|
FILM Sâmbătă, ora 22.00, pe PRO CINEMA,
CTP îţi recomandă filmul „E pericoloso sporgersi“
de Cristian Tudor POPESCU | 06 NOIEMBRIE 2009
Unul dintre cele mai bune filme româneşti din toate
timpurile
Regizorul Nae Caranfil, la filmări /// Foto: Publimedia/Laszlo Raduly
La Mall rulează Amintiri din Epoca de Aur al lui Cristian Mungiu
& friends. Merită să-l vedeţi, aşa cum ziceam tot în cadrul
acestei rubrici. Dar primul film de soiul acesta l-a făcut Nae
Caranfil în '92-'93, pe un protoscenariu scris de el însuşi înainte
de '89. Se numeşte "E pericoloso sporgersi", după inscripţia pusă
pe vremuri la baza geamurilor vagoanelor CFR în italiană, germană
şi franceză: "Nu vă aplecaţi în afară". Un film excepţional după
părerea mea, care nu poate lipsi din niciun top al filmelor
româneşti din toate timpurile. Filmând la Caracal epoca Ceauşescu,
cu un har al povestirii cinematografice pe care nu îl are nici un
alt regizor român, Nae Caranfil răspunde unor întrebări puse în
proză de Mircea Cărtărescu: "Cui îi păsa de UTC, de televizor sau
de ziare? Cine făcea cel mai mic efort ca să înţeleagă lumea în
care trăia? Magnetofonul, ceaiurile, discurile jerpelite, revistele
porno erau realitatea. Unde era suferinţa?"
Din când în când, în cinematografia română se produce o venire
în fire, o dezmeticire. Ea apare după lungi perioade de
bezmeticire, în care cineaştii se izbesc ca nişte muşte ameţite de
geamurile murdare fabricate de ei înşişi. În bâzâitul general, o
voce, de obicei a unui regizor de 30 şi ceva de ani, spune deodată:
"Alo, domnilor, de fapt despre ce naiba vorbim noi aici?"
Tânărul Nae (avea pe atunci 33 de ani) se înscrie la cuvânt după
Lucian Pintilie cu "Reconstituirea", în 1970, şi Mircea Daneliuc cu
"Probă de microfon", în 1981, pentru a rosti, încă din 1993, acest
necesar: "Despre ce vorbim?"
Despre o Românie a anilor '80 plină de torţionari
electronizaţi, ieşind din catacombe să hărţuiască cetăţenii, despre
grupuri de rezistenţă în munţi conduse, eventual, de Nicolae
Manolescu sau Gabriel Liiceanu, despre pactul cu Satana, semnat cu
hemoglobină, într-un decor baroc? "Hai să-nnebuneşti!", cârâie un
personaj din film la auzul unor "texte" asemănătoare, dar de semn
opus.
România caracaleană a lui Caranfil, un fel de fiică miserupistă
a celei caragialene, sugerează o constatare de bun-simţ: în anii
'80, la noi era - în lipsă de altceva - mai mult timp pentru
dragoste decât acum. Era pe-atunci o cotârceală naţională pe
cinste, o, ce ploaie şi ce vânt! Acum suntem ocupaţi să ne
împatronăm, să ne managim, să facem politică, afaceri, bani. După
excitaţia video la liber, s-a dus amorul, a rămas violul. Iar
Satana tinerilor de-acum 10 ani era un fel de Aghiuţă, adică tot un
drac, dar mai vesel.
Umorul ţâşneşte din scenele şi dialogurile imaginate de Nae
Caranfil ca un şuvoi cald şi binefăcător. Râzi cu lacrimi, sănătos,
neintelectual. (Subtitrarea în franceză nu face decât să pună în
evidenţă pierderile uriaşe suferite de film prin traducere - cum să
transpui într-o limbă de circulaţie ziceri quintesenţiale pentru
decenii din viaţa poporului român ca: "Fii cu ochii pe ea ca pe
butelie!"?
O singură dată râsul îngheaţă, dar e de-ajuns: când actorul Jean
urlă în goana trenului, desfigurat de ură, la soţia prietenului
său, care nu vrusese să-i cedeze: "Bărbat-to spune bancuri politice
pe scenă, tu ai relaţii cu străinii, o să vă torn pe-amândoi de nu
vă vedeţi!..." Aici se văd coarnele diavolului mare, clocind în
fiecare dintre noi, mai solzos şi mai negru decât toate
Securităţile şi poliţiile.
Aceasta e ţara în care, peste câţiva ani mai târziu, va fi
"izbucnit" Revoluţia. Dincolo de râsete, acest film induce pentru
mine un adevăr crunt: Revoluţia din '89 a fost un accident, o
paranteză în istoria noastră, o boală scurtă şi violentă,
provocată. Starea de revoluţie nu reprezintă acest popor - de-ajuns
să ne uităm acum în jur ca să avem confirmarea deplină.
|
Postat de maria la 5.11.2009 22:14
nu se putea sa nu ne indulceasaca seara, DOMNUL CRISTIAN TUDOR POPESCU cu ceva pe cit de adevarat,pe atit de tragic.!CU RESPECT, FELICITARI SI MULTUMESC!