Bancherul Negriţoiu – de la cursul de schimb la schimbul în natură cu Isărescu: pepeni contra prune - VIDEO

no title

Un curs de schimb mai puţin favorabil monedei naţionale, însă în limite "sustenabile", ar putea avea efect pozitiv, stimulând producţia şi exporturile, este de părere directorul general al ING România, Mişu Negriţoiu. La PRO TV, el a dezvăluit că face troc cu Mugur Isărescu: prune şi pere contra pepeni

O depreciere "sustenabilă" a leului ar putea avea şi efecte benefice asupra economiei româneşti, este de părere directorul general al ING Bank, Mişu Negriţoiu, care a opinat că la sfârşitul anului cotaţia se va apropia de 4,5 lei/euro.

"Dacă leul se depreciază şi ajunge la un curs sustenabil, stimulează dezvoltarea producţiei şi a exporturilor, ciclul economic continuă, creează locuri de muncă, se majorează salariile. În opinia ING, cursul va fi mai bun în 2010 decât la finele anului acesta, când anticipăm că se va îndrepta spre 4,5 lei/euro, faţă de nivelul actual de 4,3 lei/euro", a spus Negriţoiu, invitat la emisiunea "După 20 de ani", difuzată duminică de ProTV.

El a precizat că previziunile ING reprezintă un curs de echilibru, format de cerere şi ofertă în condiţii rezonabile de piaţă, fără intervenţia BNR. Bancherul susţine că BNR putea să implementeze, în ultimul an, o politică monetară mai flexibilă şi mai prietenoasă, pentru încurajarea instituţiilor de credit. "Există opinia că obiectivul băncilor este să facă bani, iar BNR trebuie să le oprească. Este părerea că băncile încarcă pe spatele consumatorilor, iar BNR trebuie să le oprească. Cred că banca centrală trebuie să meargă în sensul aşteptărilor pieţei, să aibă reglementări clare şi să supravegheze, dar să fie previzibilă şi tranparentă", a mai spus Negriţoiu.

El a precizat că există probabil momente în care sunt necesare intervenţii pentru susţinerea monedei naţionale, dar că trebuie să ştii şi când să te opreşti.

În ceea ce priveşte evoluţia dobânzilor la credite în 2010, Negriţoiu a spus că "în mod evident" există premise pentru reducerea ratelor, întrucât anticipează că dobânda de referinţă pe piaţa monetară, costurile operative, respectiv rezervele minime obligatorii şi preţul banilor vor scădea.

Lecţia crizei

Totodată, Negriţoiu consideră că statul român va continua să se împrumute pe piaţa internă, dar nu în acelaşi ritm ca în 2009, în condiţiile în care deficitul bugetar va scădea şi autorităţile vor atrage şi alte resurse externe. Tot ca tendinţă de viitor, bancherul anticipează că impactul negativ al crizei, perceput la nivelul companiilor, se va transfera în curând asupra băncilor, iar 2010 va arăta "o oglindă mai clară" a ceea ce s-a întâmplat în economie pe perioada crizei.

El consideră că proprietarii de companii au învăţat o lecţie din anul acesta şi se vor concentra mai mult pe eficienţă, pe dezvoltare sustenabilă şi pe perspective pe termen mediu şi lung. "Economia cred că este acum la momentul adevărului. Nimeni nu şi-ar fi dorit criza. Trebuie însă să ne uităm şi la partea bună, şi anume că se intrase într-un model de dezvoltare economică clar nesustenabil, care rămânea numai la nivelul dezbaterilor de idei. Criza ne-a dat posibilitatea de a deveni mai realişti şi să vedem că au fost multe erori, inclusiv în modelele de business care s-au dezvoltat: poate s-au făcut uşor bani, poate s-au făcut bani conjuctural", a mai afirmat şeful ING Bank România.

El este de părere că şomajul va creşte, dar că acest fenomen este unul descris încă prin definiţia de "criză", care arată că în general rata creşte cel puţin un an după ce situaţia economică se inversează sau criza ajunge la sfârşit.

Guvernanţii au băgat criza sub preş

Mişu Negriţoiu opinează că oficialii români nu au depistat criza sau nu au vrut să o recunoască la timp. "Cred că atunci când eşti într-o poziţie importantă ai o atitudine de misionar, iar unui popor ca al nostru îi place să îi spui că e totul bine. Am văzut asta şi din reacţiile la ieşirile mele din presă din perioada respectivă, care mă acuzau de pesimist şi lipsă de patriotism. Cred că este mai bine să ştie omul ce îl aşteaptă, pentru a se putea pregăti şi să nu fie luat prin surprindere", a explicat şeful ING.

Alături de politicieni, şi băncile au fost criticate de Negriţoiu, pentru că au dat credite prea uşor. "Băncile au dat în urmă cu unul şi doi ani credite prea uşor. Inclusiv oamenii le reproşează acum acest lucru băncilor, că le-au dat credite prea uşor şi nu s-au aşteptat că nu o să mai poată să le mai plătească şi atunci şi unii şi alţii au probleme acum", a detaliat el.

Ca opinie pur politică, directorul general al ING Bank România nu crede într-un guvern de tehnocraţi şi că politicienii sunt cei care trebuie să îndepărteze criza. "Nu cred într-un guvern tehnocrat şi nici nu cred că este bine să promovăm guvernele de tehnocraţi. Guvernele de tehnocraţi sunt în afara sistemului. Democraţia presupune pluralism politic, instituţii politice, care sunt partidele. Guvernele de tehnocraţi sunt pentru criză, dar criza trebuie rezolvată de politicieni, pentru că de-asta faci politică", a spus el tranşant. Negriţoiu consideră că tehnocraţii trebuie să adere la un partid sau altul dacă vor să facă politică sau să ocupe un portofoliu de ministru.

Economia de piaţă cu ţuică şi pepeni

Din zona economică şi politică, discuţia a alunecat şi într-un registru mai puţin sobru. Pornind de la necesitatea deschiderii unor noi pieţe, Mişu Negriţoiu i-a dat ca exemplu pe ţăranii din Dăbuleni, comuna sa natală, care, asemenea altora, nu au la dispoziţie un sistem organizat pentru a-şi vinde produsele. Directorul general al ING România a evovat şi "trocul" pe care îl face deseori cu vecinul său, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Guvernatorul BNR îi dă prune, mere şi pere pentru a face ţuică, iar Mişu Negritoiu îşi plăteşte datoria cu pepeni.

Mugur Isărescu a afirmat în mai multe rânduri că face vin la ţară, în localitatea sa natală, lângă Drăgăşani. (A.B.)

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine