este Cosmote, care are un profit urias in fiecare an, dar angajatii sint tinuti cu salarii de mizerie in timp ce sefii lor au salarii de mii de euro pe luna.
Ne-am saturat nu numai de discuțiile despre criza,ci și de cele despre crime,violuri,etc care ne incarca cu gandire negativa.Televiziunile au o atracție morbida in a prezenta astfel de știri cu lux de amanunte,care pe langa ca te infioara,mai servesc și drept exemplu unora cu aceste apucaturi.Domnilor,ne-am saturat de Basescu și de toate belelele ce ni le prezentți zilnic.Altceva chiar nu mai știți?Ii tot cainați pe actori ca nu sunt retribuiți corespunzator,de ce nu-i utilizați in realizarea unor emisiuni de divertisment,care sa ne mai descrețeasca frunțile?Toata lumea zice ca suntem un popor trist,pai cum * sa fim,cand oricum ne invartim,dam tot de aceleași crize,violuri crime......
Schimba atitudinea! Lasa-i pe vanzatori sa te caute. Tu iti alegi cea mai buna oferta fara stres si fara bani. Intra pe WWW.SOLICITARI.RO si intr-un minut adauga anuntul!
VEZI MISCAREASOCIALISTA RO
Cum cheltuiesc cei care sunt la putere sutele de milioane de euro pe care statul le colectează anual din enervanta taxă auto, instituită în 2007 de Sulfina Barbu ÅŸi care a cunoscut până acum atâtea versiuni că nimeni nu le mai Å£ine minte numărul? Răspunsul oficial, dat de cei puÅŸi să gestioneze tonele de euro, arată că s-au făcut programe educaÅ£ionale pentru copii, amenajări de parcuri, administrări de arii protejate.
de Alexandru Nastase
20/01/2010
Mai puţin de un sfert din sumele colectate a fost folosit. Restul o fi folosit ca o centură de siguranţă pentru economie...
Ce background vă mai putem oferi despre taxa auto, rebotezată în prezent taxă de primă înmatriculare? Am spus "taxă"? Este din multe puncte de vedere o amendă născocită de cei care ne conduc. În primăvara lui 2007, Sulfina Barbu, pe atunci ministrul Mediului ÅŸi Gospodăririi Apelor, ÅŸi Guvernul lui Călin Popescu Tăriceanu au observat că în România a crescut consumul ÅŸi, pe acest fond, tot mai mulÅ£i români îÅŸi permiteau să-ÅŸi cumpere o maÅŸină. În criză de bani, s-au gândit să exploateze acest aspect ÅŸi să-l transforme într-o sursă foarte suculentă de venituri la bugetul de stat. Mai are rost să enumerăm ÅŸirul interminabil ÅŸi grotesc de bâlbâieli care a urmat? Mai are rost să vă amintim de câte ori au venit cu câte o nouă variantă de taxă ÅŸi cum de fiecare dată argumentele pentru noua versiune erau exact opusul versiunii precedente? Mai este nevoie să vă amintim cum, după ce au fost daÅ£i afară de la guvernare de Tăriceanu, Sulfina Barbu ÅŸi PD-L au devenit, din iniÅ£iatorii taxei, cei mai de temut adversari ai ei? Cum, după revenirea la ciolan, o dată cu instalarea lui Emil Boc ca prim-ministru, au îndulcit din nou tonul la adresa taxei până atunci mult-hulite? Mai are rost să vă spunem că, la fiecare nouă versiune a taxei, Comisia Europeană ne-a ameninÅ£at cu diverse pedepse?
DE OCHII LUMII
Taxa auto, în nenumăratele ei forme de până acum, nu a fost niciodată o taxă de mediu. De fiecare dată, indiferent de denumire, a vizat numai autoturismele pe care românii ÅŸi le puteau permite: maÅŸini cu motor cu capacitate mică, număr redus de cai putere, preÅ£ până în 25.000 de euro. Vehiculele utilitare ÅŸi camioanele, utilajele agricole ÅŸi alte categorii de maÅŸini cu consum mare de carburant ÅŸi, deci, mari poluatori, nu au făcut niciodată obiectul de interes al acestei taxe pentru simplul motiv că în Å£ara noastră nu se vând prea multe. Acest lucru reiese ÅŸi din faptul că, până în 2008, banii din această taxă au mers la Ministerul FinanÅ£elor, iar destinaÅ£ia lor ulterioară - cum au fost folosiÅ£i - nu se cunoaÅŸte. Să vedem însă ce s-a făcut cu banii după ce s-a decis, de ochii lumii, că destinaÅ£ia lor trebuie să fie Ministerul Mediului.
SURSÄ‚ DE ÎMBOGĂŢIRE
În subordinea acestui minister funcÅ£ionează o extraordinară vacă de muls ÅŸi o sursă inepuizabilă de făcut averi: AdministraÅ£ia Fondului pentru Mediu. Este acea instituÅ£ie la care ajung toÅ£i banii ce se colectează pentru mediu în România. În 2008, aproape 1 miliard de lei noi a ajuns la Fondul de Mediu din taxa auto! La cursul de schimb de atunci, asta înseamnă peste 300 milioane de euro! În 2009, deÅŸi nu există încă estimări oficiale (este, evident, mult prea devreme!), suma se apropie de 700 milioane de lei, echivalentul a 160 milioane de euro! Cum s-au cheltuit cele 460 milioane de euro intrate în vistieria Fondului pentru Mediu? Am solicitat informaÅ£ii oficiale. Să începem cu anul 2009. S-au alocat bani pentru 17 proiecte aprobate între 2006 ÅŸi 2008 ÅŸi care se află încă în derulare: Centrul pentru colectarea deÅŸeurilor electrice, electronice ÅŸi electrocasnice la Piatra NeamÅ£, în valoare de 113.556 RON; realizarea staÅ£iei de epurare a apelor uzate, comuna Remetea, judeÅ£ul Harghita, în valoare de 3.882.000 RON; programul de educaÅ£ie ecologică Ecojunior, desfăşurat la Colegiul NaÅ£ional Roman Vodă din Roman, cu o valoare de 7.667 RON; o instalaÅ£ie de reducere a emisiilor de CO2 la vopsitoria fabricii din Mioveni Automobile Dacia, proiect în valoare de 15.447.217 RON; înfiinÅ£area unei staÅ£ii de epurare în comuna Cotnari, judeÅ£ul IaÅŸi, în valoare de 1.447.259 RON; desfăşurarea ÅŸcolii de ecologie Delta Fest de către AsociaÅ£ia Galaterra, proiect în valoare de 218.375 RON; extinderea staÅ£iei de epurare Åžtei, judeÅ£ul Bihor, investiÅ£ie în valoare de 1.114.383 RON; conservarea ÅŸi managementul habitatelor din RezervaÅ£ia "Calcarele din Dealul Măgura" Dobrogea, program derulat de Clubul Sporturilor Montane, în valoare 42.065 RON; managementul ariilor protejate din judeÅ£ul Satu-Mare, realizat de societatea Carpatin Ardeleană cu 155.150 RON; creÅŸterea conÅŸtientizării populaÅ£iei de pe Valea Deznei privind protecÅ£ia mediului, realizat la Grupul Åžcolar Industrial SebiÅŸ, cu 36.609 RON; amenajarea ravenei GhermăneÅŸti, judeÅ£ul Vaslui, proiect în valoare de 300.148 RON; stabilizarea ÅŸi consolidarea ravenei la drumul comunal 105 A - satul Laza, comuna Laza, jud. Vaslui, cu suma de 183.495 RON; realizarea unei linii de peletizare a deÅŸeurilor lemnoase ÅŸi a rumeguÅŸului verde la societatea MetalTrade International GalaÅ£i pentru suma de 896.191 RON; modernizarea sectorului de reciclare a deÅŸeurilor de ambalaje în vederea protejării mediului, realizată de societatea Somplast din BistriÅ£a pentru suma de 285.691 RON; acÅ£iuni combinate pentru administrarea ariei protejate PeÅŸtera Vântului conform planului de management, proiect desfăşurat de Clubul Speologilor Amatori cu 80.663 RON; protecÅ£ia Ariei Naturale Balta Suhaia, proiect atribuit Consiliului Local al comunei Suhaia, judeÅ£ul Teleorman, pentru 30.646 RON; un program de producere ÅŸi distribuÅ£ie a apei calde menajere cu panouri solare, realizat la Drobeta Turnu-Severin de firma Flora Sercom SA cu 61.241 RON. Totalul banilor alocaÅ£i este de aproximativ 23 de milioane RON, adică în jur de 6 milioane de euro din 160 milioane de euro încasaÅ£i.
Instituţiile cu bani, doar la PD-L
În 2008, Fondul de Mediu a dat bani pentru 12 proiecte de parcuri. Valoarea totală a proiectelor este de 6 milioane RON (puÅ£in peste 2 milioane de euro). Ce s-a făcut cu restul banilor, până la 400 milioane de euro? Oficial, ei există în bugetul Fondului pentru Mediu ÅŸi "aÅŸteaptă proiecte eligibile pentru a fi absorbiÅ£i". La Fondul pentru Mediu există depuse numai din partea organizaÅ£iilor neguvernamentale mii de proiecte care aÅŸteaptă de ani buni finanÅ£are ÅŸi cărora nici măcar nu li se răspunde. Fondul de Mediu a fost condus până în 2008 de liberalul Mihai Toti, iar acum ÅŸef mare este democrat-liberalul Vlad Marcoci. De menÅ£ionat că atât în alianÅ£a cu PSD, cât ÅŸi în cea cu UDMR (parafată în decembrie 2009), instituÅ£iile de mediu bănoase au revenit, fără excepÅ£ie, doar PD-L.