|
SPECIAL Politicienii se încaieră, spitalele intră în carantină
22 de milioane de români aşteaptă 1 milion de doze de vaccin. Cine primeşte injecţia
de Robert VERESS | 03 NOIEMBRIE 2009
Milionul de doze de vaccin antigripal pe care Ministerul
Sănătăţii a vrut să-l comande în străinătate nu ar fi ajuns în ţară
decât anul viitor. Abia peste o lună vaccinul produs în România va
fi disponibil
22 de milioane de români aşteaptă 1 milion de doze de vaccin. Cine primeşte injecţia
Primii care ar urma să fie vaccinaţi cu injecţia produsă la
Institutul Cantacuzino din Bucureşti sunt medicii urmaţi de
grăniceri, pe listă mai sunt elevii şi studenţii. Invitat la
Ştirile Pro TV, doctorul Adrian Streinu-Cercel, şeful celulei de
criză din Ministerul Sănătăţii, a fost întrebat ce vor face restul
cetăţenilor. Oficialul a evitat un răspuns: "Eu zic să mai terminăm
cu panica asta".
Pe măsură ce cazurile de gripă nouă se înmulţesc, autorităţile
recomandă celor care dezvoltă în această perioadă simptome de gripă
să se izoleze la domiciliu şi să îşi sune medicul de familie.
Există, potrivit specialiştilor Ministerului Sănătăţii, în acest
moment trei tipuri de gripă.
Gripa nouă are următoarele simptome: stare subfebrilă, cu
temperaturi de 37-38 grade, curgeri nazale apoase, gât iritat şi
tuse. Următoare două tipuri de gripă sunt cele sezoniere. Una
dintre ele are ca simptom principal febra puternică, între 39-40 de
grade, dureri musculare, dureri ale globilor oculari, tuse. Cel
de-al doilea tip de gripă sezonieră are simptome mult mai puţin
severe, febra lipseşte şi se manifestă doar prin tuse şi curgeri
nazale.
Cât de eficient e vaccinul
anti AH1N1
Virusul responsabil de actuala pandemie este o combinaţie între
tulpini virale care au cauzat, de-a lungul timpului, gripa umană,
gripa aviară şi gripa porcină şi este codificat AH1N1(v) de
Institutul European pentru Prevenirea şi Combaterea Bolilor (ECDC).
Virusul care provoacă pandemia acţionează concomitent cu alţi
viruşi gripali, responsabili de gripele sezoniere.
Diferenţa între gripa sezonieră şi pandemie
Dacă luăm în considerare efectele asupra indivizilor şi nu
asupra populaţiei, viruşii sezonieri sunt la fel de periculoşi ca
şi cei responsabili de pandemii. Diferenţa majoră constă în faptul
că, dacă în cazul viruşilor sezonieri o bună parte a populaţiei are
dezvoltată imunitate, împotriva gripei pandemice nimeni nu este
imun. Practic, cine se îmbolnăveşte o dată de gripa provocată de un
anumit virus va fi imun la o nouă infecţie cu acel virus pentru tot
restul vieţii. De aceea, orice virus gripal poate provoca o singură
pandemie.
Se estimează că virusul responsabil de actuala pandemie va face
ravagii până în primăvara anului viitor, după care va intra în
categoria viruşilor sezonieri. Pe de altă parte, un anumit vaccin
antigripal este eficient împotriva unei singure tulpini virale,
timp de 5 ani de zile de la administrare. În plus, vaccinul devine
eficient abia la 10-15 zile de la administrare.
Prin urmare, omenirea se află într-o continuă cursă
contra-cronometru cu virusul gripal. Acesta suferă mutaţii,
cercetătorii izolează noua tulpină virală rezultată în urma
mutaţiei, se lucrează la vaccin, se produce, se testează şi abia
apoi se distribuie. Între apariţia unei tulpini virale şi
disponibilitatea vaccinului corespunzător poate trece circa un an
de zile, răstimp în care pandemia se instalează.
Ce faci şi ce nu faci când te îmbolnăveşti
Nimeni nu este imun la virusul pandemic. Există persoane care
pot fi infectate, dar nu prezintă simptomele obişnuite ale bolii,
ci forme extrem de uşoare, aproape insesizabile. Aceste persoane
transmit la fel de bine virusul ca un bolnav căzut la pat. În
general se ştie că, la fiecare bolnav cu simptome mai acute, există
alţi 10 purtători care par sănătoşi.
Simptomele gripei noi sunt comune cu ale gripei comune: strănut,
tuse, frisoane, febră uşoară. Recomandarea oficialilor Ministerului
Sănătăţii (MS) este ca toţi cei care manifestă aceste simptome să
se izoleze la domiciliu, împreună cu întreaga familie, şi să
apeleze la medicul de familie. Acesta va decide ce este de făcut în
continuare, în funcţie de evoluţia bolii. Prezentarea la spital
este o variantă, dar trebuie să se ţină cont de faptul că, treptat,
acestea nu vor putea prelua decât cazurile grave, cu evoluţie
complicată de alte afecţiuni respiratorii.
Pe de altă parte, după cum a anunţat prof.dr. Adrian
Streinu-Cercel, secretar de stat în MS, o dată ce un pacient a luat
la cunoştinţă faptul că este suspect de infecţie cu virus pandemic,
nu mai are voie să părăsească spitalul sau domiciliul.
Nerespectarea acestei obligaţii este considerată infracţiune şi
pedepsită cu închisoarea 2 ani sau amendă penală. "Există o
persoană care ştia că este suspicionată ca infectată, a semnat de
luare la cunoştinţă şi totuşi a umblat ulterior prin ţară", a spus
Cercel, fără a devoala identitatea gripatului voiajor. Se pare că
MS îl va ierta pe acesta de plângerea penală,dar nu va mai fi la
fel de indulgent în viitor.
Automedicaţia - nerecomandată
Deşi MS spune că automedicaţia nu este recomandată, atâta timp
cât ştiţi sigur că aveţi gripă, puteţi să vă administraţi clasicele
antigripale: paracetamol, aspirină, vitamine (în special vitamina
C).
Nu are sens să vă prezentaţi la spital pentru un test medical în
cazul absenţei simptomelor de răceală sau chiar şi când acestea se
instalează. După cum a anunţat prof. Streinu-Cercel, testele de
prezenţă a virusului pandemic, furnizate, gratuit, de OMS, nu se
fac la cerere. Chiar dacă ştiţi că aţi venit în contact cu o
persoană infectată, trebuie să aşteptaţi cel puţin 5 zile, altfel
testul va fi irelevant.
Citeşte şi
Nemţii
au început vaccinarea. Fostul ministru al Sănătăţii explică de ce
la noi se întârzie
Băsescu nu crede în "apocalipsa"
porcină. Blaga: "Nu e vorba despre o
pandemie"
Harta
zonelor afectate de AH1N1
Mircea
Badea este suspect de gripă nouă şi a lipsit luni de la
serviciu
Cât de eficient e vaccinul anti
AH1N1
Ucraina vrea să închidă unele
puncte de frontieră cu România. Cum arată isteria noii gripe la
Kiev
|
EDITORIAL 
