22 de milioane de români aşteaptă 1 milion de doze de vaccin. Cine primeşte injecţia

22 de milioane de români aşteaptă 1 milion de doze de vaccin. Cine primeşte injecţia

Milionul de doze de vaccin antigripal pe care Ministerul Sănătăţii a vrut să-l comande în străinătate nu ar fi ajuns în ţară decât anul viitor. Abia peste o lună vaccinul produs în România va fi disponibil

Primii care ar urma să fie vaccinaţi cu injecţia produsă la Institutul Cantacuzino din Bucureşti sunt medicii urmaţi de grăniceri, pe listă mai sunt elevii şi studenţii. Invitat la Ştirile Pro TV, doctorul Adrian Streinu-Cercel, şeful celulei de criză din Ministerul Sănătăţii, a fost întrebat ce vor face restul cetăţenilor. Oficialul a evitat un răspuns: "Eu zic să mai terminăm cu panica asta".

Pe măsură ce cazurile de gripă nouă se înmulţesc, autorităţile recomandă celor care dezvoltă în această perioadă simptome de gripă să se izoleze la domiciliu şi să îşi sune medicul de familie. Există, potrivit specialiştilor Ministerului Sănătăţii, în acest moment trei tipuri de gripă.

Gripa nouă are următoarele simptome: stare subfebrilă, cu temperaturi de 37-38 grade, curgeri nazale apoase, gât iritat şi tuse. Următoare două tipuri de gripă sunt cele sezoniere. Una dintre ele are ca simptom principal febra puternică, între 39-40 de grade, dureri musculare, dureri ale globilor oculari, tuse. Cel de-al doilea tip de gripă sezonieră are simptome mult mai puţin severe, febra lipseşte şi se manifestă doar prin tuse şi curgeri nazale.

Cât de eficient e vaccinul anti AH1N1

Virusul responsabil de actuala pandemie este o combinaţie între tulpini virale care au cauzat, de-a lungul timpului, gripa umană, gripa aviară şi gripa porcină şi este codificat AH1N1(v) de Institutul European pentru Prevenirea şi Combaterea Bolilor (ECDC). Virusul care provoacă pandemia acţionează concomitent cu alţi viruşi gripali, responsabili de gripele sezoniere.

Diferenţa între gripa sezonieră şi pandemie

Dacă luăm în considerare efectele asupra indivizilor şi nu asupra populaţiei, viruşii sezonieri sunt la fel de periculoşi ca şi cei responsabili de pandemii. Diferenţa majoră constă în faptul că, dacă în cazul viruşilor sezonieri o bună parte a populaţiei are dezvoltată imunitate, împotriva gripei pandemice nimeni nu este imun. Practic, cine se îmbolnăveşte o dată de gripa provocată de un anumit virus va fi imun la o nouă infecţie cu acel virus pentru tot restul vieţii. De aceea, orice virus gripal poate provoca o singură pandemie.

Se estimează că virusul responsabil de actuala pandemie va face ravagii până în primăvara anului viitor, după care va intra în categoria viruşilor sezonieri. Pe de altă parte, un anumit vaccin antigripal este eficient împotriva unei singure tulpini virale, timp de 5 ani de zile de la administrare. În plus, vaccinul devine eficient abia la 10-15 zile de la administrare.

Prin urmare, omenirea se află într-o continuă cursă contra-cronometru cu virusul gripal. Acesta suferă mutaţii, cercetătorii izolează noua tulpină virală rezultată în urma mutaţiei, se lucrează la vaccin, se produce, se testează şi abia apoi se distribuie. Între apariţia unei tulpini virale şi disponibilitatea vaccinului corespunzător poate trece circa un an de zile, răstimp în care pandemia se instalează.

Ce faci şi ce nu faci când te îmbolnăveşti

Nimeni nu este imun la virusul pandemic. Există persoane care pot fi infectate, dar nu prezintă simptomele obişnuite ale bolii, ci forme extrem de uşoare, aproape insesizabile. Aceste persoane transmit la fel de bine virusul ca un bolnav căzut la pat. În general se ştie că, la fiecare bolnav cu simptome mai acute, există alţi 10 purtători care par sănătoşi.

Simptomele gripei noi sunt comune cu ale gripei comune: strănut, tuse, frisoane, febră uşoară. Recomandarea oficialilor Ministerului Sănătăţii (MS) este ca toţi cei care manifestă aceste simptome să se izoleze la domiciliu, împreună cu întreaga familie, şi să apeleze la medicul de familie. Acesta va decide ce este de făcut în continuare, în funcţie de evoluţia bolii. Prezentarea la spital este o variantă, dar trebuie să se ţină cont de faptul că, treptat, acestea nu vor putea prelua decât cazurile grave, cu evoluţie complicată de alte afecţiuni respiratorii.

Pe de altă parte, după cum a anunţat prof.dr. Adrian Streinu-Cercel, secretar de stat în MS, o dată ce un pacient a luat la cunoştinţă faptul că este suspect de infecţie cu virus pandemic, nu mai are voie să părăsească spitalul sau domiciliul. Nerespectarea acestei obligaţii este considerată infracţiune şi pedepsită cu închisoarea 2 ani sau amendă penală. "Există o persoană care ştia că este suspicionată ca infectată, a semnat de luare la cunoştinţă şi totuşi a umblat ulterior prin ţară", a spus Cercel, fără a devoala identitatea gripatului voiajor. Se pare că MS îl va ierta pe acesta de plângerea penală,dar nu va mai fi la fel de indulgent în viitor.

Automedicaţia - nerecomandată

Deşi MS spune că automedicaţia nu este recomandată, atâta timp cât ştiţi sigur că aveţi gripă, puteţi să vă administraţi clasicele antigripale: paracetamol, aspirină, vitamine (în special vitamina C).

Nu are sens să vă prezentaţi la spital pentru un test medical în cazul absenţei simptomelor de răceală sau chiar şi când acestea se instalează. După cum a anunţat prof. Streinu-Cercel, testele de prezenţă a virusului pandemic, furnizate, gratuit, de OMS, nu se fac la cerere. Chiar dacă ştiţi că aţi venit în contact cu o persoană infectată, trebuie să aşteptaţi cel puţin 5 zile, altfel testul va fi irelevant.

Citeşte şi

Nemţii au început vaccinarea. Fostul ministru al Sănătăţii explică de ce la noi se întârzie

Băsescu nu crede în "apocalipsa" porcină. Blaga: "Nu e vorba despre o pandemie"

Harta zonelor afectate de AH1N1

Mircea Badea este suspect de gripă nouă şi a lipsit luni de la serviciu

Cât de eficient e vaccinul anti AH1N1

Ucraina vrea să închidă unele puncte de frontieră cu România. Cum arată isteria noii gripe la Kiev

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine