Agenţia Antidrog a făcut un sondaj ca să vadă cu ce se „pastilează” rockerii, maneliştii şi fiţoşii

Agenţia Antidrog a făcut un sondaj ca să vadă cu ce se „pastilează” rockerii, maneliştii şi fiţoşii

Cu opt mii de euro, Agenţia Naţională Antidrog a reuşit să afle ce droguri preferă consumatorii din cluburi şi discoteci, în funcţie de preferinţele lor muzicale. Potrivit ANA, banii i-a dat Centrul Lisabona, autoritatea europeană în materie. Sociologii au vrut să vadă care este legătura dintre consumul de droguri şi spaţiile recreaţionale

De la house la manele, opt principale stiluri muzicale au fost analizate de specialiştii care i-au intervievat pe tinerii clubberi. Este vorba despre house, pop, hip-hop, rock, punk, disco, latino şi manele. Întrebările au vizat consumul de canabis, tranchilizante, amfetamine, XTC, LSD, cocaină, heroină şi ciuperci halucinogene. Aşa au ajuns să afle poliţiştii că cei care ascultă punk preferă să consume ecstasy, în timp ce houserii consumă, de regulă, cocaină.

Sondajul ANA arată că cel mai consumat drog este haşişul, preferat de aproape jumătate dintre rockeri, o treime dintre manelişti şi houseri. Cocaina este consumată mai degrabă de cei care ascultă house, iar hip hop-erii preferă ecstasy-ul.

Potrivit raportului ANA, cei care folosesc ecstasy nu se rezumă la un singur tip de substanţă consumată, ci într-un procent crescut sunt policonsumatori de droguri menţionând şi consumul de marijuana, cocaină, amfetamină, LSD, ciuperci halucinogene. Mai mult, aceştia au declarat consum frecvent de alcool într-o mai mare proporţie decât cei care au declarat că nu consumă ecstasy. Cei care ascultă muzică latino nu se ating de drogurile considerate tari. Aproape 20 la sută dintre ei fumează ocazional marijuana, 8 la sută consumă tranchilizante şi 2 la sută ciuperci halucinogene.

16.000 de toxicomani doar în Bucureşti

Şeful Agenţiei Naţionale Antidrog, comisarul-şef Nicolae Maximilian, spune că astfel de studii ajută autorităţile să cunoască mai bine mediile în care se consumă droguri şi mai ales profilul consumatorilor. "În Bucureşti, cele mai recente date oficiale arată că există 16 mii de toxicomani, în scădere faţă de anii anteriori, în care erau circa 24 de mii. Pentru a cunoaşte ce droguri se consumă, în special în astfel de spaţii considerate de recreere şi distracţie, aveam nevoie de un sondaj. Sunt practici europene şi sunt finanţate de Centrul Lisabona".

Potrivit IGP, obiectivul principal al studiului a fost "identificarea unor atitudini, cunoştinţe, practici caracteristice consumului de droguri în rândul tinerilor şi adulţilor care frecventează spaţii recreaţionale (baruri, cluburi, discoteci, concerte), în vederea elaborării unor programe de intervenţie adaptate la specificul acestei populaţii".

Au fost vizaţi peste 300 de tineri bucureşteni cu vârste cuprinse între 15 şi 34 de ani, care frecventează spaţiile recreaţionale. Metoda folosită a fost cea a interviurilor de tip focus grup cu reprezentanţi-cheie ai mediului vizat - tineri care frecventează cluburile, bodyguarzi, DJ, alte persoane implicate în industria petrecerii timpului liber.

Cluburile after hours: "Ca să asculţi o astfel de muzică, trebuie să fii «pastilat»"

Tinerii bucureşteni împart cluburile în trei categorii:

• cele considerate a se adresa unui public larg (Twice, Vama Veche etc.): preţuri reduse, servicii "minimaliste", "nu te aştepţi la cine ştie ce de la ele". Sunt locurile frecventate în principal de tineri între 15-25 ani, cu venituri reduse.

• cluburile de after hours (Posh, Silver etc.)- considerate cluburi cu o notă aparte în peisajul vieţii de noapte din Bucureşti. Cei care frecventează acest tip de localuri ştiu foarte bine la ce să se aştepte: muzica house/minimal, intervalul de petrecere a timpului este unul îndelungat - orele 22:00 - 10:00 dimineaţa, muzică la intensitate maximă etc. Sunt frecventate în general de segmentul de vârstă 15-25 ani, venituri medii şi peste medii.

• cluburile de fiţe, high class (ex. Bamboo, Fratelli, Turabo etc.). Frecventate în special de adulţii cu vârste peste 25/30 ani şi cu un nivel de trai ridicat (venituri ridicate).
Consumul este cel mai frecvent în locaţiile "after hours". Argumentele ţin în primul rând de faptul că în acest tip de locaţie atmosfera este una foarte agitată, cu muzica house, în care "un om normal şi fără niciun drog nu rezistă mai mult de o oră".

Cei care frecventează acest tip de local ştiu foarte bine la ce să se aştepte, caută un loc propice stării de euforie, în care muzica şi drogurile se îmbină - "Ca să asculţi o astfel de muzică, trebuie să fii «pastilat» ca să rezişti de seara până ziua. Altfel nu rezişti ".

2009 - capturile de droguri au crescut de patru ori

Poliţiştii au confiscat, anul trecut, peste 1.600 de kilograme de droguri, de patru ori mai multe decât în 2008, valoarea totală de piaţă a stupefiantelor fiind de aproximativ 167 de milioane de euro.

Astfel, în anul 2009, au fost confiscate 24.005 comprimate, 1.368,858 de kilograme de droguri de mare risc (cocaină, heroină, amfetamine etc.) şi 265,096 kilograme de droguri de risc (cannabis, haşiş, barbiturice etc). De asemenea, poliţiştii antidrog au anihilat aproape 100 de grupări de traficanţi, cercetând 2.877 de persoane, dintre care 401 au fost reţinute sau arestate preventiv.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine