Capitala aprinde leduri, Piedone pune ghirlande

de Maria MANOLIU Postat la: 12.11.2009 21:16 Ultima actualizare: 12.11.2009 21:17

În Bucureşti, luminile pentru sărbătorile de iarnă se vor aprinde de Moş Nicolae /// Foto: Publimedia/Ruxi Olarasu

Atât pentru împodobirea oraşului cât şi pentru curentul electric municipalitatea nu va plăti nimic. Brad de 17 metri - la Universitate

În Bucureşti, luminile pentru sărbătorile de iarnă se vor aprinde de Moş Nicolae. Potrivit biroului de presă al Primăriei Capitalei, de sărbători oraşul va fi luminat de 500.000 de beculeţe tip led, colorate în mov, albastru sau galben. Iluminatul nu va fi unul de criză şi nici nu va semăna cu cel de anul trecut.

Firma Luxten, cea care asigură iluminatul public, a început de luni să monteze ghirlandele şi elementele decorative pe stâlpi. Ca şi anul trecut, vor fi împodobite marile bulevarde dar şi intrarea în Capitală începând din zona fântânii Mioriţa . Piesa de rezistenţă va fi tot bulevardul Magheru iar ornamentele luminoase vor străluci până în Piaţa Victoriei. În Piaţa Universităţii va fi amplasat un brad de 17 metri, similar cu cel de anul trecut. Un alt brad, cu o înălţime de 6-7 metri, va fi amplasat şi în Piaţa Presei. Vor fi împodobite de sărbătoare şi principalele artere cum ar fi Calea Victoriei, B-dul Aviatorilor sau piaţa Charles de Gaulle.

Ca element de noutate, în acest an, ghirlandele luminoase vor împodobi şi intrările în parcuri. Plase de beculeţe vor fi amplasate pe copaci iar aleile vor fi traversate de ghirlande luminoase. Anul trecut, primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a aprins luminile în seara de 5 decembrie. Atât pentru împodobirea oraşului cât şi pentru curentul electric municipalitatea nu va plăti nimic.

La sectorul 1 - sărbătoare doar pe Kiseleff şi în Herăstrău

Anul acesta "Crăciunul de cartier" se mută pe Kiseleff şi în parcul Herăstrău. Purtătorul de cuvânt al Primăriei sectorului1, Alex Ichim, ne-a precizat că în perioada sărbătorilor străzile vor fi decorate doar de firma Luxten, iar primăria va organiza un târg de Crăciun şi va amenaja un patinoar pe şoseaua Kiseleff.

"Nu mai avem cu ce să organizăm "Crăciunul de cartier". În Parcul Herăstrău, vom organiza, în colaborare cu Administraţia Lacuri Parcuri şi Agrement (ALPAB) şi cu o asociaţie, diverse activităţi. Primăria va asigura salubrizarea zonei şi paza, ALPAB pune la dispoziţie parcul iar organizaţia este cea care se ocupă de miniconcerte şi alte activităţi specifice".

În parcurile din sectorul 2 se împodobesc brazi

Primarul sectorului 2, Neculai Onţanu, susţine că pavoazarea făcută de Luxten se va completa cu girlande şi plase luminoase iar în parcuri se vor împodobi brazi. "Deocamdată, aşteptăm să vedem ce face Luxten în tot Bucureştiul. Dacă va fi cazul, vom completa cu echipamentele rămase din anii trecuţi. În toate parcurile mari ale sectorului vom împodobi câte un brad", ne-a declarat primarul sectorului 2, Neculai Onţanu.

Primarul Cristian Popescu Piedone ne-a declarat că, în acest an, în sectorul 4 va fi o feerie."Folosesc luminile de anul trecut. Marile bulevarde vor fi iluminate de bun simţ. În Parcul Copilului va fi însă de vis. Viena, Parisul sau Londra vor fi invidioase. Vor fi montate ghirlande luminoase şi între blocuri. Fiecare intrare în bloc va avea câte o ghirlandă de lumini. Sunt 1.800 de blocuri care au 3.600 de scări, la toate se vor pune ghirlande. Cetăţeanul trebuie să simtă la el acasă că este sărbătoare".

Deja ghirlandele dintre blocuri sunt aprinse în unele seri dar Piedone susţine că se fac probe.

La Vanghelie, Luxten aprinde lumina

Directorul Serviciului de utilităţi publice, Adrian Stoica, ne-a declarat că Primăria sectorului 5 va împodobi doar parcurile pe care le are în administrare dar şi brazi în curţile şcolilor. "Luxtenul este firma care se ocupă de împodobirea sectorului şi tot în sarcina lor cade şi iluminatul între blocuri.

Primăria va pune în parcurile pe care le are în administrare plase luminoase pe copaci şi ghirlande cu beculeţe. Vom scrie «La mulţi ani» la intrări şi se vor împodobi brazi în curţile şcolilor. Nu va fi o cheltuială exagerată".

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine


 

 

Urmareste Gandul.info prin:
facebook
twitter
RSS  | mobil

11 Comentarii [+] Adauga un comentariu

#1 boganel 12.11.2009 22:51

guzgania, interlopia, romanica asta e numele tau!
ce va agitati fraierestenilor? o sa va luma banii inca 1000 de ani. slugilor! baronii rosii sunt la putere!

 
#2 piedone plaputzel 13.11.2009 00:41

ce fata are piedone. Oricum toti primarii din bucuresti sunt niste hoti smile de fapt din toata tarasmile)))))

 
#3 s4 13.11.2009 00:57

pietone minte, anul trecut s-au pus ghirlande doar la jumatate de scari de bloc desi zicea ca a pus la toate. iar "marile bulevarde" au insemnat cantemir si vacaresti unde s-au montat in exces, pe mai multe randuri ca la tara

 
#4 pensiile militare 13.11.2009 11:56

Ministerul Apărării Naţionale
Direcţia Informare şi Relaţii Publice
Persoana de contact: Mr. Constantin Spînu

27.05.2009

Comunicatul nr. 185

Precizări de la Ministerul Apărării Naţionale referitoare la pensiile militare


Pentru o corectă informare a opiniei publice referitoare la pensiile militare, Ministerul Apărării NaÅ£ionale face următoarele precizări: 1. Sistemul pensiilor militare de stat din România este reglementat de Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată, cu modificările ÅŸi completările ulterioare, fiind un sistem ocupaÅ£ional care se încadrează în pilonul al II - lea privind schemele ocupaÅ£ionale (profesionale) guvernate de Directiva 86/378/EEC, modificată prin Directiva 97/96/EC. Acest sistem de pensii nu este un sistem contributiv ÅŸi conform art. 5, alin. (2) din Legea nr. 164/2001, fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat se asigură de la bugetul de stat. 2. Pensia militară medie este de aproximativ 1.700 lei. Peste 72% dintre pensiile militare sunt sub plafonul de 2.000 lei. SituaÅ£ia numerică pe tranÅŸe valorice a pensiilor militare de stat plătite în luna februarie 2009 este următoarea: 39 - 1.000 lei, 13.143 pensionari, reprezentând 16 % 1.001 - 2.000 lei, 45.671 pensionari, reprezentând 55,85% 2.001 - 3.000 lei, 15.881 pensionari, reprezentând 19,42% 3.001 - 4.000 lei, 6.111 pensionari, reprezentând 7,47% 4.001 - 5.000 lei, 765 pensionari, reprezentând 0,93% peste 5.000 lei, 201 pensionari, reprezentând 0,24% 3. În categoria pensiilor de peste 5.000 lei sunt cuprinse doar două pensii ale foÅŸtilor ÅŸefi ai Statului Major General, restul fiind pensii ale magistraÅ£ilor militari. 4. Pensiile militare nu includ ÅŸi alte venituri, cum ar fi sporuri ÅŸi indemnizaÅ£ii suplimentare. 5. Izvoarele istorice menÅ£ionează existenÅ£a sistemului de pensii militare încă din anii 1829-1830 când s-a organizat armata pământeană atât în Muntenia, cât ÅŸi în Moldova (primul regulament ostăşesc cuprindea principii pentru organizarea armatei ÅŸi în legătură cu "drepturile băneÅŸti ale ofiÅ£erilor, pensii ÅŸi socoteli bugetare"wink. De atunci, legislaÅ£ia în domeniul pensiilor militare s-a schimbat periodic prin emiterea unor acte normative care au reglementat acest sistem, printre care amintim: Decretul nr. 360/22.08.1949 pentru organizarea asigurărilor sociale ale militarilor de carieră; Decretul nr. 293/30.07.1959 privind reglementarea drepturilor de pensie ce se acordă ofiÅ£erilor ÅŸi subofiÅ£erilor; Decretul nr. 141/1967 privind pensiile militare de stat ÅŸi pensia suplimentară; Decretul Consiliului de Stat nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat.
Biroul de presă

 
#5 pensiile militare 13.11.2009 12:02

Ministerul Apărării Naţionale
Direcţia Informare şi Relaţii Publice
Tel./ Fax: 021-319.60.22
E-mail: presamapn@mapn.ro

Comunicatul nr. 185 din 27.05.2009

Persoana de contact: Mr. Constantin Spînu
Precizări de la Ministerul Apărării Naţionale referitoare la pensiile militare

Pentru o corectă informare a opiniei publice referitoare la pensiile militare, Ministerul Apărării Naţionale face următoarele precizări:

1. Sistemul pensiilor militare de stat din România este reglementat de Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată, cu modificările ÅŸi completările ulterioare, fiind un sistem ocupaÅ£ional care se încadrează în pilonul al II - lea privind schemele ocupaÅ£ionale (profesionale) guvernate de Directiva 86/378/EEC, modificată prin Directiva 97/96/EC. Acest sistem de pensii nu este un sistem contributiv ÅŸi conform art. 5, alin. (2) din Legea nr. 164/2001, fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat se asigură de la bugetul de stat.

2. Pensia militară medie este de aproximativ 1.700 lei. Peste 72% dintre pensiile militare sunt sub plafonul de 2.000 lei. SituaÅ£ia numerică pe tranÅŸe valorice a pensiilor militare de stat plătite în luna februarie 2009 este următoarea:
39 - 1.000 lei, 13.143 pensionari, reprezentând 16 %
1.001 - 2.000 lei, 45.671 pensionari, reprezentând 55,85%
2.001 - 3.000 lei, 15.881 pensionari, reprezentând 19,42%
3.001 - 4.000 lei, 6.111 pensionari, reprezentând 7,47%
4.001 - 5.000 lei, 765 pensionari, reprezentând 0,93%
peste 5.000 lei, 201 pensionari, reprezentând 0,24%

3. În categoria pensiilor de peste 5.000 lei sunt cuprinse doar două pensii ale foÅŸtilor ÅŸefi ai Statului Major General, restul fiind pensii ale magistraÅ£ilor militari.

4. Pensiile militare nu includ şi alte venituri, cum ar fi sporuri şi indemnizaţii suplimentare.


5. Izvoarele istorice menÅ£ionează existenÅ£a sistemului de pensii militare încă din anii 1829-1830 când s-a organizat armata pământeană atât în Muntenia, cât ÅŸi în Moldova (primul regulament ostăşesc cuprindea principii pentru organizarea armatei ÅŸi în legătură cu "drepturile băneÅŸti ale ofiÅ£erilor, pensii ÅŸi socoteli bugetare"wink.

De atunci, legislaÅ£ia în domeniul pensiilor militare s-a schimbat periodic prin emiterea unor acte normative care au reglementat acest sistem, printre care amintim: Decretul nr. 360/22.08.1949 pentru organizarea asigurărilor sociale ale militarilor de carieră; Decretul nr. 293/30.07.1959 privind reglementarea drepturilor de pensie ce se acordă ofiÅ£erilor ÅŸi subofiÅ£erilor; Decretul nr. 141/1967 privind pensiile militare de stat ÅŸi pensia suplimentară; Decretul Consiliului de Stat nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat.
Biroul de presă

 
#6 PARINTELE ARSENIE BOCA 13.11.2009 12:11

PROFETII DESPRE ROMANIA

In cele ce urmeaza va supun atentiei o suma de profetii lasate de cel mai mare calugar preot al Romaniei secolului XX – Arsenie Boca. Cine a fost ? Ca sa intelegeti cine a fost, va relatez urmatoarea frantura de istorie din viata acestui sfant . Anii ’50, Romania era sub ocupatie, parintii si bunicii cominternistilor de azi se straduiau de zor sa ne macelareasca elitele pentru a le lua locul, propovadirea religiei incepea sa fie interzisa, iar acest calugar continua sa faca minuni acolo in munti, la Sambata de Sus, in Fagaras. Noii securisti alergau dupa dobandirea a noi tehnici parapsiholgice. Sa nu uitam ca pana si SSI-ul lui Cristescu, cu tot cu scoala de parapsihologi, fuse-se decimata. Au pus ochii pe Arsenie Boca si pe * lui, gandind in micimea lor ca se joaca cu hocus-pocus. L-au luat si l-au inchis intr-o unitate a securitatii din Fagaras, la beci, in lanturi, ca le era frica de el. Ei bine, batut, umilit si nemancat, nu le-a spus decat ca el nu face minuni, ci Dumnezeu lucreaza. In schimb, la fiece 12 noaptea punea genunchii in pamant, moment in care drugurile si lacatele de la usa de otel a beciului sarea, la propriu. Comandantul unitatii , speriat de fenomen si ingrijorat pt soarta sa si a familiei sale, a invitat martori intreaga unitate, cu tot cu familiile acestora, plus ceva cominternisti de la “Centru”. La miezul noptii usile au sarit, ca de obicei, astfel chiar tortionarii au dus cu ei aceasta poveste , relatand-o posteritatii. Securitatea ii spunea “Vrajitorul”. Cine nu stie, a avut domiciliu fortat la Draganescu langa Bucuresti, pana a murit in 1989.

* Spunea odată cineva: „Părinte, CeauÅŸescu strică bisericile”. „Nu el, mă, ci păcatele omenirii“ - i-a răspuns Părintele. (Maria Matronea, Sibiu)

* Odată, la Drăgănescu, am stat de vorbă cu Părintele Arsenie în biserică ÅŸi când să ies către poartă, cam pe lângă fântână, Părintele s-a oprit în faÅ£a mea ÅŸi mi-a zis: „Măi, hai să-Å£i spun Å£ie ceva, că sÅ£iu că tu nu mă spui la nimeni”. Åži continuă: „Hai, să-Å£i spun cum se va descotorosi România de comunism. Toate celelalte ţări comuniste vor face paÅŸnic trecerea de putere de la comunism la capitalism - ca ÅŸi când dai cămaÅŸa de pe tine ÅŸi iei altă cămaşă - numai România va face trecerea prin vărsare de sânge ÅŸi vor muri mulÅ£i”. L-am întrebat pe Părintele dacă voi muri ÅŸi eu. Atunci, sfinÅ£ia sa s-a aÅŸezat către Răsărit, cu mâinile împreunate, ca ÅŸi când s-ar fi rugat (nu cum fac preoÅ£ii, cu mâinile în sus). A stat aÅŸa, cu faÅ£a către cer, vreo 15 minute. Mi-a spus, apoi, că nu voi muri la revoluÅ£ie, dar că „ăsta” va muri în ziua de Crăciun. L-am întrebat: „Care ăsta?”. „Ä‚sta, mă, care ziceÅ£i voi că nu vi-l mai schimbă Dumnezeu”. Am întrebat încet: „CeauÅŸescu, Părinte?”. Dânsul mi-¬a zis: „Da, mă, ăsta. Åži voi muri ÅŸi eu, cu vreo 3 săptămâni înaintea lui”. (Biliboacă Matei, Săvăstreni)

* Un cumnat, Ovidiu, a fost închis, pe vremea lui CeauÅŸescu, pentru trecerea frauduloasă a graniÅ£ei. Am fost cu sora mea, Nela, la Părintele Arsenie ca să-i spunem. Părintele ne-a zis: „Să-i pară bine că n-a fost puÅŸcat“. Apoi s-a întors către lume ÅŸi a zis: „Măi, să ÅŸtiÅ£i că mulÅ£i vor pleca din Å£ară, dar puÅ£ini se vor întoarce. Va veni vremea când ar dori să se întoarcă ÅŸi n-or mai putea, căci România va fi înconjurată de flăcări”. Părintele nu prea era de acord să-Å£i părăseÅŸti Å£ara.
Înainte de revoluÅ£ia din 1989 Părintele ne-a spus că miroase a praf de puÅŸcă ÅŸi aÅŸa a fost. Ne-a mai spus că o să ne pască un mare cutremur ÅŸi blocurile din BucureÅŸti vor ajunge ca ÅŸi cutiile de chibrituri.
Părintele Arsenie a fost ÅŸi rămâne în inimile noastre ca un sfânt. Acum mergem la mormântul Părintelui Arsenie ÅŸi ne rugăm acolo ÅŸi de câte ori îl chemăm în rugăciune, el ne ajută ÅŸi ne ocroteÅŸte. (Viorica FarcaÅŸ, 48 ani, Voila)

* Odată mi-a zis că, într-o noapte, către ziuă, ne vor ocupa trei ţări: Ungaria, Bulgaria ÅŸi Rusia. Atunci eu am zis: „Ungurii or să ne ocupe pe noi?”, iar el mi-a spus: „Åži pe cei ce ne vor ocupa va veni ploaie de foc”. (ChiÅŸ Aurelia, 93 ani, com. Boiu, jud. MureÅŸ)

* Mi-a spus odată Părintele: „BucureÅŸtiul are să fie al doilea Ierusalim (după cele spuse în continuare nu rezultă că acest lucru este neapărat bun, căci poate fi Ierusalimul - oraÅŸ sfânt, dar poate fi ÅŸi Ierusalimul în care nu mai rămâne „piatră peste piatră”! ). Să nu vă fie frică, căci Å¢ara FăgăraÅŸului este păzită de Maica Domnului. Stă Maica Domnului în coate ÅŸi genunchi ÅŸi se roagă pentru Å¢ara FăgăraÅŸului”. Iar eu i-am spus: „Vai, Doamne, cum să fim noi aÅŸa de vrednici, noi - niÅŸte păcătoÅŸi, ca să stea Maica Domnului în genunchi să se roage pentru noi!?”. Åži mi-a răspuns: „Ascultă aici, Silvia, la voi e mănăstire la Sâmbăta, se face mănăstire la Bucium, se face la Berivoi, se face la Dejani ÅŸi se mai face una… Deasupra la munÅ£ii voÅŸtri veÅ£i vedea o stea cu coadă. Când o veÅ£i vedea se va întâmpla ceva [atunci a început revoluÅ£ia]. Åži tot în MunÅ£ii FăgăraÅŸului se va arăta o cruce de stele, iar atunci va mai fi ceva: un eveniment mare. (ToacÅŸe Silvia, Copăcel)

* „Ne-a mărturisit că nu va mai dura mult timp ÅŸi va pleca spre Împărăţia Tatălui Ceresc, dar că va părăsi această lume datorită unui complot miÅŸelesc, al cărui scop va fi acela de a-1 otrăvi. TotuÅŸi, el nu va împiedica aceasta, deoarece atunci misiunea lui spirituală pe pământ va fi deja terminată. Apoi a scos dintr-un cufăr o carte groasă ÅŸi foarte uzată, scrisă în greaca veche, care provenea de la sfinÅ£ii creÅŸtini de la Muntele Athos. „În ea - ne-a spus părintele Arsenie - se găseÅŸte descrierea hidrei cu răsuflarea otrăvitoare, care va urmări prin toate mijloacele să împiedice lumina ÅŸi voinÅ£a dumnezeiască… VeÅ£i vedea ÅŸi veÅ£i înÅ£elege spurcăciunea peste tot în jurul vostru: la serviciu, în magazine, în instituÅ£iile statului, în conducerea lui ÅŸi mai ales în politică. Din nefericire, ea va intra pe furiÅŸ chiar ÅŸi în sânul Bisericii, murdărind unele suflete de aici. Aproape că oamenii îÅŸi vor pierde speranÅ£a. Doar cei care îÅŸi vor păstra credinÅ£a adevărată vor fi salvaÅ£i ÅŸi mare va fi atunci Slava lui Dumnezeu peste ei”.
Apoi, părintele Arsenie a dezvoltat subiectul ÅŸi a spus ca această „lucrare diavolească” nu este ceva ce a apărut în vremurile noastre, ci ea durează din antichitate, de mii de ani, pregătind încetul cu încetul terenul pentru lupta finală care se apropie. Planul „lucrării diavoleÅŸti” este minuÅ£ios ÅŸi, prin puterea banilor ÅŸi a viciilor, între care minciuna, prefăcătoria, intriga ÅŸi omorul sunt cele mai importante, cei care o săvârÅŸesc au ajuns destul de aproape de Å£elul lor principal, care este controlul ÅŸi dominarea întregii lumi… Aici, însă, părintele a făcut o afirmaÅ£ie neaÅŸteptată, care a avut darul să ne ÅŸocheze într-o oarecare măsură. El a spus că, în mod paradoxal ÅŸi într-un interval de timp scurt, atenÅ£ia lumii se va concentra asupra ţării noastre, datorită schimbărilor extraordinare care vor avea loc ÅŸi a semnelor specifice care vor depăşi cu mult puterea limitată de înÅ£elegere a cunoaÅŸterii materialiste”. (Radu Cinamar- Viitor cu cap de mort - în culisele puterii, Editura Daksha)

* Mi-a mai povestit cineva că Părintele s-a rugat insistent la Dumnezeu pentru americani, să nu-i pedepsească, să-i ierte că ÅŸi ei sunt creaÅ£ia Lui ÅŸi să aibă milă de ei. Åži 1-a dus Dumnezeu pe Părintele Arsenie să vadă ce e pe acolo - prin America - ÅŸi a zis Părintele: „Da, Doamne, sunt vrednici de pierzare”. Cum l-a dus? Nu ÅŸtiu. Nu cred că l-a dus cu trupul L-a dus cu duhul. Ca urmare a ceea ce a văzut cu duhul, Părintele a pictat la Drăgănescu, deasupra scenei Învierii, mai multe clădiri moderne (turn) în flăcări, reprezentare care ar putea fi profetică (vezi cele două turnuri din „11 septembrie”wink.
Prea SfinÅ£itul Daniil, la înmormântarea PărinteluiArsenie, a spus că ar fi zis Părintele Arsenie aÅŸa: „Vor veni necazuri mai mari decât MunÅ£ii FăgăraÅŸului”. Ne-om duce la munÅ£ii FăgăraÅŸului ÅŸi la dealul Prislopului să se prăvălească peste noi că nu mai putem rezista («Atunci vor începe să spună munÅ£ilor: CădeÅ£i peste noi!, ÅŸi dealurilor: AcoperiÅ£i-ne!» - Lc.23, 30). Åži ne-om duce la morminte să iasă afară ÅŸi să intrăm noi de vii că nu mai putem rezista.

* Părintele a iubit mult MunÅ£ii FăgăraÅŸului; venea mereu pe la cabana Podragul ÅŸi pe la Turnuri. Spunea Părintele: „MunÅ£ii Făgărusului ÅŸi dealurile Prislopului vă vor acoperi pe voi”.
Părintele a fost ÅŸi este un sfânt între noi. O femeie i-a spus: „Părinte, când o fi la judecată, să ne treci cu grămada”. Părintele a zis zâmbind: „ N-ai spus rău, măi”. A trecut de multe ori pe la noi prin sat. Unii îl cunoÅŸteau, alÅ£ii nu-1 cunoÅŸteau, dar Părintele spunea: „Oamenii la voi sunt cam răi, dar totuÅŸi, fac milostenie multă ÅŸi asta îi ajută”. (Olimpia Fuciu, Ucea de Sus)

* Eram cu Părintele Arsenie ÅŸi 1-am întrebat: „Ce să facem Părinte, că acum este foarte rău”. Părintele zice: „Va veni ÅŸi mai rău”. Zic: „Parcă toate sunt otrăvite. Nici nu ne mai vine să mâncăm”. „Mă, face-Å£i semnul sfintei cruci pe tot ce mâncaÅ£i: apă, ceai, cafea, prăjitură, fructe, băutură, mâncare, pâine. De ar fi dat chiar ÅŸi cu otravă, Sfânta Cruce anulează tot ce este otrăvit”. (Maria Matronea, Sibiu)

* Zicea Părintele Arsenie, parcă pentru toÅ£i românii: „Îmi pare rău de voi că sunteÅ£i slăbiÅ£i în credinţă. VeÅ£i cădea din cauza fricii. Frica-i de la diavol; nu vă fie frică pentru a vă salva sufletele. Vor veni vremuri foarte grele, dar toate sunt îngăduite de Dumnezeu, Care este tovarăşul de drum al fiecăruia, de la naÅŸtere până la moarte. Vor cădea ÅŸi cei aleÅŸi. Îmi pare rău că sunteÅ£i cei pe urmă. Vă vor cerne. Vor pune impozite, taxe ÅŸi alte îngrădiri. Vor lua totul!” (Sora Septimia MăniÅŸ, 81 ani, Codlea)

* Făceam serviciul în BraÅŸov, la uzina Astra. Odată a venit Părintele Arsenie la biserica Blumena (Biserica Sfântului Nicolae din Schei), unde a participat la slujbă. Atunci a spus: „Trebuie să ne întărim spiritualiceÅŸte, că altfel viaÅ£a noastră este moartă, chiar dacă ne merge numele că trăim. LuaÅ£i exemplu de la Åžtefan cel Mare, care cu o mână de oameni întăriÅ£i spiritualiceÅŸte, Å£inea pe tătari la Nistru ÅŸi pe turci la Dunăre”. (Nicolae Streza, 84 ani, FăgăraÅŸ)
Îmi spunea părintele Bunescu că Părintele Arsenie se ducea în miez de noapte la biserică, îngenunchea în întuneric lângă masa sfântului altar ÅŸi două-trei ore se ruga pentru poporul român. (Pr. Bunea Victor, Sibiu)

 
#7 PARINTELE ARSENIE BOCA 13.11.2009 12:19

* Zicea Părintele Arsenie, parcă pentru toÅ£i românii: „Îmi pare rău de voi că sunteÅ£i slăbiÅ£i în credinţă. VeÅ£i cădea din cauza fricii. Frica-i de la diavol; nu vă fie frică pentru a vă salva sufletele. Vor veni vremuri foarte grele, dar toate sunt îngăduite de Dumnezeu, Care este tovarăşul de drum al fiecăruia, de la naÅŸtere până la moarte. Vor cădea ÅŸi cei aleÅŸi. Îmi pare rău că sunteÅ£i cei pe urmă. Vă vor cerne. Vor pune impozite, taxe ÅŸi alte îngrădiri. Vor lua totul!” (Sora Septimia MăniÅŸ, 81 ani, Codlea)

* Odată mi-a zis că, într-o noapte, către ziuă, ne vor ocupa trei ţări: Ungaria, Bulgaria ÅŸi Rusia. Atunci eu am zis: „Ungurii or să ne ocupe pe noi?”, iar el mi-a spus: „Åži pe cei ce ne vor ocupa va veni ploaie de foc”. (ChiÅŸ Aurelia, 93 ani, com. Boiu, jud. MureÅŸ)

 
#8 nemtalau 13.11.2009 12:43

"Folosesc luminile de anul trecut."
bine zici grasule, ele au ramas de anul trecut montate de-a gata in multe locuri din sector si, ca atare, am platit si asta vara pentru consumul lor. curentul era cumva 'produs' de firma grivco-felix?

am doar categ B, vreau sa dau si de A, C, D, E, samd, asa ca zi si tu cu cine trebuie sa vorbesc. sa nu uit, nu am mult timp la dispozitie, asa ca vreau sa dau examen in maxim 45 min.

 
#9 www.schemeloto.ro 13.11.2009 13:58

DUMINICA, premiu mare la Loto 6/49:

www.schemeloto.ro wink

 
#10 NU VA VINDETI VOTUL!!! 13.11.2009 19:57

Bucuresteni,timisoreni,sibieni,brasoveni,olteni,munteni,moldoveni,ardeleni,dobrogeni(...)mai salvati`ne inca odata,caci altfel iar ne paste comunismul!!!
Am impresia ca base nu s`a imbatat numai cu tarie,dar si de putere!
Fratilor iesiti la vot,caci altfel va fi vai pielea nostra!!!
Fratilor NU VA VINDETI VOTUL,votati asa cum va dicteaza constiinta!!!
Jos dictatoru`!!!
Jos Tiranu`!!!

 
Vezi toate »

Adauga un comentariu

Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Gândul. Campurile marcate cu rosu nu sunt valide! Comentariul a fost adaugat!

Cod captcha invalid!

Introdu numarul din imagine:
Versiune mobil | completa