Uimitoarea călătorie a lui Ion B. din ghena de pe Moşilor la Londra

În ianuarie 2010, lucrările lui Ion Bârlădeanu vor fi expuse la Paris, la galeria Anne de Villepoix /// Foto: Gândul/Ovidiu Micsik

HBO va difuza în premieră, pe 17 decembrie, documentarul "Lumea văzută de Ion B.", povestea celui care a ajuns, dintr-un om al străzii care trăia la o ghenă de gunoi, unul dintre cei mai importanţi artişti români contemporani

Miercuri, la patru fix, Ion Bârlădeanu ajunge la uşa galeriei H'Art, a lui Dan Popescu, cel care l-a descoperit, ca să pună la punct câteva detalii legate de documentar. Trage după el un cărucior cu afişe electorale, din care vrea să facă următoarele colaje: "Nu vă uitaţi la mine că-s îmbrăcat aşa, colajele mele au stat la Londra lângă Varhol (n. r. Andy Warhol), lângă Duncap (n.r. Marcel Duchamp)", spune nea Ion, un bătrân de vreo 60 de ani, jenat de pălăria ponosită şi cămaşa îmbătrânită. Dar să vezi tu cu ce pălărie a fost la Basel, la târgul de artă, unde le-a spus galeriştilor "Ich Name John Bârlădeanu, Ion în româneşte" şi şi-a expus colajele, iar galeriştilor le-a plăcut atât de mult încât va avea, pe 14 ianuarie 2010, expoziţie la Paris, la Anne de Villepoix.

E ateu, dar merge la biserică

Dar când l-a cunoscut Alexander Nanau, regizorul documentarului "Lumea văzută de Ion B.", era un om înfrânt. Stătea într-o ghenă la Moşilor, unde oamenii îi aruncau gunoaie în cap şi îi dădeau de mâncare, iar el le bătea covoarele şi le dădea zăpada din cale. "La începutul filmului, vezi un om ajuns la fundul sacului, de o sută de ani, iar la final, la Basel, un om întinerit, un om care şi-a câştigat respectul de sine. E frumos când vezi asta, când vezi că i-ai dat ceva omului pe care îl filmezi, când vezi că şi el a câştigat ceva", se bucură regizorul Alexander Nanau. Primul care l-a găsit a fost artistul Ovidiu Feneş, care căuta la o ghenă din Moşilor nişte maculatură pentru colaje. Ion Bârlădeanu i-a zis că şi el e artist şi i-a arătat cinci geamantane pline de colaje, dintre care unele făcute în anii '70, cu decupaje din revistele româneşti şi din cele străine, aruncate de nomenclaturişti. Iar Feneş l-a adus şi pe galeristul Dan Popescu să-l vadă, care i-a dat, după aceea, o garsonieră şi o rentă, ca să nu mai stea între gunoaie. "E băiat bun Copilu'(n.r. aşa-i zice lui Ovidiu Feneş), dar nu-mi place că e religios, eu sunt ateu", ştie peste ce nu poate să treacă nea' Ion. "Dar te duci la biserică!", i-o întoarce galeristul Dan Popescu. "Ei, pentru arhitectură. Am văzut la în Elveţia o biserică, mi-a plăcut mai mult decât expoziţia", se apără Bârlădeanu.

Pop-art în România comunistă

Regizorul Alexander Nanau, care l-a filmat timp de un an, a rămas fascinat: "Bârlădeanu făcea pe vremea comunismului pop-art, era perfect conectat la arta care se făcea în timpul său în străinătate, fără să fi ieşit vreodată din ţară. Era extraordinar de bun, în condiţiile în care în comunism pop-artul era considerat o artă decadentă. El e adevăratul disident, e un om ţinut toată viaţa la marginea societăţii, dar căruia îi curge talent prin vene şi care n-a făcut compromisuri". Tatăl lui Ion Bârlădeanu a făcut colectivizarea în satul Zăpodeni, din judeţul Vaslui, şi de el a fugit artistul când a plecat de acasă. A fost o vreme la Şcoala Populară de Arte din Bucureşti, dar a fost nevoit să renunţe: "Beam mult şi nu mă prea spălam", nu ţine el secret motivul. A vrut să fie actor şi regizor, dar n-a putut, aşa că s-a apucat de propriile lui filme, colajele, la care lucra noaptea, iar ziua se ducea la muncă. Numai comunist n-a fost, că în rest a fost de toate, de la paznic la gropar şi scriitor pe cruci. Iar în ultimii ani a locuit într-o ghenă de gunoi, atât de umilit şi bătut de soartă, încât a vrut să se spânzure.

"În timpul filmărilor, l-am dus acasă, la Zăpodeni, unde nu mai fusese de 20 de ani. Şi acela e momentul în care îşi recapătă demnitatea de sine. Se duce la mormântul mamei sale şi acela e momentul în care se confruntă cu trecutul şi le spune părinţilor lui că nu l-au înţeles, că au crezut că nu e bun de nimic, dar ei sunt morţi, iar el e în viaţă", povesteşte Alexander Nanau.

INFO PLUS:

"Băsescu e cel mai bun rău din lume"

În galeria H'Art, lui Dan Popescu îi sună telefonul pe muzica intonată la venirea şefilor de stat străini. Ion Bârlădeanu, care are opinii politice clare, sare imediat cu gluma: "Ce s-a întâmplat? A câştigat alegerile Geoană?". Duminică a fost şi el la vot, să aleagă între "două rele". "Băsescu e cel mai bun rău din lume", râde Ion B.

Vezi aici galeria foto cu lucrările lui Ion Bârlădeanu

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine