Bucureştiul - calamitat luna viitoare de o nouă grevă la metrou. Directorul Udrişte dă vină pe un contract încheiat în 2003

de Adrian BĂRBULESCU Postat la: 05.02.2010 17:55 Ultima actualizare: 05.02.2010 21:36

Bucureştiul - calamitat luna viitoare de o nouă grevă la metrou. Directorul Udrişte dă vină pe un contract încheiat în 2003

Bucureştenii ar putea să fie din nou nevoiţi, luna viitoare, să renunţe la deplasarea cu metroul. Dând vina pe acordul cu FMI, care nu le permite să negocieze creşteri salariale în condiţiile în care Metrorex are pierderi, liderul Uniunii Sindicatelor Libere Metrou (USLM), Ion Rădoi, a anunţat vineri că este posibilă declanşarea unui nou conflict colectiv de muncă, putât să ajungă până la declanşarea grevei generale.

"Chiar dacă nu avem datorii către stat, am fost incluşi pe lista companiilor monitorizate de FMI. Aceasta deoarece avem o restanţă de 30 milioane de euro către Alstom Transport, societatea care asigură întreţinerea trenurilor de metrou", a spus Rădoi. Ţinând cont de faptul că trebuie parcurse toate etapele prevăzute de lege, greva generală ar putea avea loc în cursul lunii martie, a precizat liderul sindical.

El a adăugat că sumele percepute de Alstom pentru mentenanţă au crescut de la an la an. În condiţiile în care, atunci când această activitate era făcută de angajaţii metroului, nu se plătea mai mult de 10 milioane de euro pe an, suma a crescut gradual până la aproximativ 50 milioane de euro în 2010.

"În 2005, înainte de externalizarea acestui serviciu, erau 1.200 de angajaţi, iar acum au mai rămas 530. În plus, la acea dată erau foarte multe trenuri vechi, care necesitau mai multe reparaţii, iar acum parcul s-a înnoit, dar costurile nu au scăzut, ci dimpotrivă", a mai spus Rădoi.

Udrişte spune că a moştenit contractul de la Mitrea


Cifrele sunt confirmate de directorul general al Metrorex, Gheorghe Udrişte. "Anul trecut am plătit 161 milioane de lei, iar pentru acest an ni s-au cerut 199 milioane, rezultând o creştere de 24%. Algoritmul de calcul se încadrează însă în prevederile contractului semnat în 2003. Cei care l-au încheiat trebuie să răspundă pentru corectitudinea redactării lui", a declarat Udrişte pentru Gândul, făcând referire la fostul ministru al Transporturilor, Miron Mitrea.

Directorul a spus că valoarea restanţelor către Alstom se ridică la 116 milioane de lei (27,6 milioane de euro). "Anul acesta vom plăti în limita sumelor alocate. Pentru 85 dintre cele 119 milioane de lei nu am surse de finanţare. Din 2007 şi până în prezent, Guvernul şi-a încălcat promisiunea de a pune la dispoziţia Metrorex sumele necesare achitării serviciilor prestate de Alstom. De atunci, a tot trebuit să ciopârţim subvenţia anuală pe care o primim, cu afectarea celorlalte reparaţii pe care trebuie să le facem la metrou", a mai spus Udrişte.

Protestul din noiembrie a fost declarat ilegal

La rândul lui, directorul general al Alstom Transport România, Gabriel Stanciu, susţine că toate creşterile de facturi din ultimii ani au fost justificate. "A crescut numărul de trenuri în circulaţie, a crescut numărul de kilometri parcurşi. În plus, nu s-au majorat salariile, aşa cum a solicitat dl Rădoi ?. Toate acestea s-au reflectat în costuri", a declarat el pentru Gândul.

Stanciu a adăugat că societatea pe care o conduce nu are nicio vină că angajaţii Metrorex nu-şi pot negocia salariile. "Dacă Metrorex plăteşte datoriile, se pot negocia şi salariile", a concluzionat el.

Ultima grevă generală la metroul bucureştean a fost declanşată pe 17 noiembrie 2009 şi a fost suspendată, o zi mai târziu, de Curtea de Apel Bucureşti, care a declarat ilegal protestul. Dacă la acea vreme sindicaliştii conduşi de Rădoi (fost senator PSD) cereau o majorare salarială de 30%, acum solicitarea este de creştere cu 3,7% a fondului de salarii.

Cum Metrorex este inclusă pe lita celor 10 companii de stat pentru care FMI a cerut monitorizarea, fondul de salarii nu poate fi mai mare decât cel din 2009.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine


 

 

Urmareste Gandul.info prin:
facebook
twitter
RSS  | mobil

7 Comentarii [+] Adauga un comentariu

#1 Romania 5.02.2010 23:23

Avem nevoie de ajutorul vostru sa cucerim ungaria.Avem nevoie de voi sa ii umilim pe unguri.Vorbesc despre un joc de strategie,un joc care nu necesita mult timp pierdut in fata calculatorului.Haide-ti sa le dam peste nas la fraieri...Avem nevoie de cati mai multi pt ca ungurii si-au pus in cap sa ne ia Transilvania de tot.

Inscrieti-va aici:

http://www.erepublik.com/en/referrer/Milanello_mari

Daca va inscrieti direct de pe adresa asta,va pot ajuta cu sfaturi si sa va acomodati cu jocul...

 
#2 micky 6.02.2010 14:05

De ce service-ul ramelor Bombardier este facut de catre firma Alstom?! Metroul ar trebui sa treaca la primarie. Ce cauta acesta la MT? Ce se mai aude despre proiectul PD de infiintare a Autoritatii Metropolitane de Transport care sa inglobeze tot transportul public din Bucuresti. De ce service-ul ramelor Bombardier este facut de catre firma Alstom?!

 
#3 r2 6.02.2010 18:22

Alstom e una din m u l t i n a t i o n al e l e cel mai lipsite de scrupule, din nucleul "dur" olandez. Are actionari extrem de "influenti" din neamul lui Rothshild. Profitul lor real e de minim 800%. In privinta Metrorex acest lucru a iesit la iveala oarecum intamplator, de obicei se ascund in spatele altor * din aceeasi haita (care le accepta facturile superumflate pentru ca stapanii lor sunt aceeasi baieti destepti planetari). Grija FMI pentru Alstom ma scuteste de orice alte comentarii.

 
#4 Plotoaga 7.02.2010 12:41

Ziaristii ar trebui sa verifice urmatorul lucru - "de pe surse" se pare ca tarifele acestei firme de hoti sunt incredibil exorbitante - un exemplu ar fi urmatorul: schimbarea unui tub neon de iluminat in ramele Bombardier ar costa 600 de lel noi sau 6 milioane de lei vechi. Ar fi interesant de stiut, invocind prevederile legii ce reglementeaza accesul la informatiile publice, tarifele practicate de aceasta firma pentru serviciile sale, plecind de la exemplul de mai sus, ce constituie un serviciu minor- eu as face lucrul asta doar pentru 50 de lei = la cite tuburi de iluminat au trenurile de metrou .....
In consecinta, cer imperios ziaristilor de investigatie de la acest cotidian sa verifice veridicitatea celor ce am amintit mai sus si sa informeze de urgenta opinia * asupra acestor hotii ce au fost initiate de acolitii tiganului Nastase. Si daca tot ajung pe la metrorex sa intrebe, doar asa, incidental, asupra contractelor cu firmele de curatenie ale trenurilor de metrou, deoaarece se pare ca, in general, bucurestenii calatori cu metroul contribuie din gros la imbogatirea ilicita a unor hoti patronati de politicieni, hoti privati. A se vedea majorarea costurilor calatoriei cu metroul dupa privatizarea mentenantei si curateniei si eliminarea sistemului integrat a ceea ce a reprezentat metroul bucurestean.
Halal.

 
#5 PMS VICTORIE 7.02.2010 18:12

MISCAREA P-M-S RO

 
#6 sa traiasca imbicsescu si cu strofoboc bine! 7.02.2010 19:52

Cum cheltuiesc cei care sunt la putere sutele de milioane de euro pe care statul le colectează anual din enervanta taxă auto, instituită în 2007 de Sulfina Barbu ÅŸi care a cunoscut până acum atâtea versiuni că nimeni nu le mai Å£ine minte numărul? Răspunsul oficial, dat de cei puÅŸi să gestioneze tonele de euro, arată că s-au făcut programe educaÅ£ionale pentru copii, amenajări de parcuri, administrări de arii protejate.
de Alexandru Nastase
20/01/2010


Mai puţin de un sfert din sumele colectate a fost folosit. Restul o fi folosit ca o centură de siguranţă pentru economie...

Ce background vă mai putem oferi despre taxa auto, rebotezată în prezent taxă de primă înmatriculare? Am spus "taxă"? Este din multe puncte de vedere o amendă născocită de cei care ne conduc. În primăvara lui 2007, Sulfina Barbu, pe atunci ministrul Mediului ÅŸi Gospodăririi Apelor, ÅŸi Guvernul lui Călin Popescu Tăriceanu au observat că în România a crescut consumul ÅŸi, pe acest fond, tot mai mulÅ£i români îÅŸi permiteau să-ÅŸi cumpere o maÅŸină. În criză de bani, s-au gândit să exploateze acest aspect ÅŸi să-l transforme într-o sursă foarte suculentă de venituri la bugetul de stat. Mai are rost să enumerăm ÅŸirul interminabil ÅŸi grotesc de bâlbâieli care a urmat? Mai are rost să vă amintim de câte ori au venit cu câte o nouă variantă de taxă ÅŸi cum de fiecare dată argumentele pentru noua versiune erau exact opusul versiunii precedente? Mai este nevoie să vă amintim cum, după ce au fost daÅ£i afară de la guvernare de Tăriceanu, Sulfina Barbu ÅŸi PD-L au devenit, din iniÅ£iatorii taxei, cei mai de temut adversari ai ei? Cum, după revenirea la ciolan, o dată cu instalarea lui Emil Boc ca prim-ministru, au îndulcit din nou tonul la adresa taxei până atunci mult-hulite? Mai are rost să vă spunem că, la fiecare nouă versiune a taxei, Comisia Europeană ne-a ameninÅ£at cu diverse pedepse?

DE OCHII LUMII
Taxa auto, în nenumăratele ei forme de până acum, nu a fost niciodată o taxă de mediu. De fiecare dată, indiferent de denumire, a vizat numai autoturismele pe care românii ÅŸi le puteau permite: maÅŸini cu motor cu capacitate mică, număr redus de cai putere, preÅ£ până în 25.000 de euro. Vehiculele utilitare ÅŸi camioanele, utilajele agricole ÅŸi alte categorii de maÅŸini cu consum mare de carburant ÅŸi, deci, mari poluatori, nu au făcut niciodată obiectul de interes al acestei taxe pentru simplul motiv că în Å£ara noastră nu se vând prea multe. Acest lucru reiese ÅŸi din faptul că, până în 2008, banii din această taxă au mers la Ministerul FinanÅ£elor, iar destinaÅ£ia lor ulterioară - cum au fost folosiÅ£i - nu se cunoaÅŸte. Să vedem însă ce s-a făcut cu banii după ce s-a decis, de ochii lumii, că destinaÅ£ia lor trebuie să fie Ministerul Mediului.

SURSÄ‚ DE ÎMBOGĂŢIRE
În subordinea acestui minister funcÅ£ionează o extraordinară vacă de muls ÅŸi o sursă inepuizabilă de făcut averi: AdministraÅ£ia Fondului pentru Mediu. Este acea instituÅ£ie la care ajung toÅ£i banii ce se colectează pentru mediu în România. În 2008, aproape 1 miliard de lei noi a ajuns la Fondul de Mediu din taxa auto! La cursul de schimb de atunci, asta înseamnă peste 300 milioane de euro! În 2009, deÅŸi nu există încă estimări oficiale (este, evident, mult prea devreme!), suma se apropie de 700 milioane de lei, echivalentul a 160 milioane de euro! Cum s-au cheltuit cele 460 milioane de euro intrate în vistieria Fondului pentru Mediu? Am solicitat informaÅ£ii oficiale. Să începem cu anul 2009. S-au alocat bani pentru 17 proiecte aprobate între 2006 ÅŸi 2008 ÅŸi care se află încă în derulare: Centrul pentru colectarea deÅŸeurilor electrice, electronice ÅŸi electrocasnice la Piatra NeamÅ£, în valoare de 113.556 RON; realizarea staÅ£iei de epurare a apelor uzate, comuna Remetea, judeÅ£ul Harghita, în valoare de 3.882.000 RON; programul de educaÅ£ie ecologică Ecojunior, desfăşurat la Colegiul NaÅ£ional Roman Vodă din Roman, cu o valoare de 7.667 RON; o instalaÅ£ie de reducere a emisiilor de CO2 la vopsitoria fabricii din Mioveni Automobile Dacia, proiect în valoare de 15.447.217 RON; înfiinÅ£area unei staÅ£ii de epurare în comuna Cotnari, judeÅ£ul IaÅŸi, în valoare de 1.447.259 RON; desfăşurarea ÅŸcolii de ecologie Delta Fest de către AsociaÅ£ia Galaterra, proiect în valoare de 218.375 RON; extinderea staÅ£iei de epurare Åžtei, judeÅ£ul Bihor, investiÅ£ie în valoare de 1.114.383 RON; conservarea ÅŸi managementul habitatelor din RezervaÅ£ia "Calcarele din Dealul Măgura" Dobrogea, program derulat de Clubul Sporturilor Montane, în valoare 42.065 RON; managementul ariilor protejate din judeÅ£ul Satu-Mare, realizat de societatea Carpatin Ardeleană cu 155.150 RON; creÅŸterea conÅŸtientizării populaÅ£iei de pe Valea Deznei privind protecÅ£ia mediului, realizat la Grupul Åžcolar Industrial SebiÅŸ, cu 36.609 RON; amenajarea ravenei GhermăneÅŸti, judeÅ£ul Vaslui, proiect în valoare de 300.148 RON; stabilizarea ÅŸi consolidarea ravenei la drumul comunal 105 A - satul Laza, comuna Laza, jud. Vaslui, cu suma de 183.495 RON; realizarea unei linii de peletizare a deÅŸeurilor lemnoase ÅŸi a rumeguÅŸului verde la societatea MetalTrade International GalaÅ£i pentru suma de 896.191 RON; modernizarea sectorului de reciclare a deÅŸeurilor de ambalaje în vederea protejării mediului, realizată de societatea Somplast din BistriÅ£a pentru suma de 285.691 RON; acÅ£iuni combinate pentru administrarea ariei protejate PeÅŸtera Vântului conform planului de management, proiect desfăşurat de Clubul Speologilor Amatori cu 80.663 RON; protecÅ£ia Ariei Naturale Balta Suhaia, proiect atribuit Consiliului Local al comunei Suhaia, judeÅ£ul Teleorman, pentru 30.646 RON; un program de producere ÅŸi distribuÅ£ie a apei calde menajere cu panouri solare, realizat la Drobeta Turnu-Severin de firma Flora Sercom SA cu 61.241 RON. Totalul banilor alocaÅ£i este de aproximativ 23 de milioane RON, adică în jur de 6 milioane de euro din 160 milioane de euro încasaÅ£i.

Instituţiile cu bani, doar la PD-L
În 2008, Fondul de Mediu a dat bani pentru 12 proiecte de parcuri. Valoarea totală a proiectelor este de 6 milioane RON (puÅ£in peste 2 milioane de euro). Ce s-a făcut cu restul banilor, până la 400 milioane de euro? Oficial, ei există în bugetul Fondului pentru Mediu ÅŸi "aÅŸteaptă proiecte eligibile pentru a fi absorbiÅ£i". La Fondul pentru Mediu există depuse numai din partea organizaÅ£iilor neguvernamentale mii de proiecte care aÅŸteaptă de ani buni finanÅ£are ÅŸi cărora nici măcar nu li se răspunde. Fondul de Mediu a fost condus până în 2008 de liberalul Mihai Toti, iar acum ÅŸef mare este democrat-liberalul Vlad Marcoci. De menÅ£ionat că atât în alianÅ£a cu PSD, cât ÅŸi în cea cu UDMR (parafată în decembrie 2009), instituÅ£iile de mediu bănoase au revenit, fără excepÅ£ie, doar PD-L.

 
#7 parker 9.02.2010 15:15

A cui este firma Alstom ?
Ministrii sau subalternii lor, care au facut si semnat astfel de contracte dezavantajoase, nu au nici o raspundere ? Pentru ca nimeni nu a fost pedepsit pentru prejudiciile aduse statului acestea vor continua iar * va suporta consecintele.

 
Vezi toate »

Adauga un comentariu

Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Gândul. Campurile marcate cu rosu nu sunt valide! Comentariul a fost adaugat!

Cod captcha invalid!

Introdu numarul din imagine:
Versiune mobil | completa