|
PITORESC România, o căruţă cu motor de Ferrari
Avem Codul Educaţiei, lipsesc şcolile în care să se aplice
de Raul FLOREA | 08 SEPTEMBRIE 2009
Deşi nu îndeplinesc condiţiile minime pentru igienă,
aproximativ 4.000 de şcoli vor putea primi autorizaţia de
funcţionare. Cum? Transferându-se răspunderea pe umerii
directorilor
Sunt şcoli în care elevii stau în aceleaşi bănci în care au învăţat şi bunicii lor, mobilierul fiind vechi de peste 40 de ani /// Foto: Octav Ganea
Ministerul Educaţiei şi Ministerul Sănătăţii au găsit soluţia
pentru cele peste 4.000 de şcoli aflate în stadiul de şantier, care
nu au aviz sanitar de funcţionare. Printr-un ordin semnat, luna
trecută, de către ministrul Ion Bazac, directorii unităţilor de
învăţământ aflate în imobile ce nu îndeplinesc criteriile minime
pentru a-şi primi elevii, odată cu începerea noului an şcolar, îşi
vor autoriza automat şcoala printr-o simplă declaraţie pe propria
răspundere. Practic, prin documentul pe care îl vor înainta
direcţiilor de sănătate publică, şefii şcolilor vor da asigurări că
imobilele vor îndeplini criteriile minime de igienă, la finalul
lucrărilor de reabilitare. "Directorii de şcoli trebuie să facă
dovada faptului că lucrările sunt finanţate, fie prin fonduri de la
primărie, fie prin alte surse, pentru că foarte multe unităţi de
învăţământ au primit bani pentru lucrările de reabilitare prin
fondurile Phare sau prin Banca Mondială. Dacă pot face dovada că
şcolile primesc finanţare, atunci sunt autorizate", ne-a explicat
Mihai Ursa, purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătăţii. În
cazul în care toţi cei vizaţi se vor conforma, statisticile ce
privesc nivelul minim de igienă pe care trebuie să-l aibă clădirile
în care învaţă elevii se vor schimba peste noapte. Dacă, în 2008,
mai mult de o treime dintre cele aproximativ 22.000 de imobile, nu
a primit aviz de funcţionare, anul acesta, prin includerea celor
4.000 de şcoli în lista celor avizate sanitar, cifrele vor indica
un procent de doar 18%.
Cei vizaţi spun că nu pot garanta sub semnătură că
lucrările vor fi finalizate
Măsura îi nemulţumeşte însă pe cei care vor trebui să dea cu
subsemnatul. Maria Lef, directorul adjunct al Şcolii Centrale din
Bucureşti, unitate în care lucrările de reabilitare au demarat în
urmă cu două luni, spune că nu poate garanta faptul că finanţarea
nu va fi întreruptă, cu atât mai mult cu cât costurile stabilite
iniţial sunt de 4,6 milioane de euro - sumă considerabilă ce va
trebui să acopere reconsolidarea şi restaurarea clădirii, precum şi
achiziţionarea de mobilier nou: "Anul trecut, nu am primit
autorizaţie sanitară, dar după reabilitare nu ar trebui să mai fie
probleme. De ce trebuie, însă, să dau eu o astfel de declaraţie? Nu
mi se pare normal, pentru că e vorba despre o şcoală publică. Dacă
era şcoala mea privată, înţelegeam! Nu depinde totul de tine, ca
director. Nu poţi fi sigur că vei primi bani şi anul viitor. În
cazul nostru, lucrările ar trebui să dureze un an şi jumătate, dar
mie îmi poate expira contractul vara viitoare".
Şcoala Centrală este doar una dintre cele 148 de şcoli
bucureştene aflate în stadiul de şantier. Statistic, la nivelul
Capitalei, muncitorii încă lucrează la o treime dintre cele 457 de
unităţi de învăţământ. Ritmul în care reabilitările avansează este
reflectat de rezultatele de până acum: în ultimii şase ani, prin
intermediul fondurilor venite de la Banca Europeană de Investiţii,
au fost reînnoite doar 8 din cele 100 de şcoli cuprinse în program,
alte 14 urmând a fi gata până în 2010. Motivele tergiversărilor
sunt deja notorii: problemele cu organizarea licitaţiilor şi
pasarea responsabilităţii între primărie şi directorii unităţilor
de învăţământ.
Ministerul Educaţiei nu poate spune câte şcoli nu au
autorizaţie sanitară
Am încercat să aflăm de la Ministerul Educaţiei care este
situaţia exactă, la nivel naţional, în privinţa şcolilor care nu
îndeplinesc condiţiile pentru a primi avizul sanitar. Nimeni nu
ne-a putut lămuri, răspunsul oficial fiind că încă nu au fost
centralizate datele din teritoriu. Cu alte cuvinte, cu o săptămână
înainte de debutul noului an şcolar, conducerea MECI fie nu ştie,
fie nu vrea să spună câte imobile ar putea pune în pericol
sănătatea elevilor. În ciuda acestui fapt, rapoartele
inspectoratelor judeţene vorbesc de la sine. În Mehedinţi , de
pildă, 80% dintre şcoli nu au autorizaţie şi nici nu au cum să o
obţină până săptămâna viitoare, din cauza lipsei utilităţilor şi a
grupurilor sanitare. Prefectul Ion Mîţu descrie astfel realitatea
din câteva localităţi: "La Strehaia se lucrează la Şcoala "Mihai
Viteazul" şi nu cred că aceste lucrări vor fi finalizate până
începe şcoala. La Corcova, elevii vor fi nevoiţi să înveţe în bănci
vechi de peste 40 de ani, aceleaşi bănci în care au învăţat
probabil bunicii lor".
|
Postat de alt eu la 8.09.2009 00:43
citind acest articol imi vine in minte celebra teorie a lui Maiorescu-teoria formelor fara fond, si ma intreb de ce atata circ si atata balacareala pentru legea invatamantului cand noi nu avem scoli, nu avem profesori, nu avem manuale moderne? de ce? la ce bun? de ce nu s-au straduit sa atraga, de ex., intelectualii cu talent pedagogic catre invatamant? de ce isi bat joc de profesori si ii fac sa abandoneze scoala si sa faca orice altceva numai pe profesorii nu, deoarece nu au din ce trai? recunos ca e nevoi de o lege a invatamantului performanta, dar de ce arde asta si nu celelate aspecte pe care le-am evidentiat?