Asanarea subsolurilor de bloc va costa asociaţiile de proprietari 15 milioane de euro

Subsolurile-piscină pot afecta rezistenţa imobilului

Schimbarea branşamentelor din plumb va costa Primăria 10 milioane

În toate imobilele vor fi montate valve antirefulare

Asanarea subsolurilor de bloc va costa asociaţiile de proprietari din Capitală 15 milioane de euro. Potrivit unui proiect de hotărâre al CGMB, pe termen mediu, asociaţiile de proprietari vor fi obligate să monteze la subsolurile blocurilor valve-antiretur, adică nişte clapete care să împiedice refularea apei şi inundarea acestora. Măsura este cuprinsă în proiectul “privind aprobarea măsurilor de restaurare a riscurilor şi răspunderilor legate de mediul înconjurător din contractul de concesiune privind furnizarea de servicii de alimentare cu apă şi canalizare pentru municipiul Bucureşti”, lansat de municipalitate în dezbatere publică.

1.200 de euro, de fiecare asociaţie

Potrivit preşedintelul Ligii asociaţiilor de proprietari Habitat, Mihai Mereuţă, “aproape o treime din cele 12.700 de asociaţii de proprietari din Capitală au subsolurile inundate. Când apa bălteşte mult timp în subsol acolo există ţânţari, gândaci, şobolani iar mirosul ajunge în tot blocul. Nu se poate interveni pentru remedierea defecţiunilor apărute la vane, robineţi sau conducte decât după ce apa este evacuată. Pe termen lung, apa duce la tasarea pământului şi poate afecta întregul imobil. Există deja asociaţii care au montate clapete antirefulare. Costă cam 2 milioane de lei vechi bucata şi se montează la fiecare coloană de scurgere a blocului”.

Un calcul arată că pentru montarea valvelor-antiretur fiecare asociaţie de proprietari va trebui să contribuie cu echivalentul a aproximativ 1.200 de euro. În afara acestor bani, bucureştenii vor mai fi obligaţi să contribuie şi cu 990.000 de euro la extinderea canalizării şi racorduri. La rândul său, Primăria Capitalei va avea ca prioritate schimbarea branşamentelor de plumb, investiţie care se ridică la 10 milioane de euro. Înlocuirea branşamentelor din plumb va însemna pentru consumatori o calitatea mai bună a apei potabile, acestea fiind considerate toxice.

Posibile suprataxe, pentru reducerea riscurilor de mediu

Potrivit directorului general al  Agenţiei de Reglementare a nivelelor de servicii Apă Canal a municipiului Bucureşti (ARBAC), Miltiade Costandache, “aceste măsuri sunt luate în urma raportului şi auditului unei comisii de experţi internaţionali. Pentru reducerea riscurilor de mediu care pun în pericol sănătatea populaţiei, Apa Nova va contribui cu 500.000 de euro, iar  municipalitatea cu peste un million de euro. Aceşti bani ar putea să provină din extrataxe sau din atragerea de fonduri structurale”. Măsurile de mediu vizează desfiinţarea rezervoarelor de combustibil îngropate care poluează pânza freatică, înfiinţarea unor zone de protecţie sanitară şi protecţia staţiilor de pompare-tratare unde poate exista risc potenţial de otrăvire. Din datele existente în documentaţia proiectului de hotărâre reiese că Apa Nova ar mai avea de făcut un depozit la Bujoreni, o priză la Crivina, două garaje, un sistem de colectare apa uzată şi un altul de pompare şi distribuţie apă industrială - lucrări ce sunt încadrate ca fiind cu prioritate scăzută.

Contorizare gratuită, pentru 554 de asociaţii

Un alt proiect de hotărâre a CGMB, aflat şi el în dezbatere publică, prevede contorizarea individuală a 554 de asociaţii de proprietari. Potrivit directorului general al ARBAC, “contorizarea celor 554 de asociaţii se va face gratis, adică cele 18 milioane de euro vor fi suportate de Apa Nova. Asta va însemna tot atâtea contracte şi facturi individuale”. De contoare individuale pentru măsurarea consumului vor beneficia asociaţiile de proprietari din cele şase sectoare ale Capitalei rămase branşate la sistemul telescopic de alimentare cu apă. Termenul de execuţie a celor 554 de noi branşamente este de doi ani.
 

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine