Boc cere FMI să-l ierte că nu a strâns cureaua

Guvernul Boc este nevoit să convingă FMI că, deşi nu a redus vizibil cheltuielile statului şi nu a dat drumul investiţiilor masive în economie, România este pe calea cea bună /// Foto: Mediafax

Executivul va încerca să convingă Fondul că, deşi nu şi-a redus cheltuielile iar investiţiile sunt la pământ, condiţiile acordului de 13 miliarde de euro sunt respectate

Cu o zi înainte de începerea vizitei oficiale a FMI în România, în urma căreia Fondul va decide dacă Bucureştiul merită sau nu să mai primească miliardele de euro din acordul de finanţare, premierul Emil Boc a recunoscut că Executivul nu are cum să respecte angajamentele luate în martie.

Principalul criteriu de performanţă care va fi încălcat de către România ţine exclusiv de capacitatea statului de a strânge cureaua, respectiv imposibilitatea acestuia de a se încadra într-un deficit bugetar, raportul dintre veniturile şi cheltuielile statului, de 4,6% din PIB. Explicaţia oficială a premierului pentru încălcarea acestui plafon este că statul vrea să investească şi mai mulţi bani în infrastructură şi nu că Executivul nu a fost capabil să reducă din cheltuielile statului.

“Noi am discutat următoarele lucruri, ca priorităţi pe baza analizei Guvernului, pentru discuţiile cu FMI. Priorităţile noastre sunt legate de deficit, de majorarea deficitului pe componenta infrastructură, pentru că, în condiţiile în care nu avem creştere economică de 8%, ci avem scădere economică, în condiţiile în care ceilalţi ne-au lăsat cu deficit de 5,4% din PIB, pe fond de criză şi de cădere economică, trebuie, pe componenta infrastructurii, să ai o soluţie financiară pentru a putea finanţa lucrările care modernizează România şi menţin locurile de muncă”, a declarat luni primul ministru.

Declaraţia sa este contrazisă însă de cifrele oficiale ale Finanţelor. În primele şase luni, Guvernul a investit în economie circa 2,8 miliarde de euro, dintre care mai puţin de 900 de milioane de euro direct din vistieria statului, diferenţa fiind asigurată din fonduri UE. În primele cinci luni, investiţiile statului, trecute la capitolul “cheltuieli de capital”, au fost cu 20% mai mici decât în perioada similară din 2008, respectiv cu circa 400 de milioane de euro. Altfel spus, cele 12 miliarde de euro împrumutate de către Finanţe de la bănci şi cele 1,5 miliarde de euro abia luate de la Comisia Europeană nu s-au regăsit în proiecte de investiţii, ci în pensiile şi salariile mărite anul trecut în campania electorală.

O notă proastă de la FMI - cel puţin două miliarde de euro

Misiunea oficială a FMI în România, condusă de Jeffrey Franks, care începe azi, are ca scop realizarea primei evaluări a măsurilor luate de Guvern pentru respectarea acordului de finanţare de aproape 13 miliarde de euro cu Fondul. De rezultatul acestei evaluări depinde acordarea de către instituţia internaţională a celei de-a doua tranşe, de circa 1,9 miliarde de euro, din acord, banii care vor ajunge în trezoreria BNR. Prima tranşă, de cinci miliarde de euro, a fost deja depusă la Banca Naţională, banii fiind folosiţi pentru a impulsiona băncile să reia creditarea prin suplimentarea lichidităţilor din piaţă.

FMI-ul a anunţat deja că este deschis negocierilor

Economiştii susţin că, indiferent de ritmul investiţiilor în infrastructură, Guvernul nu avea cum să se încadreze în ţinta de deficit bugetar de 4,6% din PIB, mai ales în condiţiile în care acest plafon a fost stabilit cu FMI într-un moment în care economia locală era de aşteptat să scadă cu numai 4%, nu cu 7-8%, cât se estimează acum. Oficialii FMI au subliniat, în repetate rânduri, că este posibil ca ţintele impuse României să se schimbe, mai ales luând în considerare evoluţia mult sub aşteptări a economiei locale.

Scădere economică mai mare înseamnă, automat, încasări mai mici în vistieria statului din taxe şi impozite, ceea ce, în condiţiile în care statul nu a redus cheltuielile, înseamnă un deficit bugetar mai mare. În cifre, în timp ce veniturile statului au scăzut cu peste 1,1 miliarde de euro în primele cinci luni faţă de perioada similară din 2008, statul a cheltuit cu aproape aceeaşi sumă mai mult. Campionul creşterilor este bugetul alocat salariilor la stat, care a crescut cu 16,1% din PIB în intervalul menţionat.

În acelaşi timp, deşi premierul a anunţat o politică de austeritate la începutul mandatului său, cheltuielile statului cu bunurile şi serviciile au scăzut în primele cinci luni cu numai 5%, adică puţin peste 100 de milioane de euro, până la circa 2,5 miliarde de euro.

Citeşte şi:

Letonia şi Ucraina, exemple de eşec cu FMI. Ionuţ Popescu: "E ca şi la doctor. Pentru fiecare boală în parte există un anumit tratament. Nu suntem în situaţia statelor baltice"

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine