Adrian Nastase, Dan Iosif si alti demnitari, "in atentia Parchetului" in dosarul bratarilor dacice

Specialistii in istorie considera ca bratarile au apartinut regelui Burebista si urmasilor acestuia

2 foto 0 audio 0 video 0 alte fisiere

Adrian Nastase, Dan Iosif si alti demnitari, "in atentia Parchetului" in dosarul bratarilor dacice

Adrian Nastase si Dan Iosif se afla in atentia procurorilor intr-un dosar privind obiecte de patrimoniu. Afirmatia a fost facuta de catre procurorul Marius Iacob, seful Sectiei de Urmarire Penala si Criminalistica din cadrul Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie (CCJ). El a aratat ca impotriva acestora nu s-a inceput urmarirea penala, precizand ca dosarul este in curs de finalizare si ca ar putea fi data o solutie in aproximativ o luna. "In acelasi dosar, in atentia Parchetului sunt mai multi demnitari romani, printre care Dan Iosif si Adrian Nastase, impotriva carora nu s-a inceput urmarirea penala. Avem un dosar care vizeaza savarsirea infractiunii de tainuire de catre mai multe persoane. Dosarul este in curs de finalizare si apreciem ca in aproximativ o luna va fi data solutia in cauza", a precizat Marius Iacob, in cadrul conferintei de presa prilejuita de aducerea in tara a celor patru bratari dacice rascumparate de statul roman de la un colectionar american. Specialistii in istorie si arheologie care au expertizat cele patru bratari dacice din aur considera ca obiectele au apartinut regelui Burebista si urmasilor sai. Marius Iacob a mai aratat ca principala infractiune vizata in acest dosar este cea de tainuire: "Au fost declaratii ale unor persoane care au afirmat ca au dat aceste bunuri din patrimoniul cultural national unor alte persoane care actualmente sunt parlamentari". Totodata, procurorul general al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, a spus ca aceste bratari au fost sustrase in 2001 din situl arheologic Sarmisegetuza Regia si au constituit obiectul unei anchete complexe efectuata de Parchetul pe langa Curtea de Apel Alba-Iulia. Cei care au coordonat ancheta au fost Lazar Augustin, procuror general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Alba-Iulia si Bujor Florescu. Procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Alba-Iulia, Lazar Augustin, a aratat ca retele internationale de traficanti cu bunuri culturale au contactat reteaua romaneasa si au actionat in spatiul juridic european. Apoi, la recuperarea bratarilor au contribuit mai multe institutii romanesti, intre care Ministerul Administratiei si Internelor, SRI, Inspectoratul General al Politiei Romane, dar si institutii din 15 tari europene si SUA". In ce priveste traseul celor patru bratari recuperate, Augustin Lazar a mai precizat ca filiera prin care au fost valorificate piesele este una sarba, urrmarita prin Interpol. "Sunt de ordinul zecilor invinuitii in aceasta cauza. Cumparau din Romania la pret de nimic si vindeau la preturi mari. Apar la orizont si alte piese in alte tari occidentale, unde exista bani multi", a mai spus Augustin Lazar. Cele patru bratari dacice rascumparate de statul roman cu suma de 800.000 de lei, de la un colectionar american, au fost prezentate pentru prima data public in Romania, luni seara, la sediul Parchetului Inaltei Curti. Bratarile au fost aduse, luni, cu o cursa normala, din Germania, de o delegatie romana formata din reprezentanti ai mai multor institutii, printre care Ministerul Culturii si Cultelor (MCC) si Politia Romana. Obiectele de patrimoniu national au fost duse la Parchetul instantei supreme, urmand sa fie expertizate de specialisti, pentru a le fi confirmata autenticitatea. Cele patru bratari dacice din aur ar fi trebuit sa ajunga in tara inca din decembrie 2006, dar statul roman a trimis banii solicitati de colectionarul american care le detinea intr-un cont gresit din Frankfurt. Bratarile s-au aflat pana luni in Germania, ele fiind rascumparate de statul roman contra sumei de 800.000 lei. In afara acestora, o alta bratara dacica din aur a fost descoperita in luna septembrie la unul dintre standurile Expozitiei Bienale de la Grand Palais din Paris. Aceasta a fost confiscata de statul francez si va fi inapoiata statului roman fara rascumparare, pentru ca posesorul nu avea acte prin care sa dovedeasca proprietatea.