Scandalos: o bibliotecă aruncată în stradă. Cărţi şi manuscrise vechi de 400 de ani, la un pas de a fi distruse. Cine sare să apere „cartea homeless“

Scandalos: o bibliotecă aruncată în stradă. Cărţi şi manuscrise vechi de 400 de ani, la un pas de a fi distruse. Cine sare să apere „cartea homeless“ /// foto: Octav Ganea

Mai sunt şapte zile până când Biblioteca Pedagogică Naţională va fi azvârlită în stradă, iar Ministerul Educaţiei încă nu a găsit o soluţie concretă pentru a o salva. Ba chiar unii angajaţi din minister le-au transmis bibliotecarilor să-şi caute singuri sediu.

• "Oameni de la Direcţia de Patrimoniu au spus că ar fi bine ca directoarea bibliotecii să găsească singură un sediu adecvat. Dar e aberant să-l trimiţi pe director să caute! Cine-l bagă în seamnă pe director? Ministerul trebuie să rezolve situaţia, el are toate pârghiile!", ne-a spus Marius Nistor, preşedintele executiv al Federaţiei Sindicale Spiru Haret.

• "Am avut o întâlnire cu domnul ministrul pentru a găsi o soluţie concretă, căci nu e de tolerat ca o bibliotecă unică în ţară cu un fond de carte extraordinar de valoros să dispară pur şi simplu. Dar, în mintea unora, pesemne că biblioteca nu are importanţă. Pesemne că o văd doar ca pe o sursă de cheltuire a banilor şi atât. Problema sediului său este veche, de-a lungul anilor toţi miniştrii au venit pe aici, s-au tot perindat dar, cum au venit, aşa au şi plecat. Dacă va fi evacuată, biblioteca se va alege nu numai cu zeci de salariaţi fără serviciu, dar şi cu fondul de carte distrus. Căci s-a gândit cineva unde vor fi depozitate cărţile? Surse de informare valoroase pentru cadrele didactice vor dispărea, pur şi simplu", mai spune sindicalistul.

Ministerul promite sediu provizoriu până în 2012, apoi iar mutare şi alt sediu

Acum, ministerul se vede încolţit să plătească pentru o lună sau două imensa sumă de 20.000 de euro pe lună. Asta este chiria cerută, mai nou, de proprietarii Casei Istrate Micescu de lângă Cişmigiu, clădirea unde biblioteca îşi are sediul de jumătate de secol.

• "În perioada aceasta de o lună, cel mult două, cât va plăti chiria, ministerul va găsi un nou sediu bibliotecii. Acolo va putea sta până când se va termina construcţia noului sediu al Bibliotecii Naţionale a României, urmând ca apoi să fie mutată în noul sediu şi Biblioteca Pedagogică", ne-a declarat Melania Vergu, consilier în Ministerul Educaţiei.

Problema este că, până acum, s-au oferit numai soluţii provizorii, mai ales că noul sediu al Bibliotecii Naţionale are ca termen de finalizare anul 2012. În plus, mutate fiind dintr-o parte într-alta, cărţile şi manuscrisele vechi de 400 de ani se vor deteriora şi mai mult. În colecţiile sale, biblioteca are volume inestimabile: Biblia de la Bucureşti din 1648, dicţionar latin-grec din 1696, bucoavne din 1749 şi 1827, o "Gramatica rumână" din 1859 şi multe alte unicate.

"A apărut ideea de carte la saci, nu la raft"

Situaţia bibliotecii i-a indignat pe oamenii de cultură şi pe specialişti. "Dacă biblioteca va fi evacuată, înseamnă că de educaţia noastră, şi aşa în derivă, se va alege praful. Şi clar, nu poţi înlocui o carte sau o sală de lectură cu internetul, cea mai bună soluţie pentru cultură tot cartea clasică rămâne. Nu apar înţelepţi peste noapte, nu se face cultură pe Google. E cu totul altceva să verifici bibliografia ştiinţifică pe un original, să-i simţi forma şi mirosul", ne-a explicat dr Geo Stroe, preşedintele Academiei Dacoromâne. Cercetătorul principal Octavia Costea de la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei vede în bibliotecă un fel de Agora: "Această bibliotecă are avantajul de a fi intrat în mentalul colectiv, asociată ideii de Agora a parcului Cişmigiu. E foarte profund legată de cultura colectivă, cu atât mai mult cu cât nu ajută doar studenţii, ci şi la propăşirea ideii de educaţie, în general. Referitor la mutările de sedii, am observat că a apărut ideea de carte la saci, nu la raft. Observ că şi Biblioteca Naţională trece la saci. Din păcate, aceasta este o ruptură în mentalul colectiv, se rupe asocierea bibliotecii de centru şi totul apare ca o discontinuitate. Până la urmă, şi când faci curăţenie într-o casă şi muţi lucrurile de colo-colo, ele se deteriorează cu cel puţin 10%". La final, aminteşte că "din cărţile vechi citim, totuşi, lucruri foarte deştepte".

Fiul savantului Onisifor Ghibu: "Corespondenţa părintelui meu este unicat. Cum să se distrugă aşa ceva?"

Şi donatorii care au oferit bibliotecii cărţi şi manuscrise vechi se tem că, plimbate într-o parte şi în alta, donaţiile lor se vor uza şi mai mult. Inginerul Mihai Ghibu, fiul savantului Onisifor Ghibu, a donat bibliotecii tot fondul de corespondenţă al tatălui său. Restul, corespondenţa de familie, a donat-o Arhivelor Naţionale. După ce i-am explicat cum stau lucrurile cu ultimatumul de şapte zile acordat bibliotecii, inginerul Ghibu ne-a spus cu voce tremurândă că i se pare "foarte grav".

• "Eu am donat bibliotecii documentele în nişte cutii de carton din acelea de televizor, să stea bine. Apoi în plicuri, în ordine alfabetică. S-ar fi distrus să le duc în saci. Dar în depozitele lor nu este numai ce am dus eu, mai este mult şi de la alţii! Apoi, corespondenţa părintelui meu este unicat şi priveşte o personalitate foarte importantă din viaţa culturală a ţării. Cum să se distrugă aşa ceva?". Concluzia sa: nu este suficient să facem numai expoziţii şi târguri de carte, pentru ca apoi să ne lăudăm că astfel protejăm cartea. Trebuie să facem mai mult decât atât.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine