Boc îşi pune „la bătaie” mandatul pentru legea pensiilor. Cum arată actul normativ aprobat de Guvern?

Guvernul îşi angajează răspunderea pentru legea pensiilor

Într-o şedinţă de Guvern fulger, Cabinetul Boc II a aprobat forma finală a proiectului legii pensiilor, pe care a trimis-o deja Parlamentului. Premierul Emil Boc a declarat că este dispus să îşi pună "la bătaie" mandatul de prim-ministru pentru legea pensiilor, arătând că ia în considerare riscul ca Guvernul să nu obţină încrederea Parlamentului la momentul angajării răspunderii pentru acest act normativ. "Îmi pun mandatul de bătaie, ori trece legea, ori pleacă Guvernul", a spus Boc. Şeful Executivului a explicat că îşi va asuma răspunderea pe proiectul de lege a pensiilor pentru că nu poate intra cu el în campanie electorală, întrucât nu ar mai avea nicio şansă să treacă. "Vreau să finalizăm această lege până în campania electorală pentru că altfel nu am nicio şansă. Prin această lege desfiinţăm pensiile parlamentarilor.", a declarat primul-ministru.

Prevederile actului normativ

A. Motivaţia contrucţiei unui sistem unitar de pensii publice

a. Asigurarea sustenabilităţii financiare a sistemului de pensii publice.

b. Eliminarea discrepanţelor şi inegalităţilor din ce în ce mai evidente în modul de alocare a resurselor pentru finanţarea pensiilor publice.

c. Acordaresa modalităţilor de organizare şi structurare a sistemului public de pensii cu practica europeană şi cu recomandările UE în domeniul pensiilor publice.

d. Simplificarea legislaţiei referitoare la pensiile publice.

B. Problemele majore ale actualului sistem de pensii publice

a. Ponderea cheltuielilor totale anuale cu pensiile în PIB- circa 9% în anul 2009, cu tendinţă de creştere.

b. Bugetul asigurărilor sociale de stat înregistrează deficite anuale cronice, începând cu anul 2006, înregistrând în 2009 cea mai mare valoare din ultimii 10 ani- circa 1,5 miliarde de euro, reprezentând aproximativ 15% din cheltuielile anuale cu pensiile

c. Număr total de pensionari- 5,7 milioane, număr total de contributori- 4,9 milioane, raport de depedenţă- 1,2 pensionari la un contribuabil.

d. Creşterea masivă, frauduloasă a pensionărilor de invaliditate- de la circa 600.000 de persoane în 2001 la circa 900.000 în 2009- o creştere de 50%

e. Triplarea anuală a numărului de pensionări anticipate. În 2009, sunt circa 110.000 de pensii anticipate parţiale

f. Slaba acoperire cu asigurare pentru pensie a populaţiei active circa 50%.
g.Vârsta medie reală de pensionare prea scăzută- 54 de ani, faţp de vârstele standard de pensionare în trimestrul IV 2009: 58 de ani şi 8 luni pentru femei, respectiv 63 de ani şi 8 luni pentru bărbaţi.

Motive: Pensionarea mai devreme de vârsta standard pentru lucru în grupe de muncă, pentru invaliditate, pentru îndeplinirea anticipată a stagiului complet de cotizare, inclusiv pensionarii urmaşi. Se adaugă vârstele mai reduse practicate de actualele sisteme de pensii speciale (50 de ani personalul navigant din aviaţia civilă, 55 de ani militarii, poliţiştii; 60 de ani magistraţii, personalul auxiliar din tribunale şi curţiile de apel etc.)

h. Diferenţa uriaşă între cea mai mică pensie şi cea mai mare pensie publică:

- cea mai mică pensie este de 350 de lei, începând de la 1 octombrie 2009

- cea mai mare pensie din sistemul public actual este de 23.758 de lei

- cea mai mare pensue din sistemul de pensii speciale este de 35.000 de lei (un aviator din Cluj, a declarat secretarul de stat Mihai Şeitan- n.r.)

i.Existenţa unui număr foarte mare de legi şi acte normative care reglementează organizarea şi funcţionarea diferitelor sisteme de pensii de tip public, aproximativ 80.

C. Principalele măsuri de reformă

1. Creşterea şi egalizarea vârstelor standard de pensionare pentru bărbaţi şi femei.

2. Creşterea vârstelor de pensionare pentru personalul din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale.

3. Reevaluarea vârstelor standard de pensionare pentru persoanele ce vor fi integrate în sistemul unitar de pensii din magistratură, diplomaţie, personal auxiliar din instanţele de judecată, funcţionari publici, parlamentari, etc.

4. Integrarea persoanelor aparţinând sistemelor speciale de pensii în sistemul unitar de pensii speciale

5. Creşterea valorii punctului de pensie cu nivelul inflaţiei şi cu 50% din creşterea reală a salariului mediu brut.

6. Recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată la data introducerii sistemului unitar de pensii publice.

7. Creşterea numărului de contribuabili la sistemul unitar de pensii publice cu cei care realizează venituri din profesii liberale, manageri, asociaţii familiale etc.

8. Descurajarea numărului de pensionări anticipate parţiale.

9. Descurajarea pensionărilor de invaliditate abuzive, nejustificate medical

10. Finanţarea indemnizaţiei de însoţitor pentru pensionarii de invaliditate gradul I din bugetul de stat.

1. Creşterea şi egalizarea vârstelor standard de pensionare pentru bărbaţi şi femei.

-Continuarea creşterii vârstelor de pensionare până în 2014 la 60 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi.
-Creşterea, din anul 2015, a vârstei de pensionare numai pentru femei de la 60 de ani, până la 65 de ani, până în 2030. Creşterea se realizează gradual, cu 3 luni în fiecare an.
-În 2030, atât bărbaţii, cât şi femeile vor ieşi la pensie la aceeaşi vârstă standard- 65 de ani.
-Creşterea graduală a stagiului complet de cotizare, necesar obţinerii unei pensii pentru limită de vârstă, pentru femei, de la 27 de ani şi 4 luni în trimestrul IV 2009, la 30 de ani în 2015 şi la 35 de ani în 2030.
-Creşterea graduală a stagiului complet de cotizare, necesar obţinerii unei pensii pentru limită de vârstă, pentru bărbaţi, de la 27 de ani şi 4 luni în trimestrul IV 2009, la 35 de ani în 2015.
-Stagiul minim de cotizare necesar pentru obţinerea unei pensii din sistemul unitar de pensii publice va creşte gradual de la 12 ani şi 4 lubi în trimestrul IV 2009 la 15 ani în 2015, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.

2. Creşterea vârstelor de pensionare pentru personalul din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale.

- În prezent, cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special din domeniul apărării naţionele, ordinii publice şi siguranţei naţionale se pensionează la vârsta de 55 de ani, atât femeile, cât şi bărbaţii.
-Creşterea, din anul 2010, a vârstei de pensionare a categoriilor profesionale menţionate mai sus, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi de la 55 de ani, până la 60 de ani, până în 2025. Creşterea se realizează gradual, cu 3 luni la fiecare an.
- Creşterea graduală a stagiului complet de cotizare, necesar obţinerii unei pensii pentru limită de vârstă, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi de la 25 de ani în trimestrul IV 2009, la 30 de ani în 2025.
- Creşterea graduală a stagiului complet de cotizare în specialitate, necesar obţinerii unei pensii pentru limită de vârstă, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, de la 15 ani în trimestrul IV 2009, la 20 de ani în 2025.

3. Reevaluarea vârstelor standard de pensionare pentru persoanele ce vor fi integrate în sistemul unitar de pensii din magistratură, diplomaţie, personal auxiliar din instanţele de judecată, funcţionari publici, parlamentari, etc.

- Începând din 2010, de la intrarea în vigoare a sistemului unitar de pensii, persoanele care urmau să iasă la pensie cu vârste stabilite de legi speciale, cum sunt cele menţionate mai sus, vor ieşi la pensie la vârstele de pensionare stabilite prin calendarul de creştere a vârstelor de pensionare pentru bărbaţi şi femei, care se va aplica asiguraţilor din sistemul unitar de pensii publice, astfel:
*Magistraţii, personalul auxiliar din instanţe, personalul asimilat, de la 60 de ani în prezent, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi:
- Femei- 58 de ani şi 9 luni
- Bărbaţi- 63 de ani şi 9 luni
* Funcţionari publici parlamentari, personal asimilat, de la 65 de ani, cât este în prezent atât la femei, cât şi la bărbaţi:
- Femei-58 de ani şi 9 luni
- Bărbaţi- 63 de ani şi 9 luni.

4. Integrarea persoanelor aparţinând sistemelor speciale de pensii în sistemul unitar de pensii speciale

- Toate persoanele care activează în prezent în domenii în care se utilizează legi/prevederi speciale de pensionare, vor fi integrate în sistemul unitar de pensii publice.

OBLIGAŢII:
Plata contribuţiei la asigurări sociale:
- Angajator-20,8%
- Angajat- 10,5% (în cazul personalului din apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională se transferă 5% ce se plătea la bugetul de stat la bugetul asigurărilor de stat şi se adaugă încă 5,5%. Majorarea cu 5,5% a contribuţiei se realizează prin creşterea soldei/salariului brut încât câştigul net să nu fie afectat).

DREPTURI:
Stabilirea pensiilor se face prin înmulţirea numărului mediu de puncte pe care persoana l-ar fi realizat pe toată durata de activitate, dacă ar fi plătit contribuţii de asigurări sociale, cu valoarea unui punct de pensie, stabilită anual prin legea bugetului de asigurări sociale de stat (esre 732,8 lei în octombrie 2009).

5. Creşterea valorii punctului de pensie cu nivelul inflaţiei şi cu 50% din creşterea reală a salariului mediu brut.

-Valoarea punctului de pensie se stabileşte anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat şi se determină prin majorarea ultimei valori a punctului de pensie din anul precedent cu rata inflaţiei, la care se adaugă jumătate din creşterea reală a salariului mediu brut, prognozat pentru anul următor.
- În situaţia în care unul dintre indicatoriib prevăzuţi mai sus, prognozaţi pentru anul următor, are valoare negativă, la stabilirea valorii punctului de pensie se utilizează indicatorul cu valoare pozitivă.
- În situaţia în care indicatorii prevăzuţi mai sus, prognozaţi pentru anul următor, au valori negative se păstrează ultima valoare a punctului de pensie din anul precedent.
- Valoarea punctului de pensie poate fi majorată prin legile de rectificare a bugetului asigurărilor sociale de stat în raport cu evoluţia indicatorilor macroeconomici.

6. Recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată la data introducerii sistemului unitar de pensii publice.

- În termen de 6 luni de la apariţia noii legi, toate pensiile aflate în plată la data introducerii sistemului unitar, care au fost stabilite pe baza legilor speciale, vor fi recalculate utilizând sistemul de puncte realizat în toată perioada de activitate;
- Noul cuantum al pensiei, după recalculare, va fi cel care va rezulta din înmulţirea punctajului obţinut şi valoarea unui punct de pensie existentă legal la data finalizării procedurii de recalculare;
- Plata pensiei, în cuantum recalculat, se va face din bugetul asigurărilor sociale de stat, începând de la data finalizării procedurii de recalculare.

7. Creşterea numărului de contribuabili la sistemul unitar de pensii publice cu cei care realizează venituri din profesii liberale, manageri, asociaţii familiale etc.

- Toate persoanele care obţin venituri profesionale şi nu plătesc contribuţiile pentru pensii, vor fi obligaţi să plătească aceste obligaţii, prin introducerea de noi reglementări care să aplice principiul obligativităţii şi principiul contributivităţii la sistemul unitar de pensii publice
- Persoanele menţionate mai sus fac parte din categoria liberilor profesionişti, managerilor, a membrilor asociaţiilor familiale.

- În prezent, conform datelor ANAF, aceştia sunt circa 400.000 de persoane, care plătesc impozite la bugetul de stat. Dintre aceştia numai 100.000 plătesc conform legii contribuţii pentru pensii.

8. Descurajarea numărului de pensionări anticipate parţiale.

- Conform datelor Casei Naţionale de Pensii, numărul actual de pensii anticipate parţiale aflate în plată este de 112.000, tendinţa fiind în creştere.
- Se propune înăsprirea condiţiilor de acordare a acestui tip de pensie, crescând penalizarea acordată la 0,75% pentru fiecare lună de pensionare anticipată faţă de vârsta standard de pensionare.
- Anticiparea nu poate să depăşească 60 de luni (5 ani) faţă de vârsta standard de pensionare.
- În perioada de anticipare, persoana nu poate cumula pensia anticipată salarial cu un venit salarial.
- La împlinirea vârstei standard de pensionare, penalizarea se ridică.

9. Descurajarea pensionărilor de invaliditate abuzive, nejustificate medical

- Înlocuirea documentarului medical completat de medicul curant (specialist pentru boala principal invalidantă) cu raportul medical de evaluare completat de medicul asigurărilor sociale.
- Introducerea unor reglementări clare, cu termene şi mai ales cu penalizări, referitoare la procedura de expertiza medicală.
- Creşterea responsabilităţii medicului asigurărilor sociale.
- Încheierea de convenţi între casele de pensii şi spitale, laboratoare, clinici etc. pentru reverificarea dosarelor medicale la care există suspiciuni.
- Acordarea gradului III de invaliditate în cazul persoanelor cu boli obişnuite sau accidente nelegate de muncă, numai după împlinirea vârstei de 45 de ani. Celelalte persoane din această categorie pot beneficia de recalificare şi reinserţie profesională.

10. Finanţarea indemnizaţiei de însoţitor pentru pensionarii de invaliditate gradul I din bugetul de stat.

-Indemnizaţia de însoţitor care se acordă persoanelor de invaliditate gradul I nu reprezintă o prestaţie de asigurări sociale de natură contributivă, ci una de asistenţă socială.
- Se propune ca finanţarea acestei indemnizaţii de însoţitor să se facă de la bugetul de stat şi nu de la bugetul asigurărilor sociale de stat.
- Plata acestei prestaţii se va realiza, în continuare, prin casele de pensii.

Vezi aici, integral, nota care a intrat în şedinţa de Guvern privind legea pensiei

Vezi aici proiectul de lege privind sisteumul unitar de pensii publice

Nota care a intrat în şedinţa de Guvern privind legea pensiei

Legea privind sistemul unitar de pensii publice

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine