Ungurii care au cucerit Vestul

de Robert BĂLAN Postat la: 12.06.2008 19:28 Ultima actualizare: 19.10.2011 03:58

Attila Bartis

Ambii sunt născuţi la Târgu Mureş, ambii au plecat din Transivania în anii ’80

Au fost publicaţi recent şi în limba română

Attila Bartis şi Gyorgy Dragoman sunt doi dintre cei mai apreciaţi, premiaţi şi traduşi scriitori est-europeni ai momentului. Ambii sunt născuţi la Târgu Mureş, ambii au plecat din România în anii ’80. Transilvania este scena în care se desfăşoară multe episoade din scrierile lor, nu pentru că vreunul din ei ar scrie autobiografie, ci pentru simpul motiv că acolo şi-au petrecut copilăria şi adolescenţa.

Ambii autori au fost publicaţi recent şi în limba română. Dragoman a fost tradus pentru prima oară. În ceea ce-l priveşte pe Bartis, este a doua carte din opera sa care se găseşte şi în librăriile româneşti. În 2006 a mai apărut la noi Tihna, romanul care i-a adus consacrarea. Recent în librării a intrat şi Plimbarea, romanul de debut al maghiarului născut în 1968 şi plecat din România în 1984. Plimbarea este povestea unui copil orfan, victimă a conflictelor ideologice de la sfâşitul secolului XX. Romanul, care se petrece cândva între revoluţia maghiară şi perioada postcomunistă, este relatarea maturizarii sale. 

Cum creşte un copil al cărui tată este „reeducat” la Canal

Gyorgy Dragoman este născut în 1973. Când tatăl său a fost dat afară de la Universitate în 1988, Dragoman a plecat alături de familie în Ungaria. Ca scriitor a debutat în 2002 cu Cartea des-facerii.

A urmat piesa Niciunde, pentru ca în 2005 să publice Regele Alb, roman distins cu două importante premii maghiare şi tradus în toată lumea. Acesta este şi romanul apărut recent în librăriile româneşti.

Regele Alb este o colecţie de povestiri care ar putea fi citite şi separat. Împreună, însă, alcătuiesc parcursul a unui an şi jumătate din viaţa unui copil de 11 ani. Dzsata, personajul principal, face ceea ce fac copiii de vârsta lui: merge la şcoală, se joacă, are probleme cu copiii mai mari, cu profesorii, caută comori, încearcă să le facă pe plac şi mamei şi bunicului care sunt certaţi. Însă, dincolo de întâmplările amuzante sau triste ale acestui băieţel, sunt în cartea lui Dragoman: descrierea unui sistem politic şi social, influenţa acestuia asupra vieţii de familie, drama unui copil nevoit să crească fără tatăl care este “reeducat” la Canal.

Bartis se află în prezent în România pentru a-şi lansa volumul. După lansarea de la Bucureşti, vineri, scriitorul maghiar va ajunge şi în oraşul natal. Dragoman se află, în prezent,într-un turneu de promovare a Regelui Alb în America.  Promite, însă, că va veni la toamnă şi în România.

 

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine


 

 

Urmareste Gandul.info prin:
facebook
twitter
RSS  | mobil

12 Comentarii [+] Adauga un comentariu

#1 gandul.info 12.06.2008 22:51

Attila Bartis şi Gyorgy Dragoman sunt doi dintre cei mai apreciaţi, premiaţi şi traduşi scriitori est-europeni ai momentului. Ambii sunt născuţi la Târgu Mureş, ambii au plecat din România în anii ’80. Transilvania este scena în care se desfăşoară multe episoade din scrierile lor

 
#2 plesa 14 words 12.06.2008 22:51

toti ungurii la canalul dunare-marea neagra 2! si de data asta va fi o editie buna!!!

 
#3 plecatul' 12.06.2008 23:46

ma bucur ca s-au realizat afara. cine stie, daca ramaneau locco ( rromanistan) ajungeau ca si **** bela sa linga talpi la bukale pentru a fi "brainwashed" sa devina "roman" verde din valachia.

 
#4 Influenta valaha 13.06.2008 09:48

se vede ca au copilarit si au primit scoala in romania, nu degeaba elevii romani sunt printre primii in toate concursurile internationale :)). si e foarte bine ca au plecat, sper sa emigreze cat mai multi maghiarofoni din romania, pacat ca in tara lor mama sunt tratati ca unguri second-hand. insa succesul unor poate ii va atrage si pe altii acolo. ungurii sa plece dincolo de tisza, romanii le cumpara satele si orasele pana la tisza si revenim la normal. cat despre gheorghe dragoman, e valah maghiarizat, dragomanii erau dregatori la curti romanesti si balcanice, traducatori. e familia unui valah destept care stia limbi straine si treptat a fost "maghiarizat" ca alti sute de mii, ca o parte din secui, etc. insa dragoman e nume valah !

 
#5 Szabo 13.06.2008 09:53

pai verii astia au cucerit "estul" nu vestul, vestul l-au cucerit valahii, la cannes, la paris, la berlin, la roma, cu premii mari, cu greutate :)))) tot valahii sunt mai mari artisti, la muzica, la filme, la pictura, la sculptura (constantin al lor are muzeu in centrul parisului, n-am auzit de ungur sa aiba asa ceva). eu cred ca noi maghiarii stim sa scriem poezie, acolo ne putem compara cu romanii, in rest, n-avem cu ce.

 
#6 plesa 14 words 13.06.2008 11:37

nu exista valahi maghiarizati. si daca exista s-o dovedeasca prin test adn, nu altceva.

 
#7 Nae 13.06.2008 22:57

plesa 14 words la 13.06.2008 11:37

nu exista valahi maghiarizati ?? privestete-n oglinda, intreba-te de cate generatii esti maghiarizat. cere confirmare si de la "ungurul dragoman".

 
#8 Nae 13.06.2008 22:58

plesa 14 words la 13.06.2008 11:37 nu exista valahi maghiarizati ??(scuze) priveste-te-n oglinda, intreba-te de cate generatii esti maghiarizat. cere confirmare si de la "ungurul dragoman".

 
#9 Chris 13.06.2008 23:04

bravo lor!
cat mai multe succese! cum ma bucur pt. un roman asa ma bucur si pt. un maghiar din romania!
sunt mult mai multe lucruri care ne leaga, decat cele care ne despart. am intalnit oameni extraordinari in randul maghiarilor. in general, sunt un popor educat si cu aspiratii intelectuale.
mult succes, baieti!

 
#10 altcineva 14.06.2008 10:20

nu exista valahi maghiarizati?numele acesta-dragoman-e neaos unguresc

 
Vezi toate »

Adauga un comentariu

Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Gândul. Campurile marcate cu rosu nu sunt valide! Comentariul a fost adaugat!

Cod captcha invalid!

Introdu numarul din imagine:
Versiune mobil | completa