Studii trăsnite şi explicaţiile lor ciudate. Cu ce se ocupă cercetătorii: de ce cad frunzele, care purice sare mai mult, cât de sănătoase sunt femeile cu fundul mare

Studii trăsnite şi explicaţiile lor ciudate. Cu ce se ocupă cercetătorii: de ce cad frunzele, care purice sare mai mult, cât de sănătoase sunt femeile cu fundul mare

Femeile cu fundul mare sunt mai sănătoase decât cele cu posteriorul mic, puricii de pe câine sar mai mult decât cei de pe pisici, iar bărbaţii cu fraţi acasă au tendinţe homosexuale. Acestea sunt rezultatele unor studii realizate în ultima vreme de oamenii de ştiinţă

Nici studiile nu mai sunt ce-au fost. Săritura puricelui, lenjeria roşie, căderea frunzelor au devenit în ultimii ani subiect de cercetare pentru toţi cei aflaţi în generoasa categorie a oamenilor de ştiinţă. Aşadar, specialişti fiind, ei analizează subiecte de larg interes, elaborează teorii, iar la final se întâmplă să primească şi premii, în cadru universitar, la Universitatea Harvard. Anual, aici, la începutul lunii octombrie, membrii revistei umoristice Annals of Improbable Research organizează o ceremonie de decernare a premiilor Ig Nobel, o parodie a celebrelor Nobel. Primul premiul Ig Nobel a fost acordat în 1991 pentru cercetările care "nu pot sau nu ar trebui reproduse", realizări care "iniţial fac oamenii să râdă, şi care apoi îi lasă pe gânduri", potrivit BBC News.

Cercetări în topul râsului

Femeile cu fundul mare sunt mai sănătoase. Aceasta e concluzia unui studiu realizat de cercetătorii de la Oxford. Ditamai echipa de învăţaţi susţine că posteriorul, şoldurile şi coapsele mai mari sunt mai sănătoase întrucât grăsimea depusă în aceste zone protejează organismul de boli cardio-vasculare şi probleme de metabolism. În schimb, colacul de grăsime de la burtă nu oferă această protecţie, a conchis echipa de la Oxford, care a realizat acest studiu, publicat în International Journal of Obesity. O altă cercetare, de data asta a francezilor, a măsurat săritura puricelui. Astfel, s-a demonstrat cu cifre şi cu rigle că puricii de câine sunt capabili să sară la o înălţime de 25 de centimetri, iar cei de pisică sar doar 17 centimetri, ceea ce face ca primii sa fie mai uşor eliminaţi. De altfel, studiul a fost recompensat cu un premiu Ig Nobel pentru biologie, acordat cercetătorilor Marie-Christine Cadiergues, Christel Joubert şi Michel Franc. Un alt studiu care nu poate lipsi dintr-un top al celor mai inutile cercetări îl reprezintă cel al britanicilor de la Imperial College din Londra, care au analizat de ce cad frunzele toamna. Foioasele folosesc un mecanism celular elaborat, ce provoacă, toamna, desprinderea frunzelor, care vara sunt adevărate "celule solare", dar iarna devin inutile, potrivit studiului. Pe scurt, autorii cercetării au descoperit că mecanismul celular natural care provoaca înlăturarea frunzişului în lunile reci este determinat genetic.

Descoperirea lor vine după ce un studiu anterior, al profesorului Thomas Dorig, care explică cum se formeaza culorile frunzişului toamna. Se pare că frunzele devin galbene odată ce pierd clorofila, care generează energie, dar noua culoare atrage gândacii. Astfel, anumite specii de arbori produc un pigment roşu pentru a se proteja de insecte.

Rezultatele unui alt studiu, comandat de un vânzător de maşini la mâna a doua din Marea Britanie, a relevat că femeile ce conduc un BMW, cel mai probabil, poarta lenjerie sexy şi că "5 la suta din şoferii de sex masculin BMW ai mărcii poartă o curea". Mai nou, un studiu efectuat în Canada şi condus de cercetătorul Anthony Bogaert, arăta că homosexualitatea este influenţată de mecanisme fizice prenatale. Cu alte cuvinte, şansele unui bărbat de a avea o orientare sexuală către persoane de acelaşi sex sunt influenţate direct de numărul de fraţi biologici mai mari pe care acesta îi are. Fraţii acestuia trebuie să fie biologici, născuţi de aceeaşi mama, fără a conta însă dacă au crescut în aceeaşi casă sau nu.

INFO PLUS

Cine a mai primit IgNobel şi pentru ce

• O echipă de cercetători de la Universitatea din Porto Rico a primit Premiul Ig Nobel pentru chimie, pentru că a demonstrat că băuturile de tip cola sunt « spermicide eficace », la fel ca un grup de la Facultatea de Medicina din Taipei, care a demonstrat contrariul.
• Premiul pentru pace a revenit Comitetului elveţian de etică în biotehnologie non-umană, pentru ca a adoptat "principiul legal al demnităţii plantelor"
• Ig Nobel pentru fizică a revenit unor cercetatori care au demonstrat matematic că orice lucru care se poate încurca, respectiv fir de păr, cablu sau coardă, se va încurca
• Premiul pentru nutriţie a revenit unui duo de cercetatori anglo-italian, pentru un studiu asupra "modificării electronice a zgomotului făcut de chips-urile din cartofi astfel încât să pară că sunt mai proaspete
• La domeniul Arheologie, Astolfo Gomes de Mello Araujo şi Jose Carlos Marcelino au fost răsplătiţi pentru efortul de a demonstra că un mamifer, cunoscut sub numele de tatu, poate distruge descoperirile arheologice.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine