August - prima luna de dupa 1990, cu inflatie pe minus

Postat la: 12.09.2006 00:00

August - prima luna de dupa 1990, cu inflatie pe minus

Analistii avertizeaza insa ca nu trebuie sa ne culcam pe-o ureche Fructele proaspete, legumele si conservele au adus bucurie in randul statisticienilor, contribuind decisiv la obtinerea deflatiei din luna august, prima luna postdecembrista cu inflatie pe minus. Potrivit unui comunicat al Institutului National de Statistica, in august, rata lunara a inflatiei a fost de - 0,07 la suta, ceea ce inseamna ca am asistat la o ieftinire generalizata comparativ cu luna anterioara. Precedentul record in privinta inflatiei a fost atins in luna iulie, cand cresterea preturilor a fost de 0,11%. Comparativ cu luna decembrie a anului trecut, rata inflatiei a fost dupa primele opt luni de 2,71%, cu o medie lunara de 0,3%. Scaderea inregistrata in luna august a fost determinata de ieftinirea alimentelor cu 0,85%, in conditiile in care tarifele serviciilor au urcat cu 0,73%, iar marfurile nealimentare s-au scumpit cu 0,31%. Dintre alimente, cele mai mari ieftiniri le-au cunoscut fructele proaspete (-14,7%), morcovii, ceapa si usturoiul (-11,4%), dar si zaharul (-1,4%). Au existat si cresteri de preturi, cele mai importante inregistrandu-se la oua (+17,2%) si tuica (+1,9%). Un fenomen sezonier, cu riscuri ascunse Analistii spun insa ca nu trebuie sa ne culcam pe o ureche, acest fenomen fiind sezonier, ba chiar existand posibilitatea sa ascunda alte riscuri. "Inteleg foarte bine faptul ca in august am avut inflatie pe minus, dar fenomenul este in mod cert temporar. Daca privim core-inflation (adica Indicele Preturilor de Consum, din care scadem bunurile si serviciile cu puternice variatii sezoniere si al preturilor administrate), observam ca acesta este in continuare crescator. Exista o relativa stabilitate a cursului, e drept, dar nu putem sa nu tinem cont de faptul ca presiunile inflationiste pe termen lung raman", a explicat economistul-sef al ING Bank, Florin Citu. Alti analisti spun ca cel mai mare risc e cel legat de o relaxare prematura a politicilor monetare si fiscale. "Riscurile sunt de ordin psihologic la nivelul factorilor de decizie si se refera la tentatia unei relaxari premature a politicilor monetare si fiscale. Nu trebuie sa uitam ca, in ultima instanta, inflatia sub asteptari se datoreaza amanarii cresterii unor preturi administrate, ceea ce va duce implicit la o amanare cu un an a presiunilor inflationiste. Acestea se vor suprapune peste cresterile de preturi induse de primul an de apartenenta la UE, ceea ce inseamna ca pretul unei inflatii mici anul acesta s-ar putea sa-l platim la anul", a afirmat si Radu Craciun, analist principal la ABN AMRO. La randul lui, profesorul de economie Daniel Daianu spune ca cifra din august se explica prin ponderea ridicata a legumelor si fructelor in cosul de consum, in perioade de abundenta ridicata. "Inedit este faptul ca, in timp ce anul agricol nu este prea bun in multe tari europene, la noi lucrurile stau invers; tot inedit este si faptul ca in multe tari europene se manifesta presiuni inflationiste (inclusiv din cauza pretului petrolului), in timp ce la noi inflatia merge in jos. Aici, explicatia este ca noi ne aflam intr-o perioada de dezinflatie, cu politica monetara tare si executie bugetara stransa. Una peste alta, este posibil ca inflatia in 2006 sa fie sub 6%, dar morala acestui an are si un revers: daca 2007 va fi un an agricol mai putin bun, amanarea cu un an a cresterii administrative de tarife poate induce socuri inflationiste. Nu intamplator BNR vorbeste in ultimul raport de aplatizarea curbei de dezinflatie", crede profesorul Daianu. Macro suntem in faza de "supracrestere"" Ca fotografie "macro" a economiei romanesti, expertii spun ca suntem in faza de "supracrestere". "Avem crestere economica de peste 7% in semestrul I si deficite externe in expansiune rapida. Opinia mea este ca suntem, probabi, intr-o faza de "supracrestere". Prin aceasta numesc o expansiune economica care depaseste PIB-ul potential, ceea ce se traduce in deficite externe inalte si indoieli serioase privind durabilitatea ritmului dinamicii PIB-ului. Nu vad inca un proces investitional care sa permita sustenabilitatea unei cresteri a PIB-ului de peste 7% in anii ce vin. As remarca faptul ca in economia reala"nu exista strada cu doua sensuri". Iar acolo unde ritmurile de crestere a PIB-ului sunt de peste 7% anual, pe perioade lungi, se economiseste mult - peste 35-40% si se investeste foarte mult. Miracolele economice postbelice, in Europa, au fost sustinute de economisire si investitii. Ar mai exista o posibilitate de crestere rapida si sustenabila: sa avem o asimilare extrem de intensa de tehnologii moderne, care sa mareasca copios productivitatea. In concluzie: dezinflatia mai buna decat cea prognozata si cresterea mai rapida a PIB-ului par un tandem surprinzator, dar daca tinem cont ca deficitele externe cresc rapid si ca am avut socuri deflationiste importante, lucrurile intra in normal. Intrebarile legitime privesc durabilitatea acestui ritm de crestere a PIB-ului, in raport cu dinamica deficitelor externe si intensitatea asimilarii de tehnologii moderne. In fine, daca Guvernul va mari mult cheltuielile bugetare nete in ultimele luni, aceasta va exercita o presiune inflationista, dar nu cred ca va anula posibilitatea de a termina anul cu inflatie sub 6,1-6,2%", crede profesorul Daianu.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine