Suprafaţa împădurită a României - sub media europeană

Suprafaţa împădurită a României - sub media europeană

Doar un sfert din teritoriul ţării mai are pădure

Nivelul optim: 40% acoperire

Suprafaţa împădurită a României se situează sub media europeană de 30% şi sub limita ecologic necesară. La fel, această cifră se situează cu mult sub procentul minim, de 40%, determinat de condiţiile de relief şi climă ale ţării, potrivit unui studiu al Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS). În prezent, pădurile însumează aproape un sfert din teritoriul ţării.

În mai puţin de un secol, s-a tăiat jumătate din pădurea ţării

Spre comparaţie, până la sfârşitul secolului al 19–lea, pădurile acopereau 80% din întreg teritoriul României. Acestea se întindeau nu numai pe suprafaţa Carpaţilor, ci cuprindeau şi dealurile şi o mare parte din câmpii.

În ultimul secol şi jumătate, defrişările au avut un ritm halucinant, ajungându-se ca, la sfârşitul secolului al 19-lea, procentul de împădurire să se înjumătăţească. În intervalul 1829 -1922, aşadar în mai puţin de un secol, au fost defrişate peste 3 milioane hectare de pădure, mai ales la câmpie şi coline, procentul de împădurire reducându-se Ia 30%, în favoarea creşterii suprafeţelor agricole.

Înlăturarea monopolului turcesc asupra comerţului cu cereale intervenită în baza Tratatului de al Adrianopol (1829) a fost motorul care a declanşat masiva defrişare a pădurilor naturale de stejar, situate în special în Câmpia Română. Apoi, numai între cele două războaie mondiale s-au mai lichidat 1,3 milioane de hectare. Defrişări abuzive s-au făcut şi în perioada comunistă, prin depăşirea cotelor anuale de tăieri în foarte multe bazine hidrografice În 1948, România mai avea doar 28% pădure.

Călăraşi, Constanţa, Teleorman – sub 5% pădure

În prezent, doar 8–10% din câmpiile ţării mai sunt împădurite, iar dealurile – în proporţie de 15-30%. Iar în judeţele Călăraşi, Constanţa şi Teleorman, ponderea fondului forestier este de sub 5%. Drujba nu este singura ameninţare a pădurilor. În acest moment, un pericol foarte serios îl reprezintă doborâturile de vânt, iscate în urma furtunilor puternice. Au făcut istorie la acest capitol judeţele Harghita, Covasna, Mureş, Bistriţa-Năsăud şi Suceava.

Şi pădurile virgine au avut de suferit. În 1974, ele mai reprezentau circa 10-12% din întinderea totală a pădurilor. Ulterior, ponderea lor a scăzut până la aproximativ 5%, şi cam atât a rămas până în prezent.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine