Berceanu: „Probabil că Iosefini ar putea să facă autostrăzi fără bani. Eu nu pot“

Berceanu: „Probabil că Iosefini ar putea să facă autostrăzi fără bani. Eu nu pot“

50 km despart Autostrada Soarelui de noţiunea de autostradă adevărată, adică una care leagă un oraş de altul. Abia acum se proiectează şi, după mai multe amânări, avem o nouă promisiune: încep lucrările în august

„Vom respecta termenul de doi ani de zile“, îi împacă ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, pe şoferii care anul acesta vor înjura din nou România în drumul spre mare

„Probabil că Iosefini ar putea să facă autostrăzi fără bani. Eu nu pot“, a declarat pentru Gândul ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, întrebat de ce nu s-au făcut, nici acum, la peste două decenii de la începerea construcţiei Autostrăzii Soarelui, cei 50 km care o mai despart de litoral.

Dacă totul merge bine, abia în primăvara lui 2011 se va întâmpla acest lucru. Până atunci, autostrada se termină brusc, la Cernavodă, într-un mal de pământ, iar şoferii sunt nevoiţi să treacă de la două benzi pe sens la una singură, cu preţul nervilor întinşi la maximum din cauza orelor petrecute în trafic în sezonul estival, care abia a început. Contractele cu constructorii, care vor încasa aproape 350 milioane de euro, au fost semnate abia în această primăvară, însă lucrările efective vor începe, cel mai devreme, la jumătatea lunii august, pentru că până atunci se proiectează.

„Vom respecta termenul de doi ani de zile, pentru că pachetul de finanţare depinde foarte puţin de banii de la buget“, s-a jurat Berceanu.

Până la finalizarea construcţiei, accidentele se vor ţine în continuare lanţ pe porţiunea fără autostradă, DN 22C, unde tamponările sunt la ordinea zilei în sezon, din cauza şoferilor care nu mai au răbdare şi intră pe contrasens. Anul trecut, pe cei 60 km cât are drumul, s-au produs 42 de accidente grave, soldate cu 22 morţi şi 29 de răniţi. Pe cei peste 150 km de autostradă au avut loc numai 27 de accidente.

Nici alternativa căii ferate nu este prea demnă de luat în seamă, pentru că un drum cu trenul până la Constanţa durează mai bine de patru ore, din cauza lucrărilor de modernizare ce par să nu se mai termine. Lucrările, în valoare totală de peste 800 milioane de euro, au început în 2006 şi, din cauza întârzierilor constructorilor, nu sunt şanse să se termine mai devreme de decembrie 2010.

Drumul spre mare – joaca de-a autostrada care „se proiectează”

Cel puţin doi ani de zile de acum încolo, drumul spre litoral va fi parcurs în continuare cu viteza melcului, fie că alegem să ne ducem cu maşina, fie cu trenul. Dacă totul se va desfăşura în graficul stabilit, Autostrada Soarelui va ajunge la Constanţa în 2011, la aproape un sfert de veac de la începerea lucrărilor de construcţie, în 1987. Pe calea ferată, lucrările de modernizare începute acum trei ani se vor prelungi până la finele lui 2010, după ce constructorii au întârziat finalizarea mai multor sectoare.

De trei ani de zile, de când a fost inaugurată modernizarea unui sector construit, de fapt, în perioada comunistă, Feteşti-Cernavodă, autostrada nu a mai înaintat nici măcar cu un metru, înfundându-se într-un mal de pământ, imediat ce traversează podul peste Dunăre. Nici măcar pe hârtie nu a înaintat, contractele semnate de ministrul Radu Berceanu, în luna martie a anului în curs, fiind de tip design&build (proiectare şi construcţie).

“În momentul de faţă se proiectează. Când vor fi gata proiectele, ele vor fi avizate de Comitetul Tehnico-Economic al ministerului, se dă Hotărâre de Guvern şi începem lucrările. Sper ca la jumătatea lunii august să intrăm pe şantier”, a declarat pentru Gândul directorul Direcţiei infrastructură rutieră şi concesiuni din Ministerul Transporturilor, Adrian Ionescu.

Proiecte necoordonate

Sectorul dintre Cernavodă şi Medgidia, în lungime de 19 km, însă cel mai dificil din cauza reliefului, va fi construit de compania franceză Colas, contra sumei de 180 milioane de euro, şi va cuprinde 12 poduri şi două pasaje. De la Medgidia şi până la Constanţa (31 km) va lucra consorţiul Astaldi – Max Boegl, care va încasa 168 milioane de euro şi va construi patru poduri şi şase pasaje rutiere.

Chiar dacă aceşti constructori se vor încadra în termene, autostrada riscă se se înfunde undeva în apropierea Constanţei, dacă ministrul Radu Berceanu nu va reuşi să-i convingă pe spaniolii de la FCC Construccion, cei care, împreună cu Astaldi, au câştigat licitaţia pentru construcţia centurii ocolitoare a oraşului, să reducă termenul de execuţie stabilit prin contract. Valoarea contractului este de 141,8 milioane de euro, iar termenul de execuţie de 36 de luni, mai mare decât în cazul celorlalte două sectoare.

Dacă autostrada de centură nu este gata, traficul nu poate fi preluat spre sudul litoralului. Oricum, deplasarea spre staţiuni va fi extrem de anevoioasă încă mulţi ani de acum încolo, deoarece circulaţia pe drumul naţional ce leagă Constanţa de Mangalia se gâtuie la Eforie Nord. Construcţia drumului expres Litoral Sud, care ar fi trebuit să lege Constanţa de Vama Veche, trecând mai departe de mare, pe la Topraisar, cu legături spre toate staţiunile, nu are finanţare asigurată şi nu este nici măcar la stadiul de proiect.

Peste patru ore cu trenul

Nici alternativa căii ferate nu este prea îmbietoare pentru a ajunge la malul mării. Lucrările de modernizare a magistralei feroviare Bucureşti – Constanţa, care au început efectiv în 2006, după ce contractele fuseseră semnate pe vremea când ministru era Miron Mitrea, par să nu se mai termine. Rezultatul: cei 225 km sunt parcurşi de trenuri în mai mult de patru ore. După multe întârzieri, tronsoanele Bucureşti Nord – Bucureşti Băneasa (5 km) şi Băneasa – Fundulea (35 km) au fost finalizate, primul în 2008 şi al doilea în acest an. Pe acesta din urmă, deja se poate circula cu 140 km la oră. Şi de la Feteşti la Constanţa (79 km) se circulă bine, lucrările executate de austriecii de la Swietelsky fiind finalizate în proporţie de 95%.

Probleme sunt însă în cazul tronsonului de mijloc, Fundulea – Feteşti, care este şi cel mai lung (104 km), unde lucrările realizate de Astaldi sunt finalizate în proporţie de numai 30%. “Constructorul a acumulat o întârziere de şase luni în derularea proiectului, astfel că lucrarea va fi gata în decembrie 2010”, a declarat pentru Gândul Mihai Gheorghe, şef de serviciu în cadrul Direcţiei pentru implementarea proiectelor cu finanţare externă din CFR SA.

Fără această întârziere, drumul spre litoral ar fi devenit mai rapid încă din sezonul estival viitor. Acum, abia pentru 2011 mai putem sprea la îmbunătăţiri, pentru că în zona unde se desfăşoară lucrări au fost introduse restricţii de viteză de 30-50 km la oră. Nici după ce se vor termina definitiv lucrările de modernizare, îmbunătăţirea nu va fi semnificativă comparativ cu situaţia de dinainte de începerea lor. În proiect nu au fost incluse şi podurile dunărene de la Feteşti şi Cernavodă, pe care se circulă cu 30%, necesitând reparaţii urgente. Apoi, pentru ca trenurile să poată circula cu 160 km la oră, aşa cum va permite linia, CFR Călători trebuie să-şi doteze locomotivele cu aşa-numitele eurobalize, un fel de calculatoare de bord.

Citiţi şi:

"Rădăcina este la bani"

Accidente în lanţ pe DN 22C

45.000 de maşini, în sezon

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine