Alegeri în Europa - Doi corupţi, un fost comunist şi un prinţ renegat – colegi cu românii

Emanuele Filiberto di Savoia

Foşti preşedinţi de cluburi de fotbal din Bulgaria, doi bulgari – acuzaţi de fraude de zeci de milioane de dolari – vor scăpa cinci ani de justiţie, dacă obţin la urne imunitatea europeană

Letonia exportă cele mai multe paradoxuri în PE: un fost prim-secretar al Partidului Comunist va ajunge la Strasbourg, ca şi rivalul său istoric – liderul mişcării de independenţă letone

Excentrici, „rebeli” prin ideile inedite pe care le susţin, conservatori sau, pur şi simplu, interesaţi să ajungă în Parlamentul European – văzut ca soluţie de „avarie” – aceştia sunt o parte dintre candidaţii pe care cetăţenii din cele 27 de state ale UE urmau, ieri, să-i „lanseze” spre Strasbourg. Cei 33 de eurodeputaţi români nu se vor putea lăuda cu cele mai ciudate apariţii, fiind devansaţi de departe de colegi din alte ţări cu „istorii” inedite.

Figuri trăsnite, proiecte pe măsură

Astfel, „lista ciudaţilor” poate fi deschisă de moştenitorul Casei regale din Italia, prinţul Emanuele Filiberto di Savoia – prinţ de Veneţia şi Piemont, care până în anul 2002 a avut interdicţie de a intra pe teritoriul propriului stat. Renegat atâţia ani, el a candidat pentru un loc în forul legislativ european sub sigla partidului centrist italian al Democrat-Creştinilor (DC). Un alt exemplu este cel oferit de José Saramago, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură. Nu se ştie dacă portughezii l-au exportat la Strasbourg pe acest „comunist hormonal” de 86 de ani, aşa cum obişnuieşte să de autocaracterizeze Saramago, dar sondajele aratau că această candidatură va rămâne mai degrabă de natură simbolică, conform Agerpres. O altă prezenţă inedită printre candidaturile pentru Legislativul european este şi cea a nemţoaicei Gabriele Pauli, cap de listă la Partidul alegătorilor liberi, care a reuşit să şocheze opinia publică în urmă cu câţiva ani declarând că mariajele ar trebui să expire după şapte ani şi să fie reînnoite.

Dacă până recent, cea mai controversată figură care a devenit eurodeputat (conform rezultatelor parţiale) era cea a liderului de extremă-dreapta olandez Geert Wilders, doi bulgari au dovedit că „Mozart”-ul antiimigraţionist este mic copil faţă de ceea ce îi recomandă pe ei pentru Parlamentul European.

Cum să furi peste 30 de milioane de dolari şi să ajungi europarlamentar

În timp ce „copilul-rebel” al scenei politice de la Haga a vrut să ajungă la Strasbourg ca să militeze printre altele pentru Legislativul comunitar, pentru excluderea României şi Bulgariei din UE şi pentru expulzarea în masă a imigranţilor din Olanda, doi dintre eurocandidaţii Sofiei vor doar să scape de... justiţie. Mai exact, Alexander Tomov, fost vicepreşedinte al Bulgariei şi fost preşedinte al clubului de fotbal CSKA Sofia, a candidat pe listele Partidului Social al Democraţilor Bulgari (BSD, aflat în coaliţia de guvernământ) pentru ca procesul său să fie amânat. Acuzat că, în fosta sa calitate de director al fabricii de oţel „Kremikovtzi”, a sustras fonduri de peste 26 de milioane de dolari, Tomov, odată devenit eurodeputat, va avea cinci ani de linişte din partea procurorilor. Aceeaşi strategie a aplicat-o un alt fost preşedinte de club de fotbal din Bulgaria („Chernomorets”), Ivailo Drazhev, al cărui proces este pe rol. Mai precis, el este acuzat că a condus sub influenţa alcoolului şi, într-un accident, în 1998, a provocat moartea a două persoane. La rândul său, Drazhev ar fi delapidat de la o companie pe care a privatizat-o, informează Reuters.

Foşti sovietici într-un Legislativ democrat?

Inedit rămâne şi mandatul pe care s-ar putea să-l obţină, din partea Letoniei, în Legislativul de la Strasbourg un fost prim-secretar de partid comunist, conform sondajelor la ieşirea de la urne citate de AFP. Formaţiunea de opoziţie de stânga Centrul Armonia, coaliţie a partidelor care reprezintă în principal minoritatea rusă, a obţinut 20 la sută din voturi, un procent dublu faţă de cel anunţat de sondajele publicate înaintea scrutinului. În cazul în care estimările vor fi confirmate de rezultatele oficiale anunţate duminică, unul dintre cele opt mandate de deputat european ale Letoniei va aparţine unuia dintre liderii Centrului Armonia, Alfred Rubiks. Rubiks, de origine letonă, a fost, înaintea destrămării URSS, prim-secretar al Partidului Comunist din Republica Socialistă Letonia şi ulterior a fost condamnat la închisoare pentru tentativă de înlăturare de la putere a guvernului ales democratic. În prezent, el este preşedinte al Partidului Socialist leton. Paradoxal, fostul lider comunist s-ar putea întâlni în PE cu rivalul său istoric, Ivars Godmanis, liderul mişcării de independenţă letone, a cărui formaţiune a obţinut între 8 şi 12 la sută din voturi.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine