61% dintre români şi-ar trimite copiii la studii în străinătate

61% dintre români şi-ar trimite copiii la studii în străinătate

Percepţia generală a publicului asupra şcolii româneşti este una defavorabilă, majoritatea părinţilor reproşându-i acesteia inadecvarea la realităţile contemporane şi abundenţa de informaţie haotică

Un sondaj efectuat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategii arată că 61% dintre cetăţeni sunt dezamăgiţi de educaţia pe care o oferă, actualmente, şcoala românească, preferând să-şi vadă copiii studiind în străinătate. În principiu, aceştia sunt nemulţumiţi de tipul de informaţie oferit elevilor, lipsa dotărilor corespunzătoare, exigenţa scăzută a profesorilor, dar şi de performanţa "modestă" a ministrului Educaţiei.

Şcoala, ruptă de realitatea cotidiană

Un procent ridicat de respondenţi, 69%, consideră că educaţia oferită elevilor nu îi ajută pe aceştia să se integreze în piaţa muncii, obligându-i să înveţe lucruri inutile şi incoerente. Învăţământul este văzut ca fiind centrat pe asimilarea de informaţii şi aproape deloc pe formarea de competenţe, ceea ce ar face ca mulţi absolvenţi să fie slab pregătiti. O dovadă a acestei percepţii negative o constituie faptul că 71% dintre români cred că absolvenţii învăţământului superior nu se pot descurca în viaţă, iar 77% dintre ei că diplomele nu mai prezintă nicio semnificaţie.

Dacă educaţia actuală este prost văzută de către respondenţii sondajului, şcoala din trecut apare, în ochii a 86% dintre ei, în culori idilice, motiv pentru care şi-ar dori reintroducerea clasicului examen de admitere la liceu, ca şi a fostei trepte a II-a, ori a uniformelor şcolare. În aceste condiţii, 61% din părinţi ar prefera să-şi vadă copiii studiind la şcoli din străinătate, unde aceştia ar putea beneficia de un act educaţional superior calitativ.

De ce sunt românii nemulţumiţi de şcoală

În afară de educaţia ineficientă pe care ar oferi-o şcoala elevilor, românii mai sunt nemulţumiţi şi de schimbările prea dese de natură legislativă care au bulversat educaţia în ultimii ani, ca şi de dotarea precară a instituţiilor de învăţământ.

Alte motive de nemulţumire sunt legate de lipsa de siguranţă pe care o prezintă multe şcoli ori de scăderea exigenţei profesorilor.
În acelaşi timp, românii cred că salariile acestora sunt demotivante, ceea ce îi determină pe cei bine pregătiţi să plece din sistem, iar pe ceilalţi să nu-şi facă datoria la clasă în mod corespunzător.
Efectul educaţiei slabe oferite în şcoală este numărul mare de meditaţii pe care părinţii consideră că elevii trebuie să le facă, topul materiilor la care e necesară o pregătire suplimentară rămânând matematica (88%) şi româna (60%).

Predarea religiei e apreciată ca fiind un act necesar, deşi puţini respondenţi se declară de acord cu studiul sistematic al acestei materii, iar 25% susţin că promovarea unui cult religios în şcoală ar trebui interzisă. Nici activitatea ministrului Educaţiei, Daniel Funeriu, nu e bine percepută, prestaţia acestuia fiind socotită "modestă".

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine