Top 10 cele mai dese greşeli în dietă
Un duş cald, urmat de o ceaşcă de ceai aromat, te pot relaxa după o zi obositoare de lucru n Foto: Shutterstock
Croasantul pe post de mic dejun, pateurile la prânz şi două pahare de suc carbogazos la o masă se numără printre cele mai întâlnite scăpări de alimentaţie
Eşecul curelor de slăbire constă, de cele mai multe ori, în obiceiurile alimentare proaste. Medicii spun că atunci când observăm că am luat câteva kilograme în plus şi ne hotărâm să urmăm o dietă, cel mai indicat este să cerem sfatul unui specialist nutriţionist sau endocrinolog, care să alcătuiască un regim potrivit metabolismului nostru.
Iată câteva obiceiuri alimentare la care ar trebui să renunţăm, dacă dorim să ne menţinem silueta şi sănătatea.
1. La micul dejun, o cafea şi un croasant. „Este dificil să vă menţineţi până la prânz cu un asemenea mic dejun, deoarece în jurul orei 12, când secreţia de insulină este maximă, determinând scăderea glicemiei, vă va creşte pofta de mâncare şi nu vă veţi mai gândi la calitatea şi compoziţia alimentelor”, explică dr. Alin Popescu, medic specialist medicină sportivă.
Sfat: încercaţi să consumaţi la micul dejun cereale, fructe sau brânzeturi slabe alături de o legumă. Cornul ar fi bine să-l păstraţi doar pentru o dimineaţă de weekend.
2. Aveţi în geantă o ciocolăţică sau bomboane, în caz că vi se face foame. Specialiştii susţin că astfel de gustări sunt cauza săritului peste mese, lucru care duce la obiceiul de a ronţăi în special alimente bogate caloric.
Sfat: alegeţi-vă mai bine alimentele şi, dacă mai simţiţi nevoia să ronţăiţi ceva între mese, optaţi pentru un măr.
3. Consumaţi expresso concentrat, cu mult zahăr şi frişcă. „Nu faceţi decât să vă multiplicaţi numărul de calorii zilnice: două linguriţe de zahăr în ceaşcă şi cinci cafele pe zi sunt deja 200 calorii”, atrage atenţia dr. Popescu.
Sfat: adăugaţi eventual îndulcitori în cafea, dar fiţi atenţi şi la cantitatea acestei băuturi, deoarece cafeina poate provoca nervozitate şi agitaţie.
4. La prânz, un sandvici sau pateuri. Medicul recomandă ca sandviciul să nu aibă unt sau maioneză şi ne sfătuieşte să renunţăm la pateurile de orice fel, pentru că sunt foarte bogate în grăsimi.
Sfat: sandviciul ar trebui să conţină şuncă şi crudităţi, peşte sau pui cu salată, la care puteţi adăuga un suc natural de tomate sau grepfrut, apă plată sau minerală.
5. La serviciu, comandaţi cârnaţi, carne de porc, cartofi prăjiţi. „Dacă acest lucru se întâmplă rar (maximum o dată la două săptămâni), nu este o problemă, dar nu este recomandat să consumaţi acest meniu zilnic”, subliniază dr. Alin Popescu.
Sfat: optaţi pentru carne sau peşte la grătar, acompaniate de legume proaspete.
6. Începeţi masa cu mezeluri sau ouă cu maioneză.
Sfat: în loc de mezeluri, alegeţi jambon crud sau fiert degresat, brânză slabă sau un ou fiert (doar 80 calorii).
7. Consumaţi brânză de două ori pe zi. „Dacă porţia de brânză de la fiecare masă este foarte generoasă, riscaţi să aveţi în acea zi un total caloric foarte mare şi un aport crescut de grăsimi saturate”, explică medicul Popescu.
Sfat: dacă nu puteţi să renunţaţi la brânză, consumaţi-o la micul dejun şi nu depăşiţi 50 grame. O puteţi înlocui cu brânza slabă de vaci sau cu iaurt.
8. Mâncaţi multă pâine. Medicul spune că pâinea este un aliment care aduce un aport de glucide complexe şi satură foarte bine.
Sfat: „Nu există niciun motiv de a o suprima total. Consumaţi-o la micul dejun, dar reduceţi cantitatea la celelalte mese, mai ales la cină”, adaugă dr. Alin Popescu.
9. Beţi 2 - 3 pahare de suc carbogazos la o masă. Sucul dulce şi acidulat determină creşteri şi scăderi ale glicemiei, care cresc apetitul.
Sfat: înlocuiţi sucul cu apa plată sau minerală.
10. Alune, chipsuri sau biscuiţi cu bere. Inamicul îl reprezintă numărul paharelor de bere, vin sau pălincă asociate cu gustările bogate caloric - alune, chipsuri, biscuţi săraţi sau dulci (peste 500 de calorii pe 100 grame de produs).
Sfat: un ceai bun sau un duş cald te pot relaxa după o zi de muncă.
Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine













8 Comentarii [+] Adauga un comentariu
Eşecul curelor de slăbire constă, de cele mai multe ori, în obiceiurile alimentare proaste. Medicii spun că atunci când observăm că am luat câteva kilograme în plus şi ne hotărâm să urmăm o dietă, cel mai indicat este să cerem sfatul unui specialist nutriţionist sau endocrinolog
daca ceri sfaturi de la un astfel de doctor ajungi sef. inlocuiesti zaharul cu indulcitori[aspartam] ... bine doctore, destept baiat. cum sa mergi la doctori romani sa ceri sfaturi de nutritie? in primul rand sunt foarte putini specializati in adevaratul sens al cuvantului, iar apoi te jumulesc de bani pentru informatii mediocre disponibile gratis online.
rubrica asta se cheama sanatate, food and drink - de ce nu mancare si bautura?
ba, voi nu vedeti ca poza asta n-are nici o legatura cu articolul?!
ce conteaza! pozele cu pzde se pun la orice
de exemplu; sfatul 1: tara cu cel mai bun echilibru greutate/inaltime din lume este, cel putin la femei....franta ! de ce ? pai acolo nu mananca decat cafea si croissant dimineata, ca doar e patria lor.
asa ca doamna milena...mai usor cu prostiile.
in plus nu o sa uit niciodata trauma de la centrul medical unirea cand m-am dus sa vad un nutritionist. m-a jupuit la bani ca sa vad pe cartea de vizita ca tipa era medic cardiolog. in plus a fost cea mai fada/nesarata consultatie din viata mea. de aceea mi-o si aduc aminte dupa aproape '4 ani.
cele mai multe cazuri de exces ponderal (inclusiv obezitate) sunt provocate de dezechilibrul între aportul energetic (respectiv hranäƒ) åŸi consumul caloric (efort fizic), fäƒräƒ însäƒ a exista o boaläƒ de fond, în special o problemäƒ endocrinäƒ (în ciuda faptului cäƒ mulå£i pacienå£i au impresia cäƒ “suferäƒ cu glanda”). doar un mic procent dintre pacienå£ii obezi au un substrat patologic care a condus la excesul de greutate. cei mai mulå£i supraponderali sunt produsul unui stil de viaå£a defectuos, marcat de o alimentaå£ie incorectäƒ åŸi excesiväƒ, precum åŸi de lipsa activitäƒå£ii fizice.
cui ne adresam pentru a slabi?
iata mai jos cele mai frecvente “adrese”:
• medicul de familie
în mod normal, orice medic de familie ar trebui säƒ poatäƒ rezolva un caz de obezitate. în curricula de pegäƒtire a medicilor de familie existäƒ åŸi capitolul “obezitate”. din päƒcate, prea puå£ini medici de familie aprofundeazäƒ abordarea practicäƒ a acestei probleme. principiile de bazäƒ le åŸtiu aproape toå£i pacienå£ii. ei au nevoie de soluå£ii concrete, iar medicii de familie, fäƒräƒ a generaliza, nu au nici timpul, nici räƒbdarea åŸi de multe ori nici priceperea de a concepe un program coerent de scäƒdere în greutate.
• medicul specialist endocrinolog
tradiå£ional, persoanele cu obezitate sunt îndrumate cäƒtre medicul specialist endocrinolog. acesta este cel mai în mäƒsuräƒ säƒ facäƒ diferenå£a între obezitatea de aport åŸi o eventualäƒ problemäƒ hormonaläƒ care a condus la excesul ponderal. în aceastäƒ a doua situaå£ie, endocrinologul are pregäƒtirea mecesaräƒ pentru a prescrie åŸi urmäƒri un tratament adecvat. evident, cazurile de obezitate provocate de exces alimentar åŸi sedentarism nu pun probleme endocrinologului åŸi poate cäƒ de aceea existäƒ o tendinå£äƒ de a fi väƒzute ca “banale” (din nou, fäƒräƒ a generaliza). de multe ori, pacientul pleacäƒ acasäƒ cu o hârtie pe care sunt tipäƒrite câteva principii generale privind un stil de viaå£äƒ säƒnäƒtos, ceea ce nu reprezintäƒ o rezolvare a problemei, deoarece oamenii simt nevoia unei soluå£ii concrete, care în timp säƒ le rezolve problema cu greutatea åŸi concomitent säƒ conducäƒ la modificarea stilului de viaå£äƒ.
• medicul specialist în diabet, nutriå£ie si boli metabolice
acest specialist este numit în românia “medic nutriå£ionist” åŸi are pe deplin pregäƒtirea necesaräƒ pentru a trata un pacient cu exces ponderal. în cele mai multe situaå£ii ei sunt ocupaå£i cu cazuri mult mai solicitante – pacienå£i bolnavi de diabet zaharat insulino-dependent si insulino-independent, diverse boli metabolice cu evolutie grava.
• medicul specialist in medicina sportiva
în lumea sportului, în special în cazul anumitor ramuri sportive, existäƒ o legäƒturäƒ foarte strânsäƒ între greutate åŸi performanå£äƒ, aåŸa cäƒ medicul specialist în medicinäƒ sportiväƒ are pregäƒtirea necesaräƒ pentru a gestiona cazurile în care se impune scäƒderea în greutate. mai mult decât a recomanda un regim alimentar, medicul sportiv poate face o evaluare fizicäƒ exacta a pacienå£ilor la care efortul fizic de un anumit tip ar putea fi contraindicat temporar sau definitiv.
• nutriå£ionistul
în alte å£äƒri, nutriå£ioniåŸtii reprezintäƒ o categorie profesionaläƒ de sine stäƒtäƒtoare, formaå£i prin studii universitare, fäƒräƒ a fi neapäƒrat medici la bazäƒ (însäƒ studiile lor se suprapun într-o oarecare mäƒsuräƒ, cu cele ale medicilor). de asemenea, existäƒ posibilitatea de specializare în nutriå£ie prin programe speciale postuniversitare. o categorie aparte o reprezintäƒ nutriå£ia sportiväƒ, care se adreseazäƒ în mod particular sportivilor de performanå£äƒ. în românia, profesia de “nutriå£ionist” nu existäƒ în nomenclatorul profesiilor, ceea ce lasäƒ cale liberäƒ oricui säƒ se autointituleze astfel, chiar dacäƒ nu are niciun fel de pregäƒtire de specialitate. în mod normal, nutriå£ionistul (ca profesionist acreditat de cäƒtre un organism internaå£ional) este profesionistul cel mai în mäƒsuräƒ säƒ analizeze alimentaå£ia unei persoane åŸi säƒ facäƒ recomandäƒri adecvate. el va face urmäƒrirea pe termen lung a regimului alimentar recomandat åŸi, în colaborare cu alå£i profesioniåŸti (antrenor, psiholog, medici de alte specialitäƒå£i) va rezolva problemele de greutate ale pacienå£ilor säƒi, oferindu-le åŸi educaå£ia nutriå£ionaläƒ pentru un stil de viaå£äƒ säƒnäƒtos.
• psihologul
psihologul reprezintäƒ o componentäƒ extrem de importantäƒ a echipei care trebuie säƒ se ocupe de o persoanäƒ supraponderaläƒ, însäƒ de multe ajutorul lui deosebit de preå£ios este neglijat sau chiar in anumite situatii neacceptat de cäƒtre pacient. în multe situaå£ii, psihologul are cea mai importantäƒ misiune în lupta cu kilogramele – degeaba stabileåŸte nutriå£ionistul o dietäƒ åŸi antrenorul un program de antrenament, dacäƒ pacientul nu este pregäƒtit la nivel psihic säƒ le accepte åŸi säƒ le aplice. multe obezi ajung în aceastäƒ situaå£ie pentru cäƒ se folosesc de mâncatul excesiv pentru a compensa anumite lipsuri, traume sau frusträƒri din viaå£a lor. psihologul, în special cel cu pregäƒtire åŸi experienå£äƒ în consilierea pacienå£ilor cu tulburäƒri ale alimentaå£iei, îi pot ajuta pe aceåŸtia säƒ îåŸi depäƒåŸeascäƒ blocajele åŸi îi învaå£äƒ säƒ îåŸi stäƒpâneascäƒ emoå£iile negative aflate în relaå£ie cu mâncatul (åŸi aversiunea pentru miåŸcare).
• antrenorul de fitness, aerobic, taebo, pilates etc.
antrenorul este o un element foarte important în “ecuaå£ia&rdqu o; scäƒderii în greutate, acoperind partea de efort fizic, componentäƒ esenå£ialäƒ åŸi absolut necesaräƒ nu numai pentru släƒbire, dar åŸi pentru menå£inerea stäƒrii de säƒnäƒtate. antrenorul are pregäƒtirea necesaräƒ pentru a conduce pacientul printr-un program de antrenament adaptat la necesitäƒå£i åŸi posibilitäƒå£i. unii antrenori au åŸi noå£iuni de nutriå£ie, însäƒ este categoric de preferat säƒ colaboreze cu specialistul nutriå£ionist, läƒsându-i acestuia în grijäƒ alimentaå£ia pacientului.
• alå£ii (consultanå£i åŸi consilieri în nutriå£ie)
de cele mai multe ori, sub aceastäƒ denumire se ascund spersoane fäƒräƒ niciun fel de studii de specialitate, profitând de lipsa de informare a publicului. fie cäƒ fac parte din reå£ele de distribuå£ie a unor suplimente nutritive, fie cäƒ åŸi-au construit o imagine de “guru” profitând de naivitatea oamenilor, în cele mai multe cazuri aceåŸtia nu reprezintäƒ surse de informare demne de a fi luate în seamäƒ åŸi cu atât mai puå£in nu sunt specialiåŸti cäƒrora ar trebui säƒ li se adreseze cei care au nevoie de consiliere în nutritie si scadere in greutate.
la noi nutritia nu e unde ar trebui sa fie dar exista si oameni ok! de ce sa generalizam? si nu neaparat la cmu, medsana, medicover etc. etc..........