20 DE ANI DE LIBERTATE. Tu ce ai făcut cu libertatea ta? Cei 86 de revoluţionari morţi la Televiziune – îngropaţi în hârtii

86 de oameni au murit în 1989 apărând Televiziunea /// Foto: Reuters/Petar Kujundzic

La 20 de ani de la Revoluţie, Pro Tv Gândul şi Ziarul Financiar, Mediafax se întorc în timp şi difuzează, în perioada 15-25 decembrie, filmul, pe zile, al evenimentelor de atunci, descriind emoţia şi tensiunea eliberării naţionale de la sfârşitul lui 1989. Poveştile prezentate de Pro Tv arată că nimic nu a fost în zadar şi că, indiferent de răspunsul la întrebarea cine a tras în cine, în decembrie românii au recăpătat controlul asupra propriului destin. Şi prin poveştile care vor fi difuzate între 25 şi 31 decembrie, postul tv va arăta ce au făcut, în ultimii 20 de ani, românii cu libertatea lor. Pe 17 decembrie, armata deschide focul. 40 dintre victimele de la Timişoara sunt duse la Bucureşti pentru incinerare, iar familiilor ar trebui să li se spună că morţii au fugit din ţară.

Procurorii militari au finalizat mare parte din dosarele constituite în urma evenimentelor din decembrie 1989, care au avut loc în marile oraşe ale României, singurele importante rămase fiind cele referitoare la victimele din zona Televiziunii Române şi a Radioului

Numărul total al persoanelor care au murit în timpul Revoluţiei din decembrie 1989 este de 1.104, iar 3.352 de persoane au fost rănite. Din totalul victimelor înregistrate după 22 decembrie 1989, 805 erau militari (260 de morţi şi 545 răniţi), iar 138 erau poliţişti (65 de morţi şi 73 răniţi).

În Bucureşti, până la data de 22 decembrie '89, în urma acţiunilor de reprimare a demonstraţiilor, numărul decedaţilor se ridica la 48, iar cel al răniţilor (cu sau fără acte medico-legale) era de 604. Dintre persoanele decedate, 39 au fost împuşcate (trei au rămas neidentificate), alte opt au fost lovite mortal de autovehicule, iar una a murit în urma unor lovituri cu corpuri dure. În Capitală, începând cu 22 decembrie şi până la sfârşitul anului 1989, s-au înregistrat 495 morţi şi 1.275 răniţi. Militarii susţineau că cele mai multe victime au fost înregistrate în zonele unde persoane civile au avut arme.

Potrivit statisticilor militarilor, deschiderea focului din greşeală, de către cei care asigurau paza unor obiective, a produs patru morţi şi opt răniţi. Tirurile, generate de lipsa de cooperare (necunoaşterea misiunilor, neprecizarea sectoarelor de tragere), au dus la uciderea a 125 de persoane şi rănirea altor 229. Deschiderea focului, ca urmare a unor bănuieli generate de comportamentul suspect al persoanelor, a provocat moartea a 106 şi rănirea altor 93, iar lipsa de discernământ din cauza fricii, oboselii şi a tensiunilor a dus la omorârea a 72 de persoane şi rănirea altor 143.

Focurile de armă trase asupra unor autovehicule, executate de componenţii unor dispozitive de apărare, au provocat moartea a 208 persoane şi rănirea altor 406, iar din cauza unor accidente au murit 158 de oameni şi au fost răniţi 801.

CEDO critică atitudinea reticentă a justiţiei române

La zece ani de la Revoluţie, statistica Secţiei Parchetelor Militare indica faptul că au fost trimişi în judecată 245 de inculpaţi, dintre care 128 de ofiţeri, pioni principali în anihilarea manifestanţilor din decembrie 1989. Până în 1997, când generalul magistrat Dan Voinea a fost numit la conducerea Secţiei Parchetelor Militare, au fost întocmite 90 de rechizitorii cu 201 inculpaţi, iar după 1997 până la sfârşitul anului 1999 au fost 22 de rechizitorii cu 44 de inculpaţi, pentru evenimentele din decembrie '89. Din 1997 până în 2000 au mai fost condamnaţi pentru evenimentele din decembrie 1989 nouă ofiţeri şi un subofiţer. De altfel, pentru procesul generalilor Victor Athanasie Stănculescu şi Mihai Chiţac, Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg a condamnat România, în 8 decembrie 2009, pentru că au durat prea mult procedurile judiciare. CEDO mai arată că, în timpul procedurilor judiciare privind evenimentele din decembrie 1989 de la Timişoara, "autorităţile au fost reticente în a deferi justiţiei vinovaţii", procedurile fiind defectuoase şi "mulţumită" poziţiilor inculpaţilor în Guvernul 1990-1991. În aprilie 2007, generalul magistrat Dan Voinea afirma că dosarul Revoluţiei din decembrie 1989 ar putea fi încheiat până la sfârşitul anului. "Sper ca, până în toamnă, dosarul Revoluţiei să fie finalizat cu rechizitoriu", declara atunci, într-o întâlnire a Asociaţiei 21 Decembrie, procurorul Dan Voinea. Acesta a făcut un apel la toţi cei care au dovezi, date, care au avut de suferit la Revoluţie, să vină la Parchet pentru a fi audiaţi. Registrul audienţelor de la Ministerul Public notează însă faptul că Dan Voinea a convocat victime ale Revoluţiei, însă doar pentru eliberarea de certificate. Generalul magistrat Dan Voinea s-a pensionat anul acesta, restul de dosare lucrate defectuos de acesta, potrivit inspectorilor Consiliului Superior al Magistraturii, rămânând în competenţa procurorilor civili, ca urmare a unei decizii a Curţii Constituţionale, care a statuat că civilii nu pot fi cercetaţi de magistraţii militari. Astfel, dosarele deschise de procurorii militari în legătură cu uciderea a 86 de persoane la Televiziune, precum şi cu evenimentele de la sediul Radiodifuziunii au şansa de a fi finalizate prin netrimiteri în judecată, din cauza procedurilor.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine