|
Somnul televiziunii naşte monştri pe internet
de Diana POPESCU | 07 AUGUST 2007
Aţi auzit de „Noră pentru mama”? Era un reality-show născocit de Kanal D (sau preluat de undeva, din zări turceşti), în care o seamă de mame plus o bunică îşi codoşeau cu pricepere puişorii. O duzină de băieţi (plus mămicuţele aferente) şi tot atâtea fete au pătimit vreo 15 săptămâni într-o casă gen Big Brother.
De fapt, chiar în casa defunctului Frate cel Mare de la Prima. Ca să vă faceţi o idee despre succesul emisiunii, trebuie menţionat că înşişi lucrătorii la „Noră pentru mama” făceau comanda la taxi dând drept adresă „Casa Big Brother”. Dacă ar fi folosit noul nume de cod, ar fi avut semnificativ mai mult de aşteptat, până ce vreun taximetrist se dumirea despre ce e vorba.
Revenind la show-ul de la Kanal D, găzduit şi moderat de Gabriela Cristea, el a fost o (prea) lungă ciorbă catodică, în care un bucătar plictisit a aruncat ce ştia că înghite pe nemestecate publicul fără pretenţii: intrigi, bălăcăreli în direct sau înregistrate, pretinse idile cu durată meteorică, combinări şi combinaţii, trădări şi dezamăgiri, tot tacâmul. Miza era mare: cuplul câştigător, votat de telespectatori, se alegea cu o sumă frumuşică şi, „cel mai important”, cu o relaţie care să dureze o viaţă. După cum s-au comportat concurenţii, e de presuspus că învingătorii au împărţit banii şi s-au despărţit ei înşişi imediat ce emisiunea a luat sfârşit.
Dar „Noră pentru mama” s-a terminat doar pentru unii. Pentru aceia care n-au imaginaţie ori spirit întreprinzător. Pentru aceia care nu se mulţumesc cu ce le bagă în traistă Dumnezeu sau vreo echipă de televiziune, lucrurile iau întorsături dintre cele mai favorabile.
Chiar dacă nu au câştigat competiţia, Bris şi mama lui, doamna Felicia, se hrănesc în continuare din gloria care, în mod normal, ar fi trebuit să fi apus deja. Nu e vorba doar de trecătorii care-i mai recunosc pe stradă ori de puştii care le cer autografe. Ci de un blog, pe care cei doi şi l-au deschis de curând.
Istoria blog-ului lor e, la rândul ei, extrem de amuzantă. Pe blogul său, scriitorul Florin Lăzărescu, povesteşte cum s-a întâlnit cu doamna Felicia, cu care e vecin de bloc de-o viaţă. Din una în alta, a aflat că femeia e marcată de experinţa show-ului televizat şi că a scris şi o carte despre asta. Lăzărescu n-a avut de lucru şi i-a sugerat, în glumă, să-şi facă şi un blog. „În câteva ceasuri, a apărut şi blogul”, remarca, surprins, romancierul. Mai surprins a fost să constate că blogul celor doi e mai accesat decât cel al lui Adrian Năstase. În plus, spre deosebire de fostul premier, pe Bris şi mama lui nu-i înjură lumea atât de mult.
Dar cu ce te poţi alege intrând pe blogul ex-concurenţilor de la „Noră pentru mama”? Cu „ceea ce camerele de filmat n-au reuşit niciodată să surprindă în timpul show-ului” şi, cireaşa de pe tort, „ceea ce nu vor surprinde niciodată afară”. Slavă Cerului! Fiindcă mostrele de sinceritate inedită livrate pe blog fac parte din categoria celor de care te-ai lipsi cu plăcere. Ca de pildă, perioada „de-a dreptul romantică” din viaţa lui Bris, în care omul a mers în Deltă. „Am avut şi norocul să găsim nişte gazde extraordinare care ne-au umplut de delicatese în mare parte din peşte (în prima zi, am mâncat la prima masă, 5 farfurii de ciorbă!)”. Dacă nu v-a convins relatarea doldora de poezie, există ataşată şi o fotografie cu castronul plin cu zeamă şi peşte, plus ardeii iuţi, aşezaţi regulamentar pe o altă farfurie.
Amatorii de răsfăţuri suplimentare sunt invitaţi la adresa feliciabris.wordpress.com, unde vor găsi alte şi alte aspecte de maxim interes din viaţa palpitantă a unui star.
Cineva vorbea despre „celebritatea de 15 minute”. Asta se întâmplă cu nechemaţii de la Hollywood, care nu mai stăruiesc în întreprinderile lor artistice. Românul care a dat nas în nas cu faima, după ce o viaţă a fost „un oarecare”, ştie că e de datoria lui să-şi prelungească gloria cu alte 60 de secunde.
|
Postat de gandul.info la 7.08.2007 00:19
Aţi auzit de „Noră pentru mama� Era un reality-show născocit de Kanal D (sau preluat de undeva, din zări turceşti), în care o seamă de mame plus o bunică îşi codoşeau cu pricepere puişorii. O duzină de băieţi şi tot atâtea fete au pătimit vreo 15 săptămâni într-o casă gen Big Brother.