Băsescu atacă dur Comisia Europeană: Nu acceptăm formulări de genul "România nu-şi respectă angajamentele"

Băsescu atacă dur Comisia Europeană: Nu acceptăm formulări de genul "România nu-şi respectă angajamentele"

Preşedintele Traian Băsescu susţine o conferinţă de presă, marţi, la ora 16.00, la Palatul Cotroceni, pe tema raportului Comisiei Europene asupra justiţiei din România.

Traian Băsescu: "Voi citi pasaje din raportul Comisiei Europene pe justiţie, voi face comentarii acolo unde voi considera că este cazul şi, în final, voi răspunde la întrebări"

• Am studiat raportul, îl consider pe fond un raport care face aprecieri corecte cu privire la realităţile tehnice în raport cu cele patru benchmark-uri pe care România şi le-a asumat odată cu aderarea la UE. În acealaşi timp cred că raportul este debalansat cu privire la anumite aprecieri politice

• Cred că trebuie foarte bine cunoscut şi chiar ar fi optim ca cei care se angajează în dezbateri cu privire la el ar avea rabdare să şi citească.

• Reforma judiciară a demonstrat progrese prin publicarea proiectului de strategie multianuală de dezvoltare a justiţiei. Legile de punere în aplicare sunt aprobate de Guvern şi aşteaptă să fie dezbătute.

• S-au înregistrat progrese limitate în îmbunătăţirea eficienţei justiţiei. Este fundamental punctul slab al sistemului judiciar din România.

• Se menţin deficienţe la răspunderea profesională şi la măsurile disciplinare aplicate magistraţilor. Acest pasaj mi se pare extrem de corect şi a corecta cele sesizate aici este o prioritate pentru Consiliul Superior al Magistraturii (CSM)

• Trebuie să reţinem şi că nu există coerenţă în jurisprudenţă: într-un fel se judecă o cauză la Bucureşti şi altfel la Arad, într-un fel se judecă o cauză la tribunal şi altfel la curtea de apel.

• Un alt pasaj semnificativ care poate ne ajută să încetăm a denigra unele instituţii: România a înregistrat progrese în lupta împotriva corupţiei, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a continuat să instrumenteze anchete de mare corupţie iar numărul de trimiteri în judecată a crescut dar se observă că în instanţe procesele sunt de lungă durată şi multe procese nu au ajuns la o sentinţă. Deci Comisia constată activitatea bună a DNA dar acuză o lentoare a proceselor în instanţă.

• În aprilie 2010, Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale părţi din legea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI). Ca urmare, Senatul a adoptat o nouă lege privind ANI. Această lege subminează grav procesul verificării efective a sancţionării bunurilor nejustificate ale demnitarilor şi funcţionarilor publici. Formularea Comisiei Europene mi se pare extrem de dură.

• Noua lege întrerupe dezvoltarea ANI şi încalcă în mod clar angajamentele asumate de România în momentul aderării la UE. Poate află şi domnul Frunda!

• Sistemul judiciar are trei indicatori: eficienţa procedurilor, consecvenţa jurisprudentei, răspunderea sistemului judiciar. La aceşti trei indicatori s-au înregistrat progrese mici.

• Iarăşi extrem de important: "Resursele umane rămân o provocare majoră. România nu a aplicat recomandarile CE privind transferul posturilor vacante între diferite instanţe"

• Posturile disponibile, propunea Comisia, să fie mutate din instanţele superiore la instanţele inferioare pentru a fi un volum mai mic de muncă pe judecătorii care au sute de dosare. E foarte greu ca un judecator la Înalta Curte să accepte să se întoarcă la o judecătorie. Guvernul va trebui să-şi asume nişte costuri suplimentare pentru justiţie. Rămâne ca primă opţiune o încercare de transfer.

• O alta observaţie extrem de importantă este legata de rezultatele sistemului disciplinar. Practica disciplinara în dosarele importante a fost slabă. Sancţiunile aplicate magistraţilor de CSM nu sunt de natură a crea opiniei publice încredere în sistemul judiciar.

• Inspecţia judiciară. În timp ce puţine anchete sunt iniţiate, mare parte din verificări vizează răspunsuri la anchete individuale. Altfel spus, Inspecţia judiciară acţionează mai mult pe apărarea magistraţilor decât pe sancţionarea lor. Comisia nu neagă această parte, dar o consideră mult prea voluminoasă în raport cu ancheta judiciară.

• În mod clar, Parlamentul şi Guvernul au responsabilitatea de a modifica legea declarată neconstituţională dar în condiţiile asumate la momentul aderării.

• Raportul revine la ANI - pe lângă cerinţele Curţii Constituţionale, celelalte modificări făcute de Senat reduc eficienţa şi transparenţa bunurilor demnitarilor şi funcţionarilor publici prin introducerea unor declaraţii de avere mai puţin detaliate. Parlamentul şi Guvernul au responsabilitatea de a modifica legea dar în condiţiile angajamentelor luate la momentul aderării. Este o solicitare expresă către Parlament şi Guvern să refacă urgent legea ANI. Ultima decizie a CC crează aceste condiţii.
• "Noua lege ANI reprezintă un important pas înapoi şi încalcă angajamentele României la momentul aderării". V-am informat că voi reveni asupra acestei formulări, că România încalca angajamentele luate la momentul aderării.

• Un alt aspect care mi s-a parut important: "Eforturile procurorului general de intensificare a luptei împotriva coruptiei încep să dea rezultate sub forma unui număr mai mare de trimişi în judecată dar şi prin anchete mai complexe.

• Un alt aspect care cred că merită subliniat şi poate ajunge şi în dezbatere publică: sunt necesare îmbunătăţiri substanţiale împotriva corupţiei prin transparentizarea procedurilor de achiziţii publice şi o atenţie sporită la conflictele de interese care au legături cu interesele politicienilor locali şi familiile acestora. Sunt de acord cu această realitate dar nu cred că această chestiune avea ce să caute aici pentru că achiziţiile publice nu sunt parte a mecanismului de cooperare şi verificare.

• Există temeri potrivit cărora Departamentul de Lupta AntiFraudă (DLAF), organism care lucrează în susţinerea Oficiului European de Luptă AntiFraudă (OLAF) ar putea să fie afectat negativ de decizia Curţii Constituţionale din noiembrie 2009 privind temeiul legal al funcţionării DLAF. Ne aflăm din nou într-o situaţie de risc de genul ANI.

• Citind cu atenţie raportul constat că sunt câteva instituţii asupra cărora Comisia şi-a consolidat deja o impresie favorabilă: Parchetul General, DNA, Direcţia Generală Anticorupţie (DGA) din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI), ANI şi Parlamentul din punct de vedere al adoptării codurilor. Aici merită făcută o menţiune: în 12 luni, România a adoptat 4 coduri: codul penal, codul civil, codul de procedură penală şi codul de procedură civilă.

• Aprecieri îndoielnice sau negative se fac asupra următoarelor institiţii: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi Senat, pentru modul în care a schilodit legea ANI.

• În raport sunt două momente în care CC este indicat izvorul unor încălcări ale angajamentelor asumate de România: unul este cel privind legea ANI, altul, potenţial, cel referitor la DLAF, care este corespondentul OLAF în România.

• În afară de acestea, mai avem şi alte decizii asemănătoare: decizia CNSAS, decizia privind pensiile judecătorilor, avem decizia prin care programul de diminuare a efectelor crizei a fost pur şi simplu respins, anulat de CC. Mă întreb dacă nu cumva toate celelalte instituiţii îşi vor pierde credibilitatea din cauza a mult prea multe decizii ale CC care au avut efecte asupra politicii internaţionale.

• Astăzi am văzut o declaraţie a preşedintelui CC, Augustin Zegrean, care spune că CC reprezintă o instanţă politico-jurisdicţională Mă întreb în al cui interes politic s-au luat deciziile privind amputarea CNSAS, DLAF şi ANI sau decizia privind pensiile judecătorilor. Vreau să vă semnalez îngrijorarea mea privind decizia CC cu privire la DLAF, exprimată si în raport.

• Este bine să şltiţi că România a avut pe programul SAPARD 211 proiecte care vizau industria cărnii şi producţia de ouă. Industria cărnii sunt băieţii ăia veseli care vin toată ziua la televizor să ne spună cum cresc preţurile, în funcţie de cum bate vântul, pentru că nu le dă Guvernul bani... Ce-a constatat OLAF până acum: din 211 proiecte, 62 sunt suspecte de fraudare. Fraudele constau în fals în facturi, selecţii de oferte formale, în sensul că nu au fost 3 competitori în mod real, manipularea procedurilor de achiziţii. Pentru 17 dintre proiecte Comisia a solicitat oficial ca banii să fie daţi înapoi. E vorba de industria cărnii, asta care ne tot ameninţă la televizor. În cifre, 12,75 milioane de euro trebuie returnaţi, iar asta numai pentru 17 proiecte din 62 care sunt suspecte. OLAF a decis extinderea verificărilor de la cele 62 proiecte la toate 211, adică toată industria cărnii şi exponenţii acestei industrii, care nu au făcut un lucru elementar: să fie cinstiţi atunci când folosesc bani europeni. Bineînţeles, controlul continuă.

• De aceea este foarte periculos să scoatem din funcţiune DLAF în baza Curţii Constituţionale, este o instituţie europeană pe care România s-a angajat s-o aibe în funcţiune

• Ca să ne dam seama unde suntem, România trebuie să plătescă penalităţi pentru 2007 de 16 mil euro, iar pentru 2008 de peste 6,6 mil euro, pentru întârzierea plăţilor la hectar. E şi o chestiune a agenţiilor de plati şi o chestiune a declarării suprafeţelor în modul corect. De asemenea, vom mai avea şi corecţii financiare tot la agricultură. Pentru 2007 şi pentru 2008.

• Am dat aceste exemple pentru că vreau să trag un semnal de alarmă către beneficiarii de fonduri europene. Fie că sunt administraţii locale, fie firme care primesc prin contracte cu ministerul surse financiare europene, este o atenţionare publică că aceşti bani se verifică în timp. Cum la SAPARD au venit facturi pentru 2006 şi 2007 la fel vor veni acum. Procedurile trebuie să fie verificate, să respecte regula. Este prima dată când trag un astfel de semnal către utilizatorii de fonduri europene. Sumele pot fi integral rambursate.

• Regula este următoarea: să zicem că se execută o canalizare într-o comună. Dacă una dintre achiziţii este viciată în procedură, tot contractul se restituie. Nu există varianta ca numai valoarea robineţilor să fie rambursată. Orice afectează proiectul, se restituie integral. Este un semanl şi către sectorul privat şi către firmele cu acţionar majoritar de stat, şi către municipalităţi şi către primăriile de sector. Nerespectarea duce la retunarea banilor, când vine controlul.

• Din aceast punct de vedere mi se pare extrem de grav, desi Româania nu-i încă în cea mai gravă situaţie, dar profit de această iesire să-i atenţionez pe utilizatorii de bani europeni, ca nicio achiziţie nu scapă verificată.

• Aş mai face câteva menţiuni legate de fondul raportului:

• partea care vizează abordarea tehnică a realităţilor din România este perfect corectă.

• în acealaşi timp însă, nu putem accepta, extinderea imaginii negative legată de forma sub care a fost adoptat legea ANI

• În celelalte 3 benchmark-uri, România a înregistrat progrese recunoscute.

• Punctul meu de vedere este: criticile la adresa ANI, au centrat întreaga evaluarea pe acest subiect, afectându-i echilibrul. Va pot asigura că insatisfacţia mea este mai mare decât a CE, pentru că interesul meu este ca România să evolueze pozitiv. Este interesul oricărui român. Dar de la incidentul ANI să arunci o tentă profund negativă, când au fost suficiente pozitive, mi se pare o exagereare. Progresele trebuie privite aşa cum sunt.

• "România încalcă angajamentele luate la aderare". O astfel de formulare este inadmisibilă, cât timp 3 benchmark-uri au mers înainte. Nu putem accepta astfel de formulări.

• Am remarcat cu îngrijorarea includerea în raport a unor domenii care nu fac parte din MCV. La momentul aderării România s-a angajat la îndeplinirea a 4 conditionalităţi. Nu înţelegem şi nu suntem de acord ca în acest raport să fie incluse domeniile colaterale, cum ar fi achiziţiile publice.

• Eu v-am prezentat încălcări în achiziţiile publice, dar acolo avem alte mecanisme care au fost agreate. Pe noi ne alertează cu atât mai mult cu cât mecanismul viza accesul în spaţiul Schenghen.

• În ceea ce ne priveşte, pentru că principala obligaţie faţa de celelalte state membre este a României, vom face un raport în care să explicăm progresele şi insucceele care acopera MCV, îl vom transmite fiecărui stat membru şi CE.

• Dacă avem o Constituţie care nu permite transparenţa pentru cei aflaţi în funcţii publice înseamnă că avem o problema cu Constituţia.

• Am îngrijorări legate de accesul în spatiul Schengen. Până acum au fost 7 inspecţii pe Schengen. Mai e una în noiembrie şi va viza doua aeroporturi. Toate rapoartele pe îndeplinirea obligaţiilor legate de intrarea României în Schengen în martie 2011 sunt pozitive, şi sperăm că şi ultimul să fie pozitiv.

• Vreau sa stiţi că întodeauna am considerat că trebuie să aveam o relaţie decentă cu CE şi acum punctul meu de vedere este că trebuie să continuăm să cooperăm. Nu vom accepta însă formulări care nu reflecta realitatea. Se puteam formula: Senatul România n-a respectat angajamentul, România e mare. Sunt instituţii care au avut o atitudine corectă faţă de lege. DNA, parchetul general, guvernul, eu. Cred că formularea este nedreaptă şi cred că sunt obligat să reacţionez arătând că România îşi respectă angajamentele.

• Am convingerea că împreună - politicieni, Guvern, Parlament, opoziţie - vom găsi formula ca noua lege ANI să acopere angajamentele pe care România şi le-a asumat. Doar pentru un incident nu merita să ajungem la formulări în raport de genul "România nu îşi respectă angajamentele".

• Sigur, la Senat nu a existat voinţă politică. Trebuie să se facă o diferenţiere între interesul naţional şi lupta politică. Avem nevoie de o lege ANI pentru că este o parte, un punct din angajamentele noastre faţă de Comisa Europeană, faţă de celelalte state europene.

• Aici am avut un incident generat de CC, legea ANI a ieşit într-o formă bună de la Camera Deputaţilor, cu o majoritate de 90%, iar la Senat a fost o defecţiune de parcurs. Să sperăm că va fi remediată.

• Intenţionez să uzez de atributul meu constituţional de a convoca de urgenţă Parlamentul într-o sesiune extraordinară. Mâine voi face acest lucru şi sper ca Parlamentul să revină din vacanţă la începutul lunii august pentru că este nevoie de rezolvarea a câteva probleme, dintre care prima şi cea mai importantă este legată de legea ANI. Politicienii şi Parlamentul au obligaţia să dea o formă convenabilă legii ANI.

• Un alt lucru care trebuie făcut este legat de criticile din raport privind lipsa de eficienţă a justiţiei, adică procesele prea lungi. În solicitarea de convocare a unei sesiuni extraordinare a Parlamentului nu mă voi limita doar la ANI. Un alt proiect care stă din decembrie 2009 la Senat vizează neîntreruperea procedurilor judiciare atunci când avocaţii sesizează CC cu excepţii de neconstituţionalitate. Eu crec că Senatul poate adopta această lege şi cred că ar ajuta la accelerarea judecării dosarelor.

• Există şi un proiect de lege în procedură de avizar la CSM cel referitor la aşa-zisa "mică reformă în justiţie", care vizează modificarea codurilor în vigoare şi a altor legi, care are ca obiectv accelerarea procedurilor, de exemplu să nu se mai poate abuza de lipsa de apărare, când avocatul nu se prezintă şi se tot amână procesele.

• Voi chema Parlamentul din vacanţă pentru aceste 3 legi: Legea ANI, legea privind neîntreruperea procedurilor judiciare atunci când avocaţii sesizează CC cu excepţii de neconstituţionalitate şi legea micii reforme în justiţie. Dacă Parlamentul va adopta aceste 3 legi cred că România va fi ferită de alte viitoare critici din partea Comisiei Europene ca urmare a aplicării mecanismului de monitorizare pe justiţie.

• Privind la acest raport avem obligaţia să fim extrem de precauţi.

Dacă aveţi întrebări.

Credeţi că Guvernul are vreo responsabilitate, ar trebui să demisioneze cineva, prim-ministrul sau vreun ministru?

• Din raport înţelegem că este vorba de Curtea Constituţională şi de Senat. Sigur, putem cere demisia oricui dar întrebarea este pentru ce?

Aveţi vreun reproş de făcut judecătorilor de la CC sau vreunui politician?

• Eu folosesc termenii din raport, care vorbeşte de Senat , de Curtea Constituţională. Nu voi nominaliza persoane, m-am referit mai devreme la Zegrean pentru că el este preşedintele CC şi a făcut acea declaraţie cu instanţa politico-jurisdicţională.

• După cum vedeţi în raport s-au folosit expresii tari: "lipsă de voinţă politică", "România şi-a încălcat obligaţiile", ca şi cum România nu ar fi ţinut cont de niciun bench-mark. Este vorba despre legea ANI în primul rând, şi s-au folosit espresii mult prea tari care acum se discută în cancelarile europene. Eu am obligaţia să apăr România faţă de terţi chiar şi în cazul în care acest terţ este CE. Nu există voinţă politică se spune, dar la Camera Deputaţilor s-a adopta o lege ANI corectă de către 90% dintre deputaţi, eu, ca preşedinte, am acţionat de două ori pentru îndreptarea legii. Nu se poate reproşa defecţiunea unei Camere a Parlamentului întregii Românii. România îşi respectă obligaţiile. Nu toţi suntem obligaţi să ne respectăm ţara la fel, dar eu sunt obligat să o respect la maxim, de aceea vă pot spune că fac această afirmaţie cu plăcere, cu convingerea că îmi respect atribuţile. Încerc să pun la punct, să clarific un neadevăr spus despre România. Mai ales că la prima formă a raportului, când ne-a fost prezentată, noi ne-am făcut datoria, am spus că astfel de formulări nu sunt în regulă.

• Cel mai bun lucru ar fi ca să scriem o lege nouă cu privire la ANI, una singură pentru că acum sunt deja vreo trei, acum avem experienţa necesară, ştim cum să procedăm. Să nu cream nimănui oportunitatea să ni se spună că nu putem intra în spaţiul Schengen. Merităm să intrăm în spaţiul Shengen

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine