REUŞITĂ O mică victorie în lupta cu găurile negre din bugetul statului

Banii FMI de pensii şi salarii ajung pentru aproape două săptămâni

Deşi au existat anumite îndoieli privind felul în care România cheltuieşte banii primiţi, Fondul a aprobat a doua tranşă, de 1,9 miliarde de euro, din care circa 850 de milioane vor fi folosite pe plata pensiilor şi a salariilor.

1 foto 0 audio 0 video 0 alte fisiere

Undă verde de la FMI, după discuţii lungi şi aprinse

După discuţii destul de aprinse, care au durat ore bune, în urma cărora Consiliul Executiv al FMI a încercat să îşi dea seama dacă România merită a doua tranşă, Fondul a dat undă verde, iar cele aproape 1,9 miliarde de euro vor ajunge la Bucureşti. Mai mult decât atât, FMI a fost de acord şi ca jumătate din aceşti bani, circa 850 de milioane de euro, să nu fie folosiţi pentru sprijinirea leului şi reluarea creditării, ci pentru plata pensiilor şi a salariilor. Banii ar putea fi puşi la dispoziţia României chiar astăzi.

Ţinând cont însă că pentru plata salariilor şi a pensiilor statul a cheltuit, în medie, circa 2,2 miliarde de euro pe lună anul acesta, banii de la FMI ajung doar pentru puţin mai mult de o săptămână.

Statul va fi nevoit astfel să se împrumute masiv în continuare pentru a putea plăti la timp şi integral pensiile şi salariile, aşa cum s-au angajat atât preşedintele Traian Băsescu, cât şi premierul Emil Boc. Oficialii FMI nu au ezitat să sublinieze, din nou, că principala problemă a actualului Guvern este tocmai cheltuiala publică foarte mare pe partea de salarii. Reprezentantul FMI Jeffrey Franks a numit această politică de creştere a lefurilor şi a numărului de angajaţi la stat din ultimii ani drept un exces.

În cifre, în numai patru ani, acest tip de cheltuieli a ajuns de la sub 6% din PIB la 9,5% din PIB, Guvernul angajându-se însă ca ponderea să scadă până la 7%, ca efect direct al asumării guvernamentale a legii privind salarizarea unitară.

Şedinţă de Guvern pentru a primi banii

La orele prânzului, premierul a anunţat o şedinţă de urgenţă a Guvernului, în cadrul căreia să fie aprobată scrisoarea suplimentară de intenţie la acordul cu Fondul, în baza căreia România va primi banii. "A doua tranşă din acordul cu FMI va veni în România imediat, în perioada imediat următoare, iar jumătate din sumă va merge la Banca Naţională şi jumătate la Trezoreria Statului, pentru finanţarea deficitului bugetar, acelaşi lucru fiind aplicabil şi pentru a treia tranşă, din luna decembrie", a declarat premierul, în şedinţa de marţi a Guvernului. Ministrul Finanţelor Publice, Gheorghe Pogea, a explicat că faptul că FMI a permis Bucureştiului să folosească o parte din a doua tranşă pentru acoperirea deficitului bugetar prezintă două avantaje. "Pe de o parte, lasă mai multe resurse de creditare pentru mediul privat, deci statul se va împrumuta mai puţin de pe piaţa internă, iar, un al doilea avantaj este că obţinem aceste resurse importante de la FMI pe o perioadă mai lungă de timp, ceea ce ne permite o restructurare a datoriei publice, la dobânzi mult mai avantajoase faţă de ceea ce noi am obţinut în prima parte a anului de pe piaţa internă", a precizat ministrul.

Ne-a trecut glonţul pe la ureche

Mihai Tănăsescu a declarat pentru Gândul, chiar înaintea începerii şedinţei FMI prin care s-a aprobat a doua tranşă, că nici nu poate fi vorba despre o simplă formalitate, mai ales atât timp cât a existat această cerere suplimentară privind folosirea banilor direct de către Finanţe. El a precizat că un alt semn de întrebare este legat de instabilitatea politică din România, fapt despre care a fost întrebat de majoritatea omologilor săi din alte state.

O altă "bilă neagră" pe care o are România este faptul că Guvernul nu a putut prezenta situaţia la zi privind datoriile companiilor de stat la bugetul central la vizita oficială a Fondului de la începutul lunii august. Mai mult decât atât, cifrele oficiale sunt îngrijorătoare: în loc să scadă, arieratele au crescut în primele şase luni cu peste 100 de milioane de euro, în condiţiile în care Executivul s-a angajat ca nivelul acestora să nu crească deloc anul acesta. Valoarea totală a arieratelor a ajuns la aproape 400 de milioane de euro.

INFO PLUS:

Datoria publică a crescut cu 15 mld. lei în iulie

În iulie datoria publică a României a atins pragul de 138,8 mld. lei, în creştere cu 12,3% faţă de luna precedentă, când aceasta a fost de 123,6 mld. lei. De la începutul acestui an datoria totală a statului a crescut cu peste 26%, până acum Finanţele împrumutând de pe piaţă peste 54 de miliarde de lei.